Prinși cu agitația politică din țară, suntem adesea tentați să gândim după zicala "ca la noi, la nimenea". Numai că, adesea, turbulențele politice de pe malul Dâmboviței par furtuni într-un pahar cu apă în comparație cu reacțiile pe care le provoacă, pe bandă rulantă, actori politici majori precum președinții Donald Trump, Vladimir Putin, Emmanuel Macron, sau miniștri de prim rang din țări membre ale Uniunii Europene. Ca într-un joc de domino, fiecare luare de poziție antrenează noi acuze, iar lumea chinuită oricum de secete și de ploi e cât pe ce să se scufunde în vara aceasta.
Realitatea internațională devine pe zi ce trece mai importantă nu doar pentru că produce efecte care ne influențează și pe noi, ci și pentru că România va prelua, de la 1 ianuarie 2019, președinția Consiliului Uniunii Europene, postură din care va trebui să negocieze probleme sensibile, precum Brexit-ul, migrația în cadrul Uniunii sau taxele vamale pentru importurile din Statele Unite ale Americii. În numai câteva luni, România, prin premierul Viorica Dăncilă (dacă va mai fi premier pe atunci), se va afla în capul mesei Uniunii Europene, într-un context mai complicat ca oricând. Se rup înțelegeri vechi de când lumea, se încalcă tratate, se denunță pacte agreate la nivel mondial: să fii "Gică contra" a devenit o modă în politica internațională. Vremea moderației, a cavalerismului și a diplomației a trecut. I-a luat locul o strategie de tipul "care pe care". Să vedem, deci, cine e mai tare la lovituri...
Lupul transformat în miel
E limpede că nimănui nu-i vine mai bine acest mod tranșant și agresiv de a pune problema decât președintelui american Donald Trump. Numai că, lup când e vorba de unii, Trump a părut mai degrabă mielușel la întâlnirea de la Helsinki cu omologul său rus, Vladimir Putin. Reacțiile nu au întârziat să apară în SUA, iar cele mai aspre critici vin chiar din interiorul partidului lui Donald Trump, Partidul Republican.
Senatorul republican John McCain crede că întâlnirea lui Trump cu Putin a fost o "greșeală tragică" și "unul dintre cele mai grave momente din istoria președinției americane". Un alt republican, Bob Corker, președinte al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului american, spune că afirmațiile președintelui Donald Trump au făcut ca "America să pară ușor de manipulat", arătând că este dezamăgit că liderul american nu a apărat Serviciile Secrete. Trump a lăsat impresia că a acceptat declarațiile lui Putin, care neagă ingerința Moscovei în alegerile prezidențiale americane din 2016, deși 12 agenți ruși tocmai au fost inculpați recent de Departamentul american al Justiției.
Germania contra Trump
Atacat la el în țară, Donald Trump este luat la țintă și de lideri din Europa după atitudinea dușmănoasă pe care a avut-o față de UE, la recentul summit NATO de la Bruxelles. "Statele Unite ale Americii înseamnă mult mai mult decât Casa Albă, iar Donald Trump nu poate schimba asta", îi transmite ministrul german de Externe, Heiko Maas. "Pentru mine, SUA nu sunt un adversar, ci, dimpotrivă, cel mai important partener și aliat din afara Uniunii Europene. Trump nu va schimba asta, poate scrie pe Twitter cât vrea", declară șeful diplomației germane, cu aluzie la mesajele belicoase pe care președintele SUA obișnuiește să le adreseze lumii întregi prin intermediul popularei rețele de socializare Twitter. Relațiile dintre SUA și Germania se află într-un moment de cumpănă, după ce Donald Trump a atacat dur Berlinul, spunând că Germania e prizoniera Rusiei, pentru că depinde energetic de Moscova. Pe de altă parte, războiul economic cu Uniunea Europeană și cu China îl costă foarte scump pe Trump, care tocmai a promis ajutoare-record de 12 miliarde de dolari, pentru a-i mai calma pe fermierii americani, afectați de conflictul deschis al SUA cu piețele din UE și Asia.
Război latin: Roma contra Bruxelles
În timp ce se războiește cu SUA pe tema taxelor vamale și își caută aliați în China și Japonia, Uniunea Europeană e roasă, ea însăși, de grave probleme interne. UE caută soluții disperate pentru rezolvarea crizei imigranților: printre măsuri se numără subvenționarea parțială a centrelor pentru imigranți în țările care acceptă astfel de structuri și stimulente financiare pentru țările care acceptă extracomunitari, în jur de 6.000 de euro pentru fiecare străin.
Planul stimulentelor financiare intervine în contextul în care mai multe nave cu imigranți au fost oprite să intre în porturi din Italia de noul guvern de la Roma. Matteo Salvini, ministrul italian de Interne și liderul formațiunii de extremă-dreapta Liga Nordului, vrea crearea unor "platforme pentru debarcarea imigranților" în afara Uniunii Europene, în nordul Africii, idee susținută și de Austria și de Horst Seehofer, ministrul de Interne al Germaniei.
Meniți să pună presiune pe guvernul italian, banii Bruxelles-ului au fost imediat respinși de Matteo Salvini: "Italia nu are nevoie de acte de caritate. Bruxelles-ul poate să își țină banii! Vrem să oprim afluxul de migranți, nu vrem bani", spune Salvini.
Cocoșul ungar și ONU
Nu doar Italia, ci și Ungaria se manifestă fățiș împotriva viziunii occidentale de rezolvare a crizei migranților: Ungaria tocmai a notificat oficial Organizația Națiunilor Unite în legătură cu decizia sa de a se retrage din procesul de adoptare a Pactului mondial al ONU cu privire la migrație, anunță ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto. "A devenit clar că diferențele dintre poziția Ungariei cu privire la migrație și abordarea pe care o are ONU sunt ireconciliabile. Ungaria își va menține poziția și niciun pact global nu poate schimba acest lucru". În timp ce pentru ONU migrația este inevitabilă, benefică și trebuie susținută, Budapesta o consideră un pericol pentru Ungaria și pentru Europa și susține oprirea ei. Poziția Ungariei e că ar fi nefiresc să se schimbe populația continentului și că, în schimb, ar trebui făcute eforturi globale pentru a opri migrația", susține Szijjarto. Și SUA s-au retras, la sfârșitul lui 2017, din procesul de elaborare a Pactului, afirmând că acesta conține prevederi ce contravin politicii președintelui Donald Trump în domeniul imigrației.
Macron, țăranii și gazele lacrimogene
Un actor politic tot mai ofensiv pe plan extern, unde, profitând de problemele interne ale cancelarului german, Angela Merkel, a devenit purtătorul de cuvând al nucleului dur din UE, președintele francez Emmanuel Macron, care nu e nici el ocolit de crize locale. Etapa cu numarul 16 a Turului Franței la ciclism a oferit lumii întregi imagini nemaivăzute, plutonul fiind blocat pe traseu, în urma unui protest. Un grup de agricultori francezi, care se împotrivește redefinirii proiectului zonelor defavorizate, promovat de partidul lui Macron, a ales o formă extremă de protest, blocând drumul pe care urma să treacă "Le Tour". Mai bine de 10 minute, cicliștii au rămas blocați pe șosea, până când au intervenit forțele de ordine. Doar că, acționând în stil "Louis de Funés", jandarmii francezi au folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor, care au ajuns, evident, și la sportivi, mulți dintre aceștia având probleme în a relua cursa după ce protestul a fost stins.
Nici natura nu ține cu noi
Nu doar politicienii, ci și vremea pare să fi scăpat de sub control vara aceasta. Suedezii, complet străini de arșiță și de incendii de vegetație, au parte de ambele, din plin, zilele acestea. Seceta îndelungată a uscat vegetația, care se aprinde la prima scânteie, iar umiditatea crescută și vântul au împins flăcările până dincolo de cercul polar. Tot din pricina secetei, fermierii suedezi au ajuns să își trimită animalele la abator, pentru că nu mai au hrană. În Suedia nu a mai plouat de la începutul lunii mai, iar țara se confruntă cu cele mai ridicate temperaturi din ultimul secol.
Între timp, Grecia e în doliu, după ce 79 de oameni au murit în incendii care s-au răspândit rapid în apropierea Atenei. Nu există o cifră oficială a celor dispăruți, dar nu se mai știe nimic despre soarta a aproape 100 de oameni. Focul a răvășit zona dintre Rafina și Nea Makri, mai ales stațiunile Mati și Kokkino Limanaki. Premierul Tsipras a lansat o ipoteză șocantă: focurile ar fi fost puse intenționat, câtă vreme 15 incendii au izbucnit aproape simultan în jurul Atenei.
Trump și-a ales omul din România
Prins în războiul său cu toată lumea, președintele american Donald Trump și-a făcut timp să semneze, zilele acestea, nominalizarea pentru postul de ambasador al SUA la București. Alegerea sa este Adrian Zuckerman, un avocat care a emigrat din România în Statele Unite la vârsta de 10 ani și care este vorbitor fluent de limba română.
Anterior, Zuckerman a fost co-președinte pentru proprietăți imobiliare și servicii corporate la "Epstein Becker & Green New York", iar înainte de aceasta, a fost președinte pentru proprietăți imobiliare la "Lowenstein Sandler". De asemenea, el a deținut și funcția de judecător în cadrul Real Estate Board.
Foarte activ în ceea ce privește inițiativele filantropice și educaționale, Zuckerman este membru în board-ul Kids Corp și în board-ul absolvenților Facultății de Drept din New York. Are diplomă de absolvire de la Massachusetts Institute of Technology (1979), iar diploma în Drept este obținută la New York Law School (1983).
Conform procedurii, Zuckerman ar urma să fie audiat în Comisia pentru Relații Externe a Senatului SUA, iar dacă nominalizarea sa este aprobată, va fi supusă votului în plenul Senatului.