Fără a putea interveni în construcția și funcționarea sistemelor juridice ale acestora, GRECO face recomandări pentru adecvarea lor la standardele de eficiență necesare, știut fiind că o corupție generalizată afectează nu numai evoluția democrației, ci și siguranța națională a statelor în cauză. Corupția extinsă generează derapaje în echilibrul puterilor din stat, compromite contractul social și face imprevizibile raporturile de colaborare internațională. GRECO reunește experți europeni reputați în materie de drept, ținta lor fiind una de perspectivă, și anume, uniformizarea sistemului juridic al UE, fără afectarea etnicității și a culturilor specifice ale statelor membre. GRECO este, așadar, o instanță neutră în raport cu politica diverselor guverne din țările pe care UE le reunește, analizele sale evitând parțialitatea presupusă de alinierea la un curent partinic sau altul. Rapoartele GRECO trebuie înțelese drept propuneri noninvazive de armonizare a legislațiilor naționale la cerințele conviețuirii în UE și nu forme de presiune pentru reducerea independenței statelor care au aderat la această comunitate. Critica unui sistem judiciar național din rapoartele GRECO este, în consecință, mult mai serioasă decât amendarea contextuală a unor acte și decizii juridice ale administrațiilor naționale, produse de partenerii externi ai acestora sau de organismele internaționale la care ele au aderat.
Raportul GRECO, publicat recent, asupra procesului de modificare a Legilor Justiției și a legislației penale realizat de puterea de la București, surprinde, în fapt, intențiile care se ascund în spatele acțiunii. Majoritatea PSD-ALDE-UDMR a inițiat, de la instalarea ei la putere, un proces frenetic de modificare a codurilor juridice și a cadrului lor de aplicare. Majoritatea parlamentară a argumentat propagandistic acest efort heirupist, prin necesitatea aplicării în legislația românească a recomandărilor Comisiei Europene, a deciziilor CEDO și a indicațiilor Curții Constituționale. Modificările propuse de Comisia Juridică a Parlamentului, condusă de celebrul specialist Florin Iordache, ar reprezenta astfel - după inițiatori - o modernizare, în pas cu vremurile, a Legilor Justiției, o reducere a presiunilor asupra statului, generate de un sistem punitiv greoi și de un sistem penitenciar primitiv, și ar elimina multe din abuzurile generate de "alianța toxică" (instituită prin mai multe "protocoale secrete") între Justiție și Servicii, care a dus la apariția "statului paralel". Fără a analiza necesitatea sau caducitatea acestei "alianțe" (pe care amploarea și caracterul endemic al corupției "de stat" din România o făcea necesară la un moment dat, instituțiile judiciare neavând mijloacele tehnice de înregistrare a actelor de acest tip), raportul surprinde modul absolut inadecvat în care s-a trecut la modificarea Legilor Justiției, susținând că maniera nu a dus la "asigurarea adeziunii și încrederii în astfel de reforme". GRECO a subliniat că adoptarea peste noapte, cu o agendă ascunsă, a modificărilor ("reforma", lăsată pe seama Parlamentului de ministrul de resort, Tudorel Toader, depășind cu mult, în sens negativ, propunerile societății civile din anii anteriori) este generatoare de incoerență, în aplicare, și aberantă, în expunere. Patru sunt, punctual, direcțiile indicate de raport drept elemente destabilizatoare ale sistemului judiciar românesc: 1) Propunerea de pensionare anticipată a magistraților, puternic susținută financiar, ar trimite acasă cel puțin un sfert din magistrații actuali - lăsând "în aer" completele de judecată existente și impunând reluarea de la zero a nenumăratelor procese pe rol, inclusiv la prescrieri ale faptelor. 2) Constituirea secției speciale de investigare a magistraților - inexistentă în alte legislații naționale din țările UE - care ar complica, prin temerea de cercetare tendențioasă a posibilelor infracțiuni ale acestora, funcționarea acțiunii judiciare. 3) Eliminarea principiului independenței procurorilor, fapt ce duce la posibilitatea dirijării și manipulării investigațiilor realizate de ei. 4) Sancționarea magistraților pentru "defăimarea celorlalte puteri ale statului", fără ca replica simetrică să fie amendată. Raportul GRECO sugerează, astfel, că subordonarea politică a Justiției este pe cale să se înfăptuiască. Raportul a fost finalizat, încă înainte ca propunerile concrete de modificare a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală să fie adoptate de "Comisia Iordache".
Evaluarea profesională, coerentă și obiectivă a GRECO dezvăluie, așa cum am spus, intențiile inițiatorilor modificărilor Legilor Justiției din România. Experții organismului european nu pot fi bănuiți de parțialitate. Majoritatea PSD-ALDE, ministerul de resort, guvernul cel direct interesat, L. Dragnea, șeful de fapt al Administrației, nu l-au comentat în niciun fel. Doar adjunctul bine motivat al lui Iordache, la fel de celebrul Nicolicea, a lansat supoziția unei erori de comunicare, ce a dus la "lipsa de înțelegere" a experților europeni. Presa aservită PSD-ALDE s-a dezlănțuit însă cu "argumentele" deja clasice: amestecul în treburile interne, afectarea independenței, tratamentul colonial, disprețul pentru români, care nu urmează exemplul Ungariei antisorosiste etc. Imprecațiile ei sună deja a gol, pentru că aici nu e vorba nici de "directive" de la ambasadele statelor partenere, nici de decizii "dictatoriale" ale Bruxelles-ului. Raportul GRECO dezvăluie cu coerență ceea ce știe, în realitate, toată lumea: majoritatea PSD-ALDE-UDMR vrea ca toți "înalții corupți" din structurile puterii să scape, iar Justiția să se subordoneze, ca în trecutul nu foarte îndepărtat, decidenților politici, "stăpânilor" actuali ai resurselor țării. Cu o Justiție supusă, cu o presă total obedientă, ei vor putea îndrepta România în orice direcție comandată de interesele lor.