Eticheta aceasta, de "Căpitan al Evidenței" i s-a pus și președintelui Klaus Iohannis, în momentul în care a ieșit și a cerut public demisia Vioricăi Dăncilă din funcția de premier, pe motiv că "nu face față poziției de prim-ministru și transformă Guvernul într-o vulnerabilitate". În context, apelativul de "căpitan" din expresia englezească e încă și mai subtil, căci face și mai directă referința la cum ar fi procedat (dacă mai era la Cotroceni) Traian Băsescu, dacă i s-ar fi pus pe masă de către coaliția majoritară în Parlament, o propunere de premier precum cea a Vioricăi Dăncilă. Nu e deloc greu să ne imaginăm circul care ar fi urmat... Fidel stilului pe care l-a propus în momentul candidaturii sale pentru cea mai înaltă funcție în stat, Klaus Iohannis nu a forțat limitele procedurale pentru a pune bețe în roate PSD-ului. I-a acceptat și pe Sorin Grindeanu, și pe Mihai Tudose, iar, finalmente, și pe Viorica Dăncilă, rezumându-se să le atragă atenția să-și facă bine treaba pentru care partidul lor a fost votat de oameni. Nu puțini i-au atras atenția președintelui că propunerile de premier sunt făcute nu pe criteriul valorii profesionale, ci sunt capricii ale unui președinte de partid obsedat să nu piardă puterea și să își rezolve, prin interpuși, problemele personale, cu justiția și nu numai. Conflictele apărute între Grindeanu, Tudose, pe de o parte, și Liviu Dragnea, pe de altă parte, i-au dat, într-un fel, dreptate președintelui. În cazul Vioricăi Dăncilă, evidența spunea, însă, din capul locului, că fosta parlamentară de la Bruxelles nu are calitățile necesare funcției de prim-ministru. În lipsă de argumente forte, cum s-a întâmplat în cazul lui Sevil Shhaideh, Iohannis a decis să îi dea Vioricăi Dăncilă șansa de a demonstra că lumea se înșeală în privința ei. Până la urmă, cu bună credință și ajutat de o echipă competentă, orice manager poate face minuni. Nu a fost și cazul doamnei prim-ministru. Seriei interminabile de gafe de comunicare și de citire de pe foile gata scrise de alții, gafe fără precedent în istoria guvernărilor din România, i s-au adăugat, finalmente, inițiative pe de o parte neconstituționale, pe de altă parte periculoase, precum decizia de mutare a Ambasadei României din Israel, peste capul președintelui și în dezacord total cu țările membre ale Uniunii Europene. Chiar dacă tardivă, chiar dacă motivată - spun unii - de calcule politice proprii, justețea atitudinii președintelui Iohannis nu poate fi pusă la îndoială. Avem atâtea dovezi despre cât de mult rău poate face incompetența! Iar grav aici nu e că președintele a reacționat prea târziu, grav e că liderul PSD, Liviu Dragnea, continuă să se joace de-a guvernarea cu oameni nepotriviți exigențelor de înalți demnitari. Președintele pare, însă, energizat: la numai câteva zile de la ieșirea împotriva premierului, Iohannis a atacat dur, marți, legile justiției, pe care le-a trimis spre examinare și la Curtea Constituțională, și la Comisia de la Veneția. În sfârșit, președintele pare să fi schimbat pălăria de soare a nesfârșitelor vacanțe la mare, cu șapca de căpitan.