- Despre iarnă se spune că este anotimpul răcelilor și virozelor, deși mai există o boală care provoacă suferințe cu mult mai mari, legate tot de umezeală și frig: reumatismul. Presupunând că ne confruntăm prima oară cu el, cum îl putem recunoaște?
- Reumatismele sunt afecțiuni ale aparatului locomotor, caracterizate prin inflamarea formațiunilor anatomice la nivelul oaselor și al cordului. Suferințele reumatice sunt predominant articulare (în zonele articulațiilor) și mai puțin nearticulare (reumatism abarticular). Acesta din urmă se manifestă prin periartrite, nevralgii, mialgii, neuromialgii, tendinite, bursite și tenosinovite. Cele mai acute și greu de suportat sunt durerile reumatice, simțite cu mai mare intensitate de către persoanele în vârstă, "oameni trecuți spre iarna vieții", când reumatismele se instalează "în bătrânele oase ruginite".
- Care e cea mai frecventă formă de reumatism?
- Reumatismele articulare sunt cele mai frecvente. Pot fi reumatisme inflamatoare, cu artrite (reumatism poliarticular acut, reumatism infecțios, poliartrită reumatoidă), sau reumatisme degenerative (artroze, spondiloze). Cu foarte mare frecvență întâlnim și artritele, posibile la toate vârstele, indiferent de sex. În această categorie intră: reumatismul articular acut, reumatismul secundar infecțios și spondilita anchilozantă. Reumatismul articular acut, numit și boala Sokolski-Bouillaud, este o afecțiune cu caracter infecțios, cauzată de o infecție cu streptococi și stafilococi, care ating articulațiile și inima. Boala apare mai frecvent la copii între 7-15 ani (în proporție de 75 %), scade la 15% între 15-25 ani, și este mult mai rară după vârsta de 30 de ani. Sexul feminin este mai puternic afectat, mai ales în perioada pubertății și a gravidității. Afecțiunea debutează brusc cu inflamarea articulațiilor, înroșirea locală a pielii, dureri acute (artralgii), febră mare (38-390C), transpirații, frisoane, tuse ușoară până la pneumonie și pleurezie, amețeli, cefalee, insomnii, tulburări neuropsihice, paloare, anemie, scădere ponderală și mobilitate redusă. Durerile pot să dureze câteva zile sau câteva săptămâni, fiind întrerupte prin intervale trecătoare, care dau senzația de vindecare aparentă. În alte cazuri, boala poate să evolueze spre atrofierea și deformarea articulațiilor, anchilozare și invaliditate (imposibilitate de mișcare), iar prin atacul asupra sistemului cardiovascular se poate instala endocardita miocardică și stenoza mitrală, finalizate uneori prin deces. Statisticile arată că peste 40% din totalul bolilor cronice de inimă sunt de origine reumatică. Nu întâmplător, un vechi aforism menționează că "reumatismul linge articulațiile, dar mușcă inima". El se dezlănțuie mai frecvent iarna, în condiții de frig și de umezeală. Sunt mai expuse persoanele obosite și debile, cu o igienă mediocră, care trăiesc în dormitoare comune și în alte aglomerații.
- Ce factori favorizează apariția reumatismului articular?
- Pe lângă infecția streptococică, sunt condițiile de viață (locuință umedă și rece, frig, muncă grea cu eforturi fizice excesive, alimentație insuficientă - eventual pentru menținerea siluetei -, traumatismele și poluarea atmosferei, mai ales în localitățile situate în zonele puternic industrializate). Afecțiunile articulare pot fi localizate în toate părțile corpului, cu deplasări de la o articulație la alta după un interval de 4-5 zile, începând cu inflamații și dureri la șolduri, genunchi, oase tibiotarsiene și trecând spre umeri și coloana vertebrală.
- Ați pomenit de reumatismul cronic degenerativ, de care suferă mai ales persoanele în vârstă. Cum se manifestă acesta?
- Reumatismul cronic degenerativ constă într-o uzură progresivă la nivelul încheieturilor, cu inflamarea și degradarea cartilajelor articulare și a capetelor îngroșate ale oaselor. Boala se manifestă prin dureri acute, apărute la schimbarea vremii și în anotimpurile reci și umede, precum cel de acum, mai întâi la picioare, mâini și coloană. Durerile se simt atât în stare de repaus la pat cât, mai ales, la primele deplasări de dimineață. Treptat, se instalează anchilozarea oaselor și se formează osteofitele, adică excrescențele osoase, zise ciocuri, foarte dureroase la apăsări. În stadii avansate, aceste ciocuri pot provoca infirmități grave. Aceste afecțiuni sunt mai frecvente la vârste de peste 50-60 de ani, paralel cu îmbătrânirea generală a țesuturilor, îndeosebi la femei cu exces ponderal și la persoane cu traumatisme locale, după eforturi fizice exagerate și prin menținerea corpului în poziții defectuoase, dar și la schimbarea vremii. Organizația Mondială a Sănătății a inventariat circa 150 de afecțiuni ale aparatului osos și locomotor, cu diferite localizări în organism: șold (coxartroză), glezne și genunchi (gonartroză) și coloană vertebrală (cervicoartroză, dorsartroză, lomboartroză, disartroză) care suportă întreaga greutate a corpului. Mai rar se instalează la umeri, coate și pumn.
- Coxartroza și gonartroza sunt cele mai frecvente plângeri ale cititoarelor noastre. N-ar fi rău să știe ce le așteaptă în viitor. Cum evoluează ele dacă nu sunt tratate la timp?
- Coxartroza este localizată la articulațiile șoldului, unde apare frecvent după vârsta de 40-50 de ani, datorită obezității, tulburărilor endocrine, menopauzei și traumatismelor locale. Durerea este simțită la stinghie și în regiunea fesieră, când corpul este în mers, și dispare la repausul în pat. Sunt posibile contracții musculare, șchiopătare, scurtarea inegală a membrelor inferioare, mers greoi și anchilozare cu infirmitate gravă.
Gonartroza apare la articulațiile genunchilor și gleznelor, ca urmare a menopauzei, obezității, diabetului, gutei și a traumatismelor locale. La glezne apar dureri în timpul mersului, limitarea mișcărilor de flexie, extensie și rotație a piciorului. În urma măririi volumului articulațiilor, durerile devin persistente, cu agravări prin dislocații articulare și deformări. Bolnavul are senzația că în genunchi apar zgomote (crepitații) sau există cioburi care îi scrijelesc oasele, mușchii și tendoanele. Unele analize arată că bolnavii de artroze acumulează în țesuturi cantități mai mari de acid uric, care cristalizează sub formă de urați de calciu, în timpul expunerii la frig și la umezeală, provocând durerile articulare și musculare (gută).
Tratamente cu plante
- D-le profesor, v-ați dedicat cunoștințele dvs. de biochimist de elită, tratamentelor cu plante: care sunt cele mai potrivite remedii pentru tratarea reumatismului și artrozelor?
- Cele mai importante din ele ar fi următoarele.
Tratamente interne
* Infuzie din flori de tei, soc, mușețel sau de arnică, cu efecte antiseptice, bacteriene, antiinflamatoare și anestezice, precum și infuzie din flori de trifoi roșu, lavandă și sulfină.
* Infuzie din frunze de salvie (cea mai eficientă) sau de afin, cu efecte în eliminarea toxinelor prin diureză și prin sudație puternică. Sau din frunze de frasin, mesteacăn, mentă, nuc, pelin, urzică.
* Infuzie din iarbă de tarhon, cimbrișor, păpădie și sunătoare - care produc o puternică diureză, însoțită de eliminarea toxinelor, și din iarbă de ciuboțica-cucului, sovârv, troscot, turiță-mare, fructe (de ienupăr, fenicul, cătină albă), muguri (de pin, plop negru și viță de vie).
* Decoct din rădăcini de tătăneasă, rădăcină de țelină și scoarță de salcie (10 g la 200 ml apă, se fierbe 10 minute, se infuzează 10-20 minute și se beau 2-3 căni pe zi), într-o cură pe durată de 2-3 săptămâni.
* Decoct din amestec format din flori de soc (diuretic, sudorific), frunze de frasin și mesteacăn, iarbă de coada-calului, teci de fasole, rădăcini de lemn-dulce, cu acțiuni antiinflamatoare, fructe de ienupăr - diuretic și dezinfectant, scoarță de salcie - analgezic și febrifug. Scoarța de salcie este un foarte bun remediu antireumatic, datorită conținutului ridicat în derivați salicilici (salicina), cu efecte antifebrile, sudorifice, dezinfectante, diaforetice și antinevralgice. Aceleași plante intră și în componența unor tincturi sau a unor siropuri antireumatice.
Tinctură antireumatismală
Se face un amestec din scoarță de salcie (20 părți), teci de fasole (15 părți), frunze de mesteacăn (10 părți), flori de soc (5 părți), fructe măcinate de ienupăr (5 părți) și iarbă de rostopască (2 părți), peste care se toarnă alcool de 40°. Se iau câte 30 de picături, de 2-3 ori pe zi, între mese, în cure de 1-2 luni pe trimestru.
Lichior de ienupăr și usturoi
20 g căței de usturoi tăiați felii și 20 g fructe de ienupăr se pun la macerat, timp de 8 zile, în 250 ml alcool de 40°. Se beau câte 3 păhărele pe zi.
Decoct (rețetă Constantin Milică)
Preparați un decoct dintr-un amestec de mesteacăn, salcie, frasin, salvie, ienupăr, pelin, tei, mentă, puse în cantități egale. Fierbeți-l 5 minute, apoi lăsați-l acoperit, timp de 10 minute. Beți câte 2-3 căni pe zi, de decoct cald.
Tratamente externe
* Se aplică comprese calde, cu infuzie de sulfină, coada-calului și urzică albă;
* Comprese calde și frecții pe locurile dureroase cu rădăcină de tătăneasă, castane și usturoi, macerate în alcool și petrol.
* Sunt bune băile generale sau locale, cu decoct din plante, luate separat sau în amestec, folosind frunze de frasin și mentă, flori de fân, salvie și rozmarin, fructe de ienupăr și castan sălbatic, muguri de pin, rădăcini de tătăneasă, scoarță de salcie și făină de muștar negru. Decoctul se toarnă în apa de baie, ținută la 37°C, în care se stă circa 20 de minute.
* Cea mai frecvent folosită este făina de muștar negru (în amestec cu apă fierbinte și pusă, într-un săculeț de pânză, pe locul dureros).
* Cataplasme cu frunze zdrobite de brânca-ursului și nuc, felii de ceapă, usturoi și praz, flori de gălbenele și mușețel, hrean ras (amestecat cu făină integrală), terci de cartofi, muguri de plop negru și rădăcini de pedicuță.
* Extractele de castan sau de coada-calului conțin cantități mari de siliciu, un oligoelement important în funcționarea articulațiilor.
* În cazuri mai grave, se fac împachetări cu foi de varză crudă sau fiartă, urmate de împachetări cu argilă și cu brânză de vaci.
* Rezultate bune dau și împachetările cu parafină sau nămol de turbă, din zona Vatra Dornei și Poiana Stampei.
* Se pot face frecții locale cu tinctură în alcool de 70°, din frunze de rozmarin, muguri de plop negru, cimbrișor, fructe de ienupăr și ardei roșu, rădăcini de hrean și țelină, scoarță de salcie și rădăcină de untul-pământului (Tamus communis). La fel, frecții cu ulei de ienupăr, mentă, pin, lavandă, coriandru, rozmarin, mușețel, sunătoare și eucalipt, folosite separat sau în amestecuri.
* Dacă s-a acumulat lichid la genunchi (hidrartroză) este indicat masajul cu alifie de rășină, gălbenele, tătăneasă, sânziene, și comprese cu tincturi de castane, rodul-pământului, ardei iute și foi de dafin. Toate aceste proceduri externe au efecte antiinflamatoare și de activare a circulației sângelui.
* Apiterapia recomandă cataplasmă din 2 linguri de polen uscat și mărunțit, amestecat cu 100 ml ulei vegetal; se fierbe 5-10 minute la foc redus, până se obține o pastă care se întinde pe zona dureroasă și se lasă peste noapte.
- Regimul alimentar poate influența evoluția acestor suferințe?
- La persoanele care suferă de reumatism, alimentația trebuie să fie completă, pentru a satisface necesarul de proteine, vitamine (A, C, K) și săruri minerale. Se începe cu o cură depurativă, de 5-7 zile, pe lună, cu supe de legume foarte diluate, care să nu conțină sare, monoglutamat de sodiu, carne, extract de carne, grăsimi animale, mezeluri, conserve. Se continuă cu zarzavaturi crude, din care să nu lipsească varză, morcov, țelină, sfeclă roșie, salată, spanac, mărar, pătrunjel, cimbru, praz, ceapă, usturoi crud, conopidă, urzici, la care se adaugă supe de fasole boabe, cartofi tineri fierți în lapte, fasole păstăi. O mare atenție se va acorda produselor lactate (500 ml pe zi, lapte dulce sau acru, iaurt, sana sau brânzeturi), bogate în calciu, pentru prevenirea osteoporozei și refacerea oaselor afectate. De asemenea, se vor consuma cartofi (fierți în lapte și amestecați cu ulei de măsline și un gălbenuș de ou), produse apicole, orez (fiert în lapte), gemuri de fructe (măceșe), drojdie de bere (2-3 linguri), ulei presat la rece, semințe crude de dovleac, floarea-soarelui, nuci, arahide, surse de vitamine naturale (D, B, C, A, K) și surse de minerale (Ca, Fe, Mg, Se, F). Doctorul Jarvis recomandă tratamentul, la fiecare masă, cu 3 lingurițe de miere de albine + 3 lingurițe oțet de mere în 100 ml apă.
* Dimineața, înainte de micul dejun, se beau 250 ml suc de țelină, timp de 21 de zile consecutiv, iar seara, sunt indicate sucuri de morcov (200 ml), rădăcini de păstârnac sau pătrunjel (100 ml), sfeclă roșie (100 ml) și varză (100 ml). Se poate consuma carne de pasăre și de vițel, pește gras, cereale integrale (grâu germinat, orez, porumb, fulgi de ovăz și orz), sucuri de fructe (lămâi, coacăze, vișine) și fructe zemoase (pepene verde și galben, cireșe, fragi, zmeură, căpșuni, mere, pere). Se interzice categoric consumul de mâncăruri grase, carne de porc și de vânat, grăsimi animale, mezeluri, afumături, conserve, hrean, ardei iute, sare, tutun, băuturi alcoolice, murături în saramură sau oțet (alimentele acre intensifică decalcifierea oaselor și reduc rezistența la presiune și frângere).
- Ce regim de viață trebuie să aibă un bolnav de reumatism?
- Bolnavul va evita frigul, umezeala, ceața, curenții de aer rece, eforturile fizice, urcarea scărilor sau mersul grăbit pe jos, la distanțe mari, mai ales pe teren accidentat. În acest caz, se va folosi un baston care va prelua din presiunea greutății corpului. La crizele reumatice este absolut necesar un repaus absolut, care va evita apariția leziunilor cardiace, repaus intelectual și evitarea emoțiilor și a enervărilor. Este dăunător și statul prelungit în picioare, în poziții fixe (la locul de muncă), mai ales cu încălțăminte incomodă, cu tocuri înalte și vârfuri ascuțite. Îmbrăcămintea va fi comodă, călduroasă, fără fibre sintetice. În spondiloze se limitează condusul autoturismului timp îndelungat și ridicarea de greutăți, iar noaptea se va dormi pe pat tare, fără pernă. Se va evita tendința de sedentarism (în pat sau la televizor), precum și obezitatea, care favorizează anchilozarea oaselor și instalarea unei invalidități ireversibile. În zilele calde, de vară, se va beneficia de efectele băilor de soare, mai ales la mare, cu climat relativ constant, fără variații termice și vânturi reci. Se vor efectua, zilnic, plimbări și exerciții fizice în aer liber, gimnastică medicală și la domiciliu și sporturi ușoare, în limitele normale de efort (înot, ciclism, mișcări de pedalare pe bicicletă fixă). Toate acestea au rolul de a reduce rigiditatea articulară, atrofia musculară, menținerea capacității funcționale a articulațiilor și evitarea deformărilor structurale. În cazul scurtării unui picior din cauza coxartrozei se vor purta talonete și un baston pe partea sănătoasă.
De mare ajutor sunt și tratamentele balneoclimaterice. Ținând seamă de starea debilitată și de sensibilitatea bolnavilor, se recomandă băile de soare (plajă) și băile balneare, fiind preferate cele cu ape radioactive (Felix, 1 Mai), cu ape termale carbogazoase (Geoagiu, V. Dornei, Buziaș, Covasna, Tușnad), cu ape sărate carbogazoase (Slănic-Prahova, Ocna Sibiului, Govora, Călimănești, Săcelu, Bazna, Covasna) și cu ape sulfuroase (Herculane, Olănești, Buziaș, Mangalia). Deoarece există o relație directă între reumatism și afecțiunile cardiace, sunt indicate, în primul rând, stațiunile situate într-un climat moderat, cu ape termale obișnuite, sărat-carbogazoase și radioactive (Băile 1 Mai, Felix, Calancea, Moneasa, Vața, Covasna și Malnaș). Pentru apele cu temperatura ridicată între 35° și 54°C, sunt mult căutate izvoarele termale de la Băile Herculane și Felix. În aceste stațiuni balneare, tratamentele se completează cu ultrasunete, ionizări, băi galvanice și gimnastică medicală.
Pentru reumaticii care nu suferă de afecțiuni cardiace, diabet grav, gută, astm bronșic, hepatite sunt deosebit de eficace nămolurile sărate de la Sovata, Techirghiol, Eforie, Amara, Lacul Sărat, nămolurile de turbă de la Geoagiu și Vatra Dornei, precum și turba cu sapropel de la Băile Felix și 1 Mai (Oradea). La recomandarea medicului, se va aplica un complex de proceduri hidro-electro-terapeutice (împachetări calde cu nămol și parafină, ultrasunete, infraroșii, diadinamice, ionizări și băi galvanice, dușuri și masaje) care previn uzura prematură a articulațiilor.
Centrul de Tratamente Naturiste "Aroma", Iași, tel 0232/40.74.68