Coroana bogat ramificată ajunge până la înălțimi de 30 de metri. Frunzele mari, palmate, se compun din 5-7 frunze mai mici. În primăvară, castanul se împodobește cu o sumedenie de inflorescențe de formă piramidală, ce par lumânări festive, modelate din ceară albă. Fructele sunt niște capsule verzi, cărnoase, acoperite de țepi lungi. Când se coc, toamna, dau la iveală semințele cu coaja maronie și lucioasă - castanele, pe care copiii le adună cu plăcere.
Datorită conturului regulat al coroanei, frumuseții florilor și a frunzișului, castanul sălbatic se cultivă ca arbore decorativ în parcuri și grădini, pe străzi și bulevarde. Este un copac longeviv, care poate rămâne în picioare și 150 de ani.
Puțină istorie
Castanul sălbatic provine din regiunile muntoase ale Peninsulei Balcanice. Se spune că turcii, care își hrăneau caii cu castane, l-ar fi adus cu ei în Europa Centrală, atunci când au asediat Viena. Și că așa s-ar explica una dintre denumirile lui populare: "castanul calului". Oricum, s-a răspândit repede, iar în Evul Mediu putea fi întâlnit deja pe lângă reședințele nobiliare, plantat în scopuri ornamentale. Însă nu era nicidecum rezervat în exclusivitate celor cu sânge albastru, astfel încât Ludovic I, rege al Bavariei între anii 1825 și 1848, a emis la un moment dat un edict prin care autoriza berarii să-și vândă băutura sub castani, cu condiția să nu comercializeze și preparate culinare. Amuzant dar, se pare, strict autentic: clienții acelor grădini-restaurant bavareze, care doreau să stea relaxați la taifas, la o halbă de bere, s-au văzut obligați să vină cu merindele de acasă...
Utilizări casnice și industriale
Odinioară, se prepara din castane o "cafea a săracului": erau curățate de coajă și lăsate să stea o noapte întreagă în lapte, pentru a li se extrage substanțele amare și toxice. Apoi, după uscare, erau măcinate, și pulberea se întrebuința drept înlocuitor de cafea și chiar de făină.
În zilele noastre, castanele servesc ca materie primă pentru producția de clei, de săpun și ulei tehnic. Două substanțe extrase din ele, saponina și amidonul, sunt întrebuințate în industria textilă la curățarea și, ulterior, la imprimarea țesăturilor. Din scoarță se obțin, pe lângă taninul folosit în tăbăcării, și acizii galici, necesari pentru fabricarea unor coloranți (brun, galben și negru). Unul dintre principalii beneficiari care valorifică intens castanul sălbatic cu tot ce poate el oferi - scoarță, frunze, flori și semințe - este însă industria farmaceutică. Ea încorporează principiile active obținute de la acest arbore într-o serie de medicamente destinate tratării unor afecțiuni ale sistemului circulator.
Castanul sălbatic are un lemn moale, ușor de prelucrat, însă deloc rezistent. De aceea, nu se pot confecționa din el decât lucruri care nu necesită o esență tare. De exemplu: furnir pentru panele, mobilă de bucătărie, cutii de ambalaj, articole ortopedice.
Utilizări terapeutice
Castanele ar îndepărta energiile negative, cred unii. Așezate sub pat, ne-ar garanta un somn odihnitor. Iar dacă suferim de reumatism, ar trebui să le purtăm permanent în buzunar, ca să ne dispară durerile. Însă asemenea convingeri țin mai degrabă de domeniul superstiției. Cercetătorii care se bazează pe constatările făcute în urma unor experimente afirmă că toate părțile castanului sălbatic au acțiune depurativă, hemostatică, cicatrizantă, antiinflamatoare, măresc viteza fluxului sangvin și cresc tonusul capilarelor, elimină excesul de lichid din țesuturi și calmează pielea. Iar scoarța, florile și frunzele tinere asigură protecție împotriva radiațiilor ultraviolete.
* Varicele, hemoroizii și hipertrofia de prostată se pot trata cu un decoct, pregătit din 5 g scoarță măcinată, dată într-un clocot în 100 ml apă. După ce s-a răcit, se strecoară și se iau câte 15-20 picături pe zi, timp de 20 de zile. Urmează o pauză de 10 zile, după care tratamentul continuă. O altă variantă este tinctura, din care se iau zilnic câte 10 picături. Mod de preparare: 50 g scoarță măcinată sau coajă mărunțită de castane se lasă pentru 10 zile în 150 ml spirt concentrat. Recipientul se agită de mai multe ori pe zi, în final tinctura se strecoară și se pune într-o sticlă brună, astupată cu dop.
* 20 g din tinctura recomandată mai sus se amestecă bine cu untură. Se obține astfel o alifie, întrebuințată ca tratament extern pentru hemoroizi. Se fac aplicații locale.
* Pentru varice: 20 g extract alcoolic din castane, în amestec cu 60 g lanolină. Rezultă un unguent care se întinde, cu un masaj blând, pe zonele afectate.
Rețete cu castan
Tinctură de castane sălbatice
Ingrediente: castane proaspete, votcă (38%).
Cum se procedează: Tăiați castanele în bucățele mici și umpleți cu ele două treimi dintr-un borcan cu capac. Turnați votca până la gura borcanului, puneți capacul și înșurubați-l bine. Așezați-l pentru 4 săptămâni într-un loc călduț. Agitați-l zilnic. La sfârșit strecurați tinctura și păstrați-o în sticle de culoare închisă.
Utilizare: Această tinctură ajută contra varicelor, tromboflebitelor, hemoroizilor, erupțiilor cutanate și are efect de ameliorare în gută, reumatism și sciatică.
Ulei pentru întărirea venelor
Ingrediente: 50 ml tinctură de castane sălbatice, 50 ml ulei de gălbenele, 12 picături de ulei eteric de grepfruit, 8 picături de ulei eteric de lavandă, 4 picături de ulei eteric de chiparos.
Cum se procedează:
1. Puneți uleiul de gălbenele într-un flacon cu pulverizator și picurați apoi uleiurile eterice. Agitați bine flaconul și turnați tinctura de castane sălbatice.
2. Înainte de fiecare întrebuințare se agită energic flaconul, pentru ca uleiurile să se combine cu alcoolul. Pulverizați de-a lungul venelor și masați ușor, în direcția inimii.
Atenție: Feriți-vă să apăsați pe vene la masaj dacă suferiți de tromboflebită.
Balsam contra arsurilor de soare
Ingrediente: 3 frunze tinere de castan, 100 g ulei de cocos, 6 g ceară de albine, 10 picături de ulei de cătină, 10 picături de ulei eteric de lavandă, 3 picături de ulei eteric de izmă creață.
Cum se procedează:
1. Tăiați mărunt frunzele de castan, încălziți-le în bain-marie cu uleiul de cocos și lăsați-le la infuzat 30 de minute.
2. Strecurați uleiul de cocos și încălziți-l împreună cu ceara de albine, până când se topește complet.
3. Adăugați uleiul de cătină și uleiurile eterice, amestecând bine. Puneți balsamul în borcănele, așteptați să se răcească, apoi închideți capacele.
Utilizare: Balsamul se întrebuințează ca o cremă de zi, pe timpul verii. Ar trebui consumat în 2, cel mult 4 săptămâni.