Anchetă "Formula AS" - Guvernul României blochează includerea Roșiei Montane în UNESCO

Ion Longin Popescu
Presa și televiziunile românești au infor­mat opinia publică despre decizia gu­ver­nului PSD de a suspenda dosarul Ro­șia Montană înaintat la UNESCO. De teama reacției publice, prim-ministrul Viorica Dăncilă a în­locuit retragerea, cu blocarea/suspendarea do­sa­rului, până când se termină procesul intentat României de Compania canadiană "Gabriel Re­sources". Pentru edificarea cititorilor noștri, trei per­sonalități implicate în lupta pentru Roșia Montană răspund următoarelor întrebări:

1. Cum explicați gestul inca­li­ficabil al Guvernului României de retragere a Roșiei Montane de pe Lista Monu­men­telor Istorice a UNESCO?

2. Ce poate face societatea ci­vilă în această situație?


Mihai Goțiu, senator USR
"Blocarea includerii Roșiei Montane în UNESCO nu reprezintă doar o trădare a istoriei și culturii României, ci și o condamnare la sărăcie a locuitorilor localității și a Munților Apuseni"


1. Intenția Guvernului de a bloca includerea si­tului Roșia Montană în UNESCO reprezintă o trădare a intereselor legitime ale cetățenilor ro­mâni, a istoriei și culturii țării noastre. Uni­citatea și importanța Roșiei Mon­tane au fost recunoscute deja, dincolo de orice con­tes­tare, de către ICOMOS, cel mai prestigios for de experți internaționali din do­meniul patri­moniului, or­ganism ra­portor pen­tru UNESCO. În luna mai a aces­­tui an, în ciuda pie­di­cilor pu­se de ac­tuala coa­li­ție de gu­vernare, ICOMOS a re­comandat in­clu­derea în UNESCO. Sunt numeroase exem­ple, în întreaga lume, care demonstrează că va­lorificarea statutului UNESCO aduce după sine dezvoltare economică și o viață mult mai bună pen­tru localnici. Să dau un singur studiu de caz: in­cluderea fostei localități miniere Blaenavon, din Țara Galilor, în UNESCO, la începutul anilor 2000, a generat sute de locuri de muncă în cons­trucții și turism, apariția unor afaceri locale și creș­terea explozivă a numărului de turiști, deși valoarea patrimoniului cultural - foste exploatări de fier și cărbune din secolul al XIX-lea - nu e nici pe de­parte la nivelul celui de la Roșia Mon­tană. Așadar, blocarea includerii Roșiei Montane în UNESCO nu reprezintă doar o trădare a istoriei și culturii Ro­­mâ­niei, ci și o condamnare la sărăcie a locui­torilor localității și a Munților Apuseni. E un gest de iresponsabilitate din partea Guvernului, care arată, o dată în plus, că ră­mâne sluga intereselor din spatele companiei Ga­briel Resources, în ac­țio­nariatul cărora se află miliar­dari fără scrupule. De altfel, marea frică a ac­tua­­lilor guvernanți nu es­te față de arbitrajul de la Washington, pe care Ro­mânia îl poate pierde doar dacă nu-și apără co­rect șansele, ci de faptul că în cadrul acestui proces vor fi făcute cunoscute numele celor care s-au în­destulat, sub diferite for­me, din cele 700 de mili­oane de dolari pe care com­pania pretinde că le-ar fi "investit" în Roșia Mon­tană.

2. Trebuie să facem ce am făcut în toți anii de rezistență împotriva acestui proiect distructiv: am luptat și trebuie să luptăm în continuare. Să in­for­măm cetățenii și să-i mobilizăm ca să pună pre­siune pe decidenții politici, să acționeze în con­for­mitate cu interesul național, nu în subordinea unor grupuri mafiote. Ca senator, împreună cu colegii mei, vom folosi toate pârghiile legale avu­te la dis­po­ziție, pentru a împiedica modifi­carea statutului Roșiei Montane. De asemenea, sper ca și DNA, instituție a cărei autonomie o apărăm în continuare, să-și facă datoria și să aloce timp și resurse pentru o investigație a Dosarului Roșia Montană. Nu în ultimul rând, sper că și societatea civilă mai are energia de a duce această luptă până la capăt. Atât prin proteste și petiții, cât și prin susținerea dez­vol­tării alternative a zonei.


Oana Bogdan, membru al Comisiei UNESCO din Bruges, Belgia
"Roșia Montană este unul dintre leagănele identității poporului român"


1. Guvernul României a cerut amânarea in­clu­derii Roșiei Montane pe Lista patrimoniului mon­dial UNESCO, dintr-o atitudine defetistă, în litigiul inițiat de corporația canadiană Gabriel Resources împotriva statului român. Cauza? Includerea sitului pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ar fi (sus­ține guvernul Dăncilă) o acțiune care de­mons­trează inconsecvența statului român și pune în pe­ricol poziția acestuia în litigiu. UNESCO vine cu o recunoaștere oficială inter­națională a valorii ines­timabile a Roșiei Montane și a locului ei în pa­tri­moniul cul­tural univer­sal. Nu face decât să salute decizia Româ­niei de a include acel loc în Lista Monumentelor Istorice. Acest lucru ar putea fi fo­losit în fa­voarea statului ro­mân, în litigiul inițiat de Ga­briel Re­sources. Ca să nu mai spun că ar deschide pentru zonă opor­tu­nități de finanțare, de creare de locuri de muncă și de dezvoltare a unei eco­nomii durabile. Așa că eu cred că toată povestea asta cu UNESCO nu este înțeleasă deloc de către actualii decidenți politici și, ca atare, e folosită ca paravan pentru alte "fă­cături". Precizez că UNESCO nu a mai cunoscut un gest similar din partea vreunei țări. Nicio țară pe lumea asta nu a depus un dosar și apoi a cerut să fie "amânat". Nu numai că în Ro­mânia nu există nicio jenă față de UE a par­tidelor care conduc țara, dar nu există nicio jenă față de întreagă lume, căci UNESCO este o orga­nizație a națiunilor unite.

2. Lucrările de salvare, protejare și de punere în valoare a patrimoniului cultural din zonele pro­tejate prin lege sunt de interes național, deci, statul are o mare obligație. Roșia Montană este mărturia unei istorii neîntrerupte, de 2000 de ani. Putem spu­ne, fără să exagerăm, că este unul dintre lea­gănele identității proporului român.


Vlad Alexandrescu, senator USR
"Un gest sinucigaș în planul diplomației internaționale"


1. După ce dosarul Roșia Montană a fost trimis pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, după avizul favorabil al ICOMOS, garanția intangibilității Roșiei Mon­tane părea la un pas distanță, o simplă formalitate a votului mai lipsea. Am fost ministrul Culturii care a declanșat procedura inclu­de­rii Roșiei Montane în UNESCO. Nu m-am așteptat la acest gest din partea guvernului Dăncilă. Nu da­to­rită faptului că acest guvern ne-ar fi surprins prin competență și performanță, ci pen­tru faptul că, în planul diplomației interna­țio­na­le, gestul este unul sinucigaș pentru relațiile Ro­mâniei cu par­tenerii externi în domeniul protejării patri­moniului. Nu aș vrea să fiu acum în locul mem­­bri­lor Delegației Permanente a României la UNESCO. Nu mă așteptam, sincer, să fim prima țară din întreaga lume care să refuze onoarea de a-și înscrie patrimoniul în această Listă mondială a patrimoniului. Este într-atâta de rușinos, că ni­ciun stat nu ne va mai putea lua în serios de acum îna­inte. Suntem de râsul lumii.

2. Din fericire, referatul ICOMOS privind evaluarea sitului este foarte pozitiv și extrem de util, atât prin recunoașterea valorii universale a si­tului, cât și prin numărul mare de recomandări și în­drumări pe care le conține. În acest context, aș­tept cu mare interes ca ministrul George Ivașcu să onoreze solicitarea de a se prezenta în fața Co­misiei Parlamentare pentru UNESCO, al cărei membru sunt. Are multe răspunsuri de dat, nu doar mie, ci unei țări întregi, unei comunități din Apu­seni, care a fost zeci de ani lăsată pradă de stat com­paniilor miniere, și unei comunități pro­fe­sio­nale internaționale extrem de active și per­se­ve­ren­te. Sper că d-l Ivașcu este conștient de toate astea și știe pe ce și-a pus semnătura. Și sper ca Centrul Patrimoniului Mondial să ne audă. Aproape 40.000 de cetățeni au semnat o petiție care le transmite asta: noi luptăm pentru patrimo­niu. Îi asigur pe toți cei care urmăresc ce se în­tâm­plă pe marginea aces­tui subiect că voi face uz de toate instrumentele pe care mandatul de sena­tor mi le pune la dispoziție, pentru a mă asigura că Roșia Montană va primi toate șansele la o dezvoltare sustenabilă, reală.