Prof. univ. dr. CONSTANTIN MILICĂ: "Helicobacter pylori este inamicul numărul 1 al stomacului"

- Helicobacter pylori e receptată de cei pe care-i "atinge" ca un soi de bombă atomică: atacă sto­macul și-l face praf. De unde a răsărit?

- Helicobacter pylori este o bacterie foarte pu­ter­­nică identificată încă din anul 1875, de către sa­vanții germani, care nu au reușit însă să o cultive în condiții de laborator. De-abia în 1979, medicii Ro­bin Warren și Barry Marshall de la spitalul din Perth (Australia) anunțau descoperirea și cultivarea în condiții de laborator a unei bacterii în biopsiile prelevate de la bolnavii cu gastrită. Nu­mele derivă de la for­ma ei de spirală. Pentru această des­co­perire de primă importanță, deși con­testată vreme de peste 25 de ani, au­torii au primit, ca înaltă recom­pensă, Premiul Nobel pentru Medi­cină.

- Ce face această bacterie, așa de temută?

- Helicobacter pylori pro­duce o cantitate mare de urea­ză, o enzimă care descompune ureea din sucul gas­tric în amo­niac și dioxid de carbon, asi­gurând astfel neutralizarea acidității gastrice. În mediul rea­lizat, bacteria for­mea­ză o peliculă alcalină în jurul ei, prezentând o mare capacitate de adaptare și de penetrare prin mu­coasa protectoare a stoma­cului, până la nivelul ce­lu­lelor epiteliale gastrice. Prin le­zarea acestor țe­suturi are loc subțierea mu­coaselor și perforarea sub­stratului.

- Cine este predispus la îmbolnăvire?

- Se apreciază că nivelul de risc al infecției cu H.p. este egal cu efectul negativ produs în cazul fumatului a 12-15 țigări pe zi. Colonizarea gastrică persistentă cu H.p. este de aproximativ 10% la per­soanele sănătoase, în vârstă de 30 de ani, și ajunge la 60%, la persoanele de peste 50 de ani. Ratele de infecție sunt mai mari în rândul populației sărace, între deținuții din închisori și la copiii din țările în curs de dezvoltare. Bacteria se transmite prin in­gestie orală, la persoane cu mâini murdare, care consumă apă infectată și alimente contaminate (legume și fructe nespălate).

- Care sunt efectele imediate ale infectării cu Helicobacter pylori?

- Din momentul în care ulcerațiile provocate de Helicobacter pylori au ajuns la stratul vascularizat, este posibilă declanșarea hemoragiilor, implicate în 90-98% din ulcerele duodenale și în 70-80% din ulcerele gastrice. Din această cauză, bacteria H.p. este considerată ca inamicul numărul 1 al sănătății stomacului. Hemoragiile gastrointes­tinale apar însă numai la cei care consumă, în exces, iritanți diges­tivi: tutun, alcooluri tari și condimente iuți. S-a sta­bilit că numai 15-20% dintre persoanele infectate cu Helicobacter pylori vor dezvolta forme grave de ulcer în cursul vieții.

- Există tratamente adecvate?

- După descoperirea savanților australieni, rolul bacteriei H.p. în gastroenterologia umană a fost tot mai mult luat în considerare. Astfel, tratamentele nu se rezumă doar la intervenții chirurgicale, cum se făcea înainte, ci și la folosirea de antibiotice, în paralel cu produse naturiste, recunoscute pentru pro­­prietăți antiinflamatoare și antibacteriene. Prin această nouă cale, circa 80% dintre bolnavi pot fi vindecați definitiv, în primul rând prin eradicarea bac­teriei vătămătoare. Terapia cu anti­biotice ajută la eliminarea infecției, dar nu protejează împotriva unor noi infectări. Din această cauză, pacienții depistați cu H.p. trebuie să fie supuși unui control endosco­pic anual, în scopul prevenirii unor noi îm­bolnăviri, mai grave.

- Cum se manifestă pre­zența Helicobacter pylori?

- Cercetări efectuate re­cent au dovedit implica­rea acestei bacterii în multe afec­țiuni digestive: gas­trite cro­nice, ulcer peptic (gas­tric și duodenal), carcinom gastric și de colon, precum și limfomul gastric MALT. Pe lângă aceste afec­țiuni, au fost constatate și alte efecte ne­gative, respectiv, mărirea riscului în bolile cardiovasculare (hipertensiu­ne arterială, cardiopatie ischemică și infarct miocardic) pre­cum și în frâ­na­rea ritmului de creș­tere a co­piilor.

- Există simptome specifice?

- Ulcerul peptic provoacă dureri epigastrice pu­ternice, localizate sub stern, în cavitatea stoma­cului și în capul intestinului subțire. Din păcate, mulți bolnavi nu dau atenție acestor dureri, pe care le con­sideră trecătoare, ca simple arsuri la stomac, ce pot fi calmate cu câteva pastile antiacide, cu bicar­bonat sau cu un pahar cu lapte. Ei nu reali­zează că bacte­ria H.p. sapă un crater în mucoasa stomacală, care poate da complicații severe, cu riscul de a evolua spre perforații și hemoragii, ade­sea cauze ale unei morți premature. Ulcerul peptic apare mai frecvent în jurul vârstei de 30 de ani, mai mult la bărbați decât la femei, datorită stilului de viață mai stresant și cu mai multe esca­pade la băut­ură și la fumat în exces. La începutul bolii, după infectarea cu H.p. sau după acțiunea altor factori, se formează o infla­mație urmată de o leziune (nișă) de 10-25 mm, ro­tun­dă sau ovală, săpată în mucoasa esofa­gului, a sto­macului și a duodenului, ca urma­re a acțiunii ex­cesului de acid gastric, res­pectiv acid clorhidric și pepsină. Afecțiu­nea se poate canceriza. Cancerul gastric ar fi pro­vocat atât de infecția cu Helicobac­ter pylori, cât și de consumul unor alimente pregătite prin afumare (cazul județului Harghita) sau conser­vate cu ajuto­rul unor substanțe chimi­ce. Evoluția bolii înregis­trează unele compli­cații ca: hemoragii prin gură, cu sânge negru ca zațul de cafea, produ­cerea de meta­staze în ficat, pancreas, oase, plămâni sau în colon, steatoză pilorică, leucemie, cașexie (slă­bire și ane­mie extremă) și, în final, deces. Dure­rile și arsurile apar la 1-2 ore după mese, cu pe­rio­dicitate în cursul zilei și în timpul anu­lui (mai frec­vent primăvara și toamna). Între crizele dureroase, perioada de acal­mie poate dura câteva zile sau câți­va ani, ceea ce determină pe bolnav să se creadă în­sănătoșit, reia fumatul și consumul de alcool și ca­fea. Astfel se ajun­ge la complicații grave cu hemo­ra­gii interne, perforații în peritoneu și chiar cance­rizare. Riscul de carcinom gastric crește în ca­zul folosirii unei terapii antiacide pe termen lung, care este recoman­dată greșit la pacienții cu reflux gastro­esofagian. Faza de cancerizare are o frecvență mai rară în Ro­mânia, comparativ cu alte țări, cum ar fi Japonia și țările scandinave. Se pare că în țara noas­tră ar exista o frecvență ceva mai ridicată în județele Harghita, Mureș, Arad, Timiș și Brașov, îndeosebi la persoa­nele din grupa sanguină A, la cele cu polipi gastrici, cu anemie pernicioasă sau cu operații anterioare de ulcere. Studii recente au arătat că bacteria Helico­bacter pylori poate interveni și în procesul de onco­geneză colono-rectală, ca factor ce generează ade­no­carcinomul de colon. Dar Helico­bacter pylori participă și la apariția limfomului gas­tric MALT, care se prezintă sub forma unor for­ma­țiuni tumorale de dimensiuni mai mari decât ade­nocarcinoamele. Ele reprezintă aproximativ 4% din tota­lul afecțiunilor maligne la nivel gastric, fiind cel mai comun tip de limfom Hodgkin extrano­dular. Boala este conside­rată ca a doua tumoră malignă a stomacului, după adenocar­ci­nom, cu risc maxim de apa­riție la băr­bați cu vârste de 55-60 de ani. Limfo­mul gas­tric este localizat atât pe mu­coasa tractului gastro­intes­tinal cât și pe alte mucoase (limbă, glan­de mamare, glande salivare și glande lacrimale). Statisticile ara­tă că 72-98% dintre pacienții cu lim­fom gastric au fost infectați cu bacteria H.p., ceea ce dă speranța că, prin eradicarea bacteriei, ar fi posibilă reducerea frecvenței limfoamelor cu 70-80% dintre cazuri. Prac­tica a dovedit că terapia anti­biotică contra infecției H.p. este metoda cea mai eficientă de vindecare a limfomului gastric, dacă se aplică în stadiile pre­coce ale bolii. Infecția cu He­licobacter pylori ar fi implicată și în patogeneza multor boli extragastrice, cum ar fi hemoragiile in­terne cu melene, anemia, ateroscleroza, unele boli de piele și pierderi rapide în greutate.

- Tratamentele fitoterapeutice au vreo putere în cazul infecției cu Helicobacter pylori?

- Cele mai eficiente sunt curele de lungă durată cu ceaiuri, extracte și uleiuri, preparate din anumite plante. Le enumăr pe cele mai importante:
* Gălbenelele - cu efecte emoliente și cicatri­zante de excepție, folosite sub formă de infuzii (2 lingurițe flori uscate la 250 ml apă clocotită, cu infuzare 15-20 de minute) care se consumă înainte de mesele principale, prin înghițituri rare.
* Obligeana - macerat la rece, din 2-3 lingurițe de rădăcini uscate. Se pun la macerat 12 ore, în 500 ml apă rece; a doua zi, se strecoară, se încălzește ușor și se consumă câte 1/2 pahar, cu 20 de minute înainte de mese, asigurând calmarea durerilor și sti­mu­larea digestiei. Pulberea de obligeană (câte un vârf de cuțit, de 2-3 ori pe zi, înainte de mese) intră în formula Ulcerotratului, având rol de pansament gastric (contraindicat la femei în timpul sarcinii).
* Tătăneasa - decoct din rădăcini uscate și mă­runțite, se beau 2-3 căni pe zi înainte de mese, cu efecte antiinflamatoare și cicatrizante, acționând în vindecarea completă a perforațiilor și refacerea rapidă a mucoasei gastrice.
* Stejarul și salcâmul - decoct din scoarță mă­run­țită, se beau 2-3 căni pe zi. Are conținut ridi­cat de taninuri, care acționează cu efecte antisep­tice și hemostatice în ulcere cu melene hemoragice și cu scaune sanguinolente.
* Lemnul-dulce - infuzii din pulbere de rădăci­nă, în amestec cu flori de mușețel. Se consumă într-o cură de 1-2 luni (primăvara și toamna), cu efecte ci­catrizante și antiinflamatoare, dar cu res­tric­ții de dozare și de durată a tratamentului la femei gravide și la persoane hipertensive.
De asemenea, sunt foarte bune infuziile de ha­mei (calmează durerile de stomac și diminuează secre­ția în exces a acidului gastric); tei (diminuează spasmele stomacale); busuioc (elimină fermenta­țiile și focarele putrede); turiță-mare (vindecă ulce­rul, accelerează tranzitul, stimulează pofta de mân­care); frasin (se bea după mesele principale).
Rețeta autorului include amestecuri de plante: gălbenele, sunătoare, coriandru, mușețel, coada-șo­ri­celului, obligeană, tătăneasă, hamei, mentă și chi­mion (câte o linguriță din fiecare), cu acțiuni cica­trizante, antiinflamatoare, astringente, anti­acide, calmante, antihemoragice și de normalizare a tran­zitului alimentar.
* Recomandăm arahi­dele - 30 g, zdrobite și ames­­tecate cu 10 ml lapte și 5 ml smântână. Con­sumate de 2-3 ori pe zi, au rolul unei pelicule ule­ioase, care protejează peretele stoma­cului și neu­tralizează acidul clorhidric.
* Bune rezultate se ob­țin și cu amestecul din ulei de gălbenele, ulei de sună­toare și ulei de mentă, din care se ia câte o lingură di­mineața și seara, cu 30 de mi­nute înainte de mese, timp de 20 de zile.
Pentru ulcerații ale sto­ma­cului provocate de H.p. se recomandă și apiterapia, în cure cu polen (câte 2 lin­gurițe de 2 ori pe zi, înainte de mese), propolis (2 grame pe zi) sau tinctură de pro­polis 20% din care se iau câte 20 picături, de 2 ori pe zi, în 6 linguri de apă, ceai sau lapte cald, di­mineața pe stomacul gol și seara.
În tratamente externe se folosesc cataplasme puse pe zona epigastrică, cu terci de tătăneasă și coa­da-calului sau cu frunze de varză. Înainte de apli­carea cataplasmei, se unge zona cu ulei sau un­guent de gălbenele.

- Se știe că, în tratarea bolilor gastrice, ali­men­tația joacă un rol decisiv. Ce recomandări aveți pentru un regim alimentar adecvat?

- Pentru eradicarea bacteriei Helicobacter py­lori și vindecarea ulcerelor peptice, alimentația co­rectă are rolul cel mai important, indiferent de in­ten­­sitatea crizelor dureroase. Se urmărește cruța­rea mucoasei stomacului și duodenului, cu rol de pan­sa­ment gastric. Durata regimului alimentar este îndelungată, de luni de zile, și necesită multă răb­dare și perseverență, pentru a se asigura o vindecare completă, evitând reapariția durerilor după 6-7 luni. Se recomandă ca bolnavul să ia 4-6 mese mici, egale cantitativ, ultima masă fiind înainte de ora 20. În timpul mesei se impune o ambianță plăcută, în liniște, fără grabă, evitând discuțiile tensionate. Se va mânca încet, mestecând bine, fără a bea lichide în timpul mesei. După fiecare masă, bolnavul va sta culcat, punând pe abdomen o compresă caldă sau o cataplasmă cu făină de porumb.
În fazele dureroase se permite doar un regim hidric, de 2-3 zile, cu 200 ml lapte dulce, care neu­tra­lizează acidul clorhidric și oprește secreția gas­trică. Laptele se amestecă, în părți egale, cu un ceai medicinal (gălbenele, tei, mușețel), eventual se adau­gă câteva picături de suc de lămâie. Pe mă­sură ce durerile se atenuează, se introduc în alimen­tație supe de orez strecurate, smântână, biscuiți moi, pâi­ne prăjită și uscată (circa 400 grame) și al­bușuri de ouă crude, bătute spumă.
După dispariția simptomelor de boală se pot con­suma supe călduțe de legume (varză, salată, mă­rar, tomate), piureuri pasate din legume și cartofi, orez și griș, frișcă, soteuri, budinci, sufleuri, la care se adaugă unt proaspăt sau ulei crud. Treptat, se trece la brânză proaspătă de vaci, caș nesărat, urdă, telemea desărată, paste făinoase bine fierte, mămă­ligă prăjită, fulgi de ovăz, ouă fierte moi, omletă în aburi, cartofi copți sau fierți în coajă, care se zdro­besc și se amestecă cu lapte acru și morcov ras. Din această fază se poate începe consumul de carne de pasăre sau vițel, fără grăsime, care se prepară prin fierbere, înăbușire sau sub formă de perișoare fierte la aburi. Se adaugă pește alb, slab (știucă, șa­lău, păstrăv, biban), preparat numai rasol. De ase­menea, se consumă legume fragede cu celuloză moa­le (mor­­cov, spanac, salată verde, conopidă, dovlecei, păstăi de fasole). Sunt admise prăjituri cu mere dulci, brân­zoaice, creme de vanilie și orez cu lapte.
O atenție deosebită trebuie să fie acordată curei de dezintoxicare a organismului, folosind semințe de dovleac puțin prăjite și nesărate (4-5 pumni pe zi), iar ca lichid, se preferă un borș de legume, cu efect de eliminare a toxinelor prin transpirație. Fruc­­tele recomandate sunt: mere și pere (curățate de coajă), prune, piersici, cai­se, struguri, pepene ver­de, portocale, lămâi, manda­rine, stafide. Ca bău­turi se vor consuma apă minerală plată între mese și sucuri de legume (ușor îndulcite) din morcov, sfeclă roșie, țelină dată pe răzătoare, var­ză albă, spanac și cartofi cruzi, care se iau cu 15 mi­nute înainte de mese. Sucul de varză proaspătă (2-3 pa­hare zilnic, timp de 3 săp­tămâni) este deosebit de bun, având proprietăți pro­tec­toare și cicatrizante, da­torită conținutului ridicat în mucilagii și vitamina U. După mese, se beau sucuri din fructe neacide (mere, pere, gutui, caise, piersici, cireșe, agrișe), siropuri și compoturi puțin îndulcite.

- Ce alimente ar trebui evitate?

- Alimentele interzise sau cu restricții sunt: frip­turile din carne de porc, oaie, miel, gâscă, rață, vâ­nat, pește gras prăjit; grăsimile animale, slănină, untură, mezeluri, cârnați, afumături, conserve, pește oceanic (sărat sau afumat); supele concentrate de oase sau carne, sosurile cu rântaș, prăjelile, icrele, maionezele, ochiurile și omleta prăjită, sarea în exces, cartofii prăjiți; brânzeturile frământate, gra­se, sărate și afumate, kefirul; zarzavaturile fibroase, ațoase și cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole us­cată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, ustu­roi); condimentele iuți și iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muștar, murături, oțeturi); coaja de pâine, aluaturile proaspete, foietajele, prăjiturile de cofetărie, cozonacul, gogoșile, dulceața, înghe­țata, marmelada și alte produse zaharoase; fructele tari (alune, nuci, migdale); apele minerale reci. Se exclud categoric alcoolurile tari, tutunul, cafeaua naturală (mai ales pe stomacul gol), cacao, ceaiul rusesc, ciocolata, siropurile sintetice cu cofeină (de tip Cola) și abuzul de medicamente de sinteză chi­mică cu acțiune iritantă.

- Alimentația sănătoasă merge mână în mână cu un stil adecvat de viață?

- Da. Trebuie evitate stările emoționale intense, suprasolicitările nervoase, mai ales în profesiile care cer un surmenaj fizic și psihic, cu încordări ner­voase și tensionate, pentru cruțarea sistemului nervos, res­pectiv a scoarței cerebrale. Se evită stre­sul și efortu­rile fizice și intelectuale, chiar cu ședere în pat (15-20 de zile), în perioada evolutivă a bolii. Dacă apar boli de nervi sau insomnii provocate de afecțiunile ulceroase greu de suportat, se urmărește refacerea echilibrului nervos prin mici plimbări de dimineață, sporturi ușoare în aer liber, gimnastică medicală, vi­zionări de filme, audiții muzicale și lec­tură de deco­nectare. Dacă boala avansează, iar programul de lu­cru nu permite respectarea acestor recomandări igie­no-sanitare, se impune schimbarea locului de muncă.
În timpul de odihnă de 12-14 ore, se va respecta somnul zilnic de minimum 8 ore, într-o cură de mi­ni­mum 1 lună, obligatorie fiind odihna de 30-60 de minute, în poziție culcată, după fiecare masă. Nu trebuie ne­glijat tratamentul curativ, care constă din mă­suri igieno-dietetice și medicamentoase, diferen­țiate în perioadele dureroase și în cele de acalmie. În fazele dureroase, fără hemoragii, se aplică zilnic cataplas­me calde cu ceapă rasă, parafină și argilă, ținute 10-20 de minute pe abdomen, iar în perioa­dele cu he­moragii interne, se pun comprese reci sau pungi cu gheață pe abdomen, ținute 2-3 ore, cu pau­ze de 1-2 ore. Tot în caz de hemoragii interne (me­lene) se va face o injectare cu vitamina K. În unele cazuri, se impune repararea danturii defecte, urmă­rind evitarea infecției cu bacteria Helicobacter pylori, dezvoltată la nivelul plăcii dentare.
Recent, s-a demonstrat că pisicile domestice sunt pur­tătoare a bacteriei H.p., și de aceea, spălarea mâi­nilor este obligatorie pentru cei care ating aceste ani­male.

Tratamentul balneoclimateric

Se recomandă numai în perioada de acalmie, fără dureri, în stațiunile Olănești, Călimănești, Că­ciulata, Borsec, Sângiorz, Slănic-Moldova, Strunga, Tinca, pe o durată de 21-30 de zile. Ca ape minerale îmbuteliate, folosite la domiciliu, se pot consuma ape­le alcaline, cloro-sodice sau sulfurate, și apele mi­­nerale din Olănești, Covasna, Zizin, Biborțeni, Bor­sec, Malnaș, Lipova, Șaru-Dornei, luate cu 30 de mi­­nute înainte de mese, în cantități de 150-450 ml pe zi.
Respectând cu atenție rețetele naturiste propuse, pe un fond de alimentație și stil de viață strict con­trolat, poate fi distrusă bacteria și pot fi ameliorate afecțiunile ulceroase, asigurându-se, astfel, treptat, o vindecare completă.

Centrul de Tratamente Naturiste "Aroma", Iași, tel 0232/40.74.68