Când ne strâng pantofii, ne descălțăm. Alegem salteaua potrivită, ca să nu ne doară spatele noaptea. Ne spălăm atent pe dinți, pentru a scăpa de bormașina dentistului. Întreaga noastră viață este o evitare a durerilor, pentru că ele ne chinuie, ne îmbătrânesc și ne fac depresivi. Fericirea noastră depinde în mare măsură de dureri.
De fapt, durerea este importantă pentru supraviețuire. Servește drept semnal de avertizare și are rolul de a ne proteja organismul. O durere acută ne spune dacă ne-am rănit piciorul până la sânge sau dacă ne-am tăiat la deget până la os.
Puțini la număr, în lume există și oameni care, din cauza unei "zestre" genetice speciale, s-au născut fără simțul durerii. Săracii nu trăiesc mult. Majoritatea zac încă de copii, în scaune pe rotile, pentru că nu-și pot feri brațele și picioarele de rănirile care-i amenință. Dar durerea le poate face viața un chin și oamenilor normali, atunci când se instalează și nu mai trece. Când nu se știe ce-o declanșează, când nu depinde de nimic și devine cronică.
Specialiștii vorbesc despre o durere cronică, când aceasta persistă cel puțin 3-6 luni (durerile de cap mai mult decât 15 zile pe lună), devine restrictivă fizic, pentru cei în cauză, le afectează dispoziția și îi prejudiciază din punct de vedere social.
Durerea cronică este cel mai des urmarea unui țesut afectat, de pildă în cazul unei boli sau al unei inflamații. Durerea produsă de inflamații - de exemplu cea reumatică - este declanșată de cu totul alte procese decât durerile nervoase (nevralgiile). Iar durerea produsă de migrenă se bazează pe cu totul alte mecanisme decât durerile de spate. Un labirint de suferințe, fără început și fără de sfârșit.
Durerile ne influențează caracterul
Conform statisticilor, durerea cea mai frecventă este cea de spate, urmată de cea a articulațiilor și cea de cap. Câteva sute de milioane de europeni suferă de dureri cronice, dintre care cel puțin 40-50 de milioane sunt extrem de afectați. Dar în timp ce o răceală sau o mână fracturată pot fi observate, durerea rămâne invizibilă. Asta produce frustrare: suferinzii se retrag în propria carapace, rup relațiile cu prietenii și devin, adeseori, depresivi. Este un cerc vicios cumplit. Durerile cronice pot provoca stări de anxietate și depresii. Și, în multe cazuri, ele pot modifica personalitatea celui afectat. La rândul lor, spaimele produc sau amplifică durerea, pentru că stresul și tensiunea epuizează puterea organismului de a se opune, slăbesc sistemul imunitar și accentuează comportamentul nenatural.
Memoria dureroasă
Este vorba despre un proces complex, pe parcursul căruia un rol important îl joacă o serie de mecanisme fizice, psihice și sociale pe care noi le ignorăm, dar traseele nervoase și le "amintesc". Și devin tot mai "sensibile", are loc o sensibilizare. Durerea începe în sistemul nervos central. Se formează, astfel, așa numita memorie dureroasă. Creierul suferă o transformare, apar modificări structurale și funcționale, astfel încât memoria dureroasă nu poate fi ștearsă, ea nu uită nimic (așa cum uităm, de pildă, un cuvânt).
Din cauza stimulilor dureroși permanenți, sistemul nervos devine sensibil și începe să reacționeze cu semnale dureroase, chiar și la stimulii inofensivi, cum ar fi atingerile. Un moment critic în care pacienții aleargă adeseori de la un medic la altul, fără ca o cauză exactă a durerii să poată fi diagnosticată. Dar pacienții nu-și inventează durerile. Ele chiar există.
Monstrul cu multe capete
Artroză, dureri reumatice, dureri de cap, de spate, nervoase, tumorale, fibromialgia... Durerile nu seamănă unele cu altele. Există diferențe, chiar și între sexe: femeile și bărbații simt durerile în mod diferit. În viața cotidiană, bărbații suferă mai puțin de dureri decât femeile. În cadrul unui test, bărbații au semnalat mai tardiv decât femeile durerea provocată de un stimul de apăsare asupra mâinii și au suportat-o mai multă vreme. Și durerile cronice sunt mai rare la bărbați. Femeile au pielea mai subțire și de aceea sunt mai sensibile la durerea acută (o arsură, de pildă), decât bărbații. Modul în care simțim durerile - mai puternic sau mai slab - depinde de gene, de educație sau de mediul social și cultural. În mod paradoxal, există și situații în care durerile sunt anulate sau suportate cu sentimente pozitive: în extazul religios și în sexualitate. De aici ne putem da seama cât de complexă este senzația dureroasă, spun experții.
"Bărbații n-au voie să plângă"
Din păcate, educația în spiritul unei masculinități prost înțelese ("bărbații nu cunosc durerea") și tradiția culturală creează probleme, din punctul de vedere al tratamentului. Există încă mulți pacienți care cred că durerile și neputințele înseamnă pocăință și pedeapsă. Că trebuie răbdate și asumate, că acceptarea unui tratament înseamnă slăbiciune. Din păcate, durerea răbdată îndelung produce și mai multă durere. Există riscul ca ea să devină acută. Mulți pacienți se hotărăsc greu să ceară părerea unui specialist sau adoptă menajamente exagerate, contribuind astfel la cronicizarea durerii.
Prea multă agitație devine și ea sursă de suferință. În practica medicală se știe că sportivii de performanță ambițioși își mențin organismul într-o stare perpetuă de stres, fără să țină seama de regenerarea necesară. În plus, pe lângă viața profesională deja stresantă, ei își "cultivă" ambițiile sportive extreme și la sfârșit de săptămână, când ar trebui să se odihnească.
Vindecarea reală necesită timp
Din păcate, nu există un leac universal contra durerilor cronice. Metoda de tratament împotriva unei forme de durere trebuie stabilită individual. Adeseori, căutarea e foarte lungă. În Europa, terapia anti-durere s-a instalat abia în ultimii 15 ani. Ea se adresează pacienților în mod individual și îi ajută, de pildă, prin abordarea psihologică comportamentală, prin terapie fizică, cu ajutorul medicamentelor, prin stimularea nervilor și - dacă e cazul - cu metode invazive, precum blocajele nervoase.
Prin terapia psihică se încearcă influențarea memoriei dureroase. Pentru a o "șterge", nu se preconizează însă uitarea durerii ci, mai degrabă, trăirea unor experiențe noi. De pildă, cercetătorii de la "Harvard Medical School" au demonstrat în studii recente că becurile, în mod special cele verzi, calmează durerile de cap. Și abaterea atenției prin jocuri ușoare, la calculator, are efect. În cadrul unui experiment efectuat la Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles s-a constatat că senzația de durere a pacienților scade în medie cu 24%, după ce aceștia "se joacă" 20 de minute pe calculator.
Muzica are și ea același efect: calmează durerile și spaimele pacienților, după o operație. Ameliorarea a fost observabilă și sub narcoză.
Meditația este, și ea, practicată pe scară largă, pentru reducerea stresului. La fel, acupunctura și osteopatia craniosacrală, în timpul căreia se detensionează mici blocade din zona capului și a cefei, prin impulsuri ușoare. Adesea, când terapeutul e bun, durerile trec în cinci ședințe. Dacă nu trec, înseamnă că terapia manuală nu este potrivită.
Dacă recomandările de mai sus ajută, diclofenacul este medicamentul care și-a dovedit eficiența în caz de reumatism, artroză, lovituri și entorse. Diclofenacul stopează ciclooxigenazele, responsabile pentru reacțiile inflamatorii din organism.
Medicina modernă oferă numeroase posibilități de calmare a durerilor. Până la urmă, decisivă pentru un control asupra durerii este propria implicare în vindecare a pacienților. Mulți afirmă că se "lasă tratați", dar dacă nu acționează ei înșiși, rezultatul e ca și inexistent.
Cum vă puteți trata singuri durerile?
* Durerile ușoare pot fi tratate, în primul rând, cu substanțe active vegetale: o combinație de ulei de mentă (calmează durerile), ulei de eucalipt (antiinflamator) și ulei de rozmarin (stimulează irigarea sanguină) vindecă - pare-se - durerile musculare, articulare și reumatice.
* Durerile de cap provocate de tensiunea nervoasă
Uleiul de mentă pare să le calmeze. Se aplică (cu un bețișor) pe frunte și pe tâmple. Blochează durerile, ameliorează irigarea cu sânge, deblochează musculatura și reduce sensibilitatea la dureri.
* Pentru dureri puternice, cum ar fi inflamațiile terminațiilor nervoase
Fixați cu leucoplast frunze de hrean pe locul dureros, timp de câteva zile (până când durerea încetează). Puteți folosi frunze proaspete în fiecare zi.
* Pentru eliminarea durerilor cauzate de depunerile de săruri
1. Fierbeți niște făină de secară și amestecați-o cu o cantitate egală de cartofi fierți, până când obțineți o masă uniformă. Frecați zona afectată de dureri cu ulei vegetal și masați-o bine. Faceți din amestec o turtă. Puneți puțină terebentină pe zona afectată și peste ea puneți turta. Acoperiți-vă cu o pătură groasă și rămâneți așa cât mai mult posibil (de pildă, toată noaptea).
2. Radeți trei lămâi (complet, cu tot cu coajă) și 150 g de usturoi decojit. Amestecați-le și turnați peste amestec o jumătate de litru de apă fiartă. Lăsați să se așeze timp de 24 de ore, apoi strecurați și stoarceți tot sucul pe care îl puteți obține, pe care îl veți pune într-un borcan cu capac. Beți în fiecare zi, înainte de micul dejun, câte 50 ml.
* Împotriva durerilor de articulații
1. Amestecați două pahare de suc de ridichi cu un pahar de miere, jumătate de pahar de vodcă și o linguriță de sare. Frecați zonele afectate.
2. Amestecați o cană și jumătate de suc de ridichi negre cu o cană de miere, 150 ml de vodcă (tărie 40% sau mai mare) și o lingură de sare. Luați o lingură înainte de culcare. Păstrați amestecul în frigider.
3. Tocați suficient pătrunjel (rădăcini plus frunze) cât să umpleți o cană. Puneți tocătura într-un vas, turnați două căni de apă fiartă, acoperiți cu un prosop și lăsați așa peste noapte. Strecurați amestecul dimineața și stoarceți în suc o lămâie de mărime medie. Beți o treime de cană, de două ori pe zi, după masă, timp de două zile. Lăsați să treacă trei zile, apoi continuați cu remediul până când durerea dispare.
4. Ingrediente: jumătate de litru de vodcă (40 de grade sau mai tare), cinci ardei iuți, lungi cam de 6-8 cm. Preparare: Tocați fin ardeii, puneți-i într-un borcan și turnați peste ei alcoolul. Acoperiți cu un capac și lăsați la loc întunecos timp de o săptămână. Folosire: Umeziți în amestec un tampon de bumbac și acoperiți zona afectată timp de 3-4 ore. Chiar și cele mai persistente dureri dispar după 7-10 ședințe.
* Dacă după o perioadă mai lungă, durerile nu încetează, trebuie consultat neapărat medicul.