De ani buni suntem cu ochii țintă spre vest. Acolo pleacă majoritatea românilor și tot acolo ne îndreptăm speranțele pentru o viață mai bună. Din această pricină, nu luăm seama la un fenomen despre care nimeni nu vorbește nimic, dar care schimbă așezarea populației românești. Un fenomen asupra căruia a atras atenția un tânăr sociolog, domnul Barbu Mateescu, absolvent al Universității Pennsylvania, și care, întors în țară, a dat Bucureștiul pe Cluj. Domnia sa a dat publicității și o cifră impresionantă - 389.000 de români s-au mutat oficial, anul trecut, dintr-o parte în alta a României. Acesta este numărul celor care și-au schimbat domiciliul pe buletin, căci cifra totală este mult mai mare. Anumite zone atrag ca un magnet, altele resping oamenii. De ce se întâmplă această mare migrație româno-română și ce s-ar putea face pentru zonele care își pierd cetățenii, aflați din interviul de mai jos.
"Bucureștenii trag la verdeață"
- Domnule Barbu Mateescu, care sunt orașele românești-magnet, către care migrează locuitori din alte zone ale țării și cum se explică atracția lor?
- Institutul Național de Statistică furnizează date în termen de județe (cu excepția Bucureștiului), dar chiar și așa este evident că punctele de pe harta țării care atrag locuitori sunt, în primul rând, marile orașe universitare, care sunt, de altfel, și centre de creștere economică: Cluj, Iași, Timișoara, precum și județe cu o evoluție economică solidă, indiferent de prestația mediului universitar local (Constanța, Prahova, Brașov, Bihor). Bucureștiul este într-o situație atipică: o placă turnantă a emigrației și imigrației. În fiecare an, cel puțin 170 de mii de oameni se află într-una din următoarele situații: ori își stabilesc domiciliul în București, ori pleacă din București, pentru a-și stabili domiciliul în alt oraș din România sau pleacă definitiv sau pe termen lung din țară. Acest flux (sau, mai colocvial spus, "du-te vino") este imens ca dimensiuni, fără echivalent în țara noastră, precum și probabil fără echivalent în istoria capitalei.
- Între zonele atrăgătoare se află și Giurgiu, un județ pe care l-ai socoti mai degrabă codaș...
- Legat de Giurgiu, cel mai probabil explicația este o reorientare a bucureștenilor, care doresc să se mute "la verdeață". Nordul capitalei (zona elitistă a Bucureștiului) și partea aferentă a județului Ilfov sunt judecate ca fiind prea aglomerate, prea scumpe sau amândouă. Considerente similare au favorizat sudul României și județul Giurgiu, în defavoarea zonei Ilfovului, aflat la vest, est și sud de Capitală. În mod sigur, însă, există și alți factori, mai ușor de observat la nivel local.
"Orașele «magnet» sunt într-o competiție permanentă"
- Sunt orașele magnet pregătite să primească atâția oameni veniți din alte zone ale țării? Au suficientă infrastructură?
- Discuția nu se pune în termeni de "pregătite versus nepregătite" ci precum la multe sporturi, în termeni de puncte: orașul X are două avantaje, orașul Y are trei avantaje, dar de foarte mică importanță etc. Orașele-magnet sunt într-o competiție între ele. Ai transport deficitar, îți lipsesc spațiile verzi și chiriile sunt prea mari? Alt oraș o să fie pregătit să îți "sufle" investitori, locuri de muncă, oportunități, adică o felie de viitor.
- Cum vedeți situația românilor care migrează în interiorul țării? Vor fi acceptați altfel decât atunci când migrează spre occident? Sau vor avea probleme de adaptare și vor fi marginalizați, disprețuiți?
- Acest lucru depinde de experiența istorică locală. Un oraș mic, relativ stabil ca populație, în care brusc s-a deschis o fabrică și în care vin migranți din alte județe, îi va accepta mai greu decât își acceptă imigranții un oraș universitar, precum Iașul sau Clujul, unde prin definiție, de zeci de ani încoace sosirea de oameni (tineri) din alte județe e un fapt normal.
"Capitala, o țeavă spartă"
- De ce anumite orașe pierd populație? Cum de sunt perdante Bucureștiul, capitala țării (care în anii de dinainte de '89 a fost mereu râvnit), sau zone întinse din Ardeal, precum Maramureșul și Sălajul, sau autointitulatul Ținut Secuiesc, din care pleacă masiv până și secuii?
- În principiu, câștigă populație orașele cu universități de tradiție, cu locuri de muncă și cu o administrație inteligentă. Pierd locuitori orașele care nu par să aibă perspective economice de viitor, care nu au aeroport sau autostradă, adică cele izolate de fluxurile economice globale. Exact din acest punct de vedere, stereotipul "(toată) Transilvania=bine; Muntenia/Moldova=rău" este greșit; sunt și județe în Transilvania care furnizează migranți spre centrele universitare ale regiunii, suferind în consecință. Cât despre Capitală, demografic vorbind, Bucureștiul este o țeavă spartă prin care se scurg zeci de mii de locuitori anual - spre Ilfov (județul limitrof), spre Cluj, Iași, spre alte orașe din România și, evident, spre alte țări. Condițiile de trai din București - poluarea, calitatea slabă a transportului în comun, traficul intens, stresul creat de zgomot și poluare, prețurile foarte mari - au fost acceptate cu lejeritate atâta timp cât oamenii nu știau foarte bine care sunt condițiile de trai din orașele din străinătate, sau nu aveau încredere în capacitatea lor de a performa profesional acolo și atâta timp cât alte orașe din România nu ofereau venituri comparabile și o calitate a vieții mai bună, așa cum oferă acum. Ilfovul (mai ales zona de nord, Băneasa, Snagov, Buftea etc.) este o alegere pentru mulți (foști) bucureșteni: infrastructura rutieră permite într-o oarecare măsură accesul la locurile de muncă din capitală, mediul natural oferă confort sufletesc, liniște, aer curat, cu toate astea, stabilirea domiciliului în Ilfov limitează, parțial, contactul nemijlocit cu Capitala. În același timp, Bucureștiul are o rețea de universități și locuri de muncă numeroase, care atrag. În fiecare an, vin în capitală zeci de mii de oameni din restul țării - cu observația că, simultan, pleacă și mai mulți.
"Investitorii au nevoie de autostradă"
- Ce credeți că ar putea să facă statul pentru ca România să se dezvolte unitar? Cum activezi economic județele perdante?
- Cu multă muncă din partea administrației naționale și locale! Este necesar un program serios și masiv de pregătire a primarilor din zonele care pierd locuitori (atragerea de fonduri europene, negociere cu potențiali investitori etc), precum și un efort susținut din partea administrației naționale: de exemplu, e foarte greu pentru un investitor care se bazează pe forță de muncă industrială să vină într-o zonă fără autostradă... Chiar și cei care se bazează pe bunuri care nu depind de transport (cum ar fi programele de calculator) descoperă că angajații doresc să rămână în orașul mare și dinamic în care au absolvit facultatea, mai degrabă decât să se ducă într-o localitate greu de accesat, prin drumuri cu hârtoape.
- Ardealul apare ca un câștigător net în procesul migrației interne. Clujul este noul "Eldorado" românesc. Credeți că există pericolul ca acest proces să constituie reversul Marii Uniri? Practic, Transilvania să se desprindă de Muntenia și să îi fure populația?
- Din fericire, creșterea nu e concentrată într-o singură regiune a țării. Există orașe importante și în Vechiul Regat, unde există creștere economică majoră (București) sau demografică și economică (Iași). Un model mai probabil pentru viitor este stabilirea în câțiva ani a unei triade a performanței, triadă logică din punct de vedere geografic: București-Cluj-Iași, adică un mare centru per regiune istorică, însă dacă cel mai mare oraș al Moldovei ratează șansa, locul său poate fi luat de Timișoara.
- La final, aș vrea să vă întreb cum se explică o altă semnificativă migrație românească internă: mutarea populației de la oraș la sat?
- O parte semnificativă a populației are atât vârsta cât și resursele necesare pentru a se stabili în localitatea (rurală) de baștină a părinților, într-un cadru pe care-l percep mai relaxat și mai puțin stresant decât cel citadin, în care au muncit toată viața. Cel puțin la fel de important e faptul că multe localități care sunt oficial comune, dar care în realitate oferă servicii publice la standarde de oraș, atrag locuitori din marile municipii în jurul cărora se află. Fiecare metropolă a României are astfel de localități în jurul său - o formă românească a suburbanizării din SUA anilor '50. Înțelesul termenului "rural" suferă în consecință schimbări majore, nemaifiind vorba, cu trecerea anilor, de satele din mentalul colectiv și din manualele de literatură română...
Datele migrației interne
• Vârful migrației interne - 389.000 de români care și-au schimbat domiciliul -, înregistrat în anul 2016, pare foarte mare, dar dacă e să ne comparăm cu alte țări, vedem că fenomenul de la noi nu este unic. În Ungaria, de pildă, care are jumătate din populația noastră, media migrației interne din ultimii patru ani a fost de 400.000 de oameni; în Ucraina, media a fost de 600.000, iar în Polonia, de 460.000.
• În topul județelor care au primit mai mulți locuitori decât au pierdut se află Ilfovul, cu 13.395 de locuitori, urmat de Timiș, cu 3.549, Cluj, cu 3.166, Iași, cu 2.087, Sibiu, cu 891, Arad, cu 755 și Brașov, cu 748 de locuitori. La polul opus, Bucureștiul a pierdut cel mai mult, 1.763 de locuitori, urmat de Galați, cu 1.749, Botoșani, cu 1.528, Hunedoara cu 1.491 și Olt cu 1.487.
• Dacă este să vorbim de orașe, din 103 municipii, majoritatea, adică 94, au pierdut populație, în vârful topului fiind Bucureștiul, urmat de Bacău, Ploiești și Craiova. Bucureștiul rămâne însă cel mai bogat oraș al României, dacă e să ne uităm la produsul intern brut pe cap de locuitor, cu mult înaintea celor mai bogate județe ale țării, care sunt, în ordine: Ilfov, Constanța, Cluj, Timiș, Prahova, Brașov și Sibiu. Aceste județe fruntașe au atras locuitori, iar cele mai sărace (Vaslui, Botoșani, Neamț, Mehedinți) au pierdut.