Festivalul de Teatru din București - Zece zile de emoție și magie

Delia Hanzelik
- Jurnal sentimental -

Despre teatru ca artă și ca spectacol nu pot vorbi decât ca despre un fenomen miraculos, imposibil de comparat. Un spațiu magic care te soarbe cu totul, pentru ca mai apoi să te redea lumii vrăjit, cu sufle­tul scânteind magie. Așa cum s-a întâmplat și anul acesta la Festivalul Național de Teatru din Bucu­rești.

Ingredientele bucuriei

Desfășurat între 20 și 30 octombrie la Bucu­rești, sub sloganul - "#Teatrul schimbă lumea", Festivalul Național de Teatru, aflat anul acesta la cea de-a 27-a ediție, a avut un suflu cu totul nou, remarcat cu bucurie de spectatori. Mai multă in­venție, pros­pețime, mai mult dinamism, mai multă emoție, sinceritate și creativitate, dăruite de toți ar­tiș­tii care și-au dat mâna în spectacolele acestor zile de festi­val. Ce m-a impresionat în mod special no­tez în continuare.
* Am mers cu mare emoție și curiozitate, mai întâi la Teatrul de Comedie, unde am văzut, într-o seară ploioasă de marți, un spectacol impecabil: "Kimberly", de David Lindsay-Abaire, cu Virginia Mirea în rolul principal. O piesă decupată din viață cât se poate de firesc, jucată fără note false, un spec­tacol despre dorințe înăbușite ori amânate, despre resemnare în fața timpului, despre viață și moarte, dar mai ales despre gustul unic al eliberării de constrângeri și despre adevărata normalitate.
* La Teatrul "Bulandra" am văzut "Cabaretul Dada", de Matei Vișniec, produs de Teatrul "Re­gina Maria" din Oradea, un spectacol care m-a în­fio­rat, prin felul brutal în care a pus laolaltă răz­boiul, cabaretul și revoluția, în contextul nașterii miș­cării artistice Dada, la începutul secolului XX, imediat după primul război mondial.
* La Teatrul Național "I.L. Caragiale" am vă­zut două spectacole minunate: "Deșteptarea pri­mă­verii", de Frank Wedekind, o producție a Tea­trului German de Stat din Timișoara, în regia lui Charles Muller și cu decorul semnat Helmut Stür­mer, și "Angajare de clovn", de Matei Vișniec, o pro­­ducție TNB, în re­gia și conceptul scenic al lui Ion Caramitru. În seara aceea am mers pentru pri­ma oară la teatru împreună cu Alma, fetița mea de cinci ani și jumătate. Am fost amândouă deo­po­trivă de emo­țio­nate, să ieșim îm­pre­ună în lume, să stăm alături la un spec­ta­col "de oameni mari" și nu oricum, ci la Fes­tivalul Na­ți­o­nal de Teatru. "An­ga­jare de clovn" a fost o ale­gere potri­vită pen­­tru un copil ajuns prima dată în lumea teatrului, un specta­col duios, des­pre trei clovni bă­trâni, ca­re-și deapă­nă amin­tirile în fața cir­cului unde s-au întâlnit în­tâmplător, în urma unui anunț de anga­jare. Asta în primul act. În actul al doi­lea, scena se pre­schimbă în arenă, pe care pătrund fu­nam­buli, scamatori și acrobați de la Cir­cul Globus. Lin, pe ne­simțite, ne întoarcem în vre­murile bune, când clovnii noștri, Filippo, Nicollo și Peppino, erau tineri și amintirea gloriei trecute preschim­bă lumea într-o feerie cu un decor supra­realist. Atât am ales eu și fetița mea să vedem și să înțelegem, lăsând deoparte momentul drama­tic, în care clovnii mai slabi l-au ucis în bătaie pe vechiul lor prieten, clovnul cu adevărat talentat. La final, au fost multe baloane, veselie și antren, iar clovnii toți, vii și nevătămați, au ieșit la bis, urale și aplauze.

#Teatrul schimbă lumea...

Pe durata festivalului, pe lângă cele mai bine de 50 de spectacole jucate în multe teatre prestigioase din Capitală (Teatrul Național "I.L. Caragiale", Tea­trul Bulandra, Odeon, Teatrul de Comedie, Tea­trul Nottara, Teatrul Act, Metropolis, ARCUB, Tea­trul Mic etc.), s-au deru­lat și evenimente cultu­rale conexe remarcabile:
* Ateneul Ro­mân a găzduit Con­ferințele A­te­neului Român, unde teatro­logii și studenții au putut urmări dialogul dintre criticul și eseis­tul George Banu și actorul Ion Caramitru.
* La Biblioteca Na­țională a Româ­niei s-a desfășurat Conferința Na­țio­nală a Mana­geri­lor Culturali, organizată de Institutul Național pen­tru Cercetare și For­mare Culturală, în timp ce la Galeriile Art Mark a avut loc licitația de obiecte de artă și obiecte personale ale artiștilor, intitulată "Dăruind vei dobândi", un eveniment menit să îi ajute pe artiș­tii aflați la nevoie.
* Între 16-30 octombrie, Pasajul Universității a fost redenumit Pasajul FNT, transformat într-un fel de oglindă des­chisă a festivalului, care aduce lumii in­formații despre spec­tacolele selectate.
* Opt la număr au fost expozițiile din cadrul FNT, ex­poziții de fotografie, de sce­no­grafie sau de costu­me de tea­tru. Mi-a plă­cut ex­poziția "Nicu Ali­fan­tis 45", găzduită la Teatrul Bulandra, urmată de specta­co­lul-coupé, realizat chiar de Nicu Ali­fan­tis, "A treispre­ze­cea noap­te", eve­niment aniversar, dedicat ce­lor 45 de ani de când Nicu Ali­fantis compune mu­zică de teatru.
* Multă magie a ofe­rit și expoziția "Cos­tume de tea­tru", găzduită la Ga­leria "Doina Levintza", din B-dul Ion Miha­la­che 113, unde marea scenografă și-a invitat vizi­ta­torii într-o călătorie de poveste, printre specta­colele ce i-au marcat ca­rie­ra.
* Literatura a fost și ea prezentă în festival. Joi, 26 octombrie, în Sala Ar­celor de la ARCUB - Ha­nul Gabroveni, a fost lan­sată cartea "Bricabrac. De la coșmarul real la rea­­lismul magic" (Ed. Ne­­mira 2017), în prezența autorului ei, maestrul Lu­cian Pintilie. Despre carte au vorbit Ion Caramitru, Marina Constantinescu și Victor Rebengiuc. Publi­cată inițial în 2003 și de­clarată "Cea mai bu­nă carte străină", de Sindi­ca­tul Criticilor de Cinema din Franța, s-a spus despre ea că este o carte-specta­col, o carte-mărturie, care pe lân­gă confesiuni, pa­gini de jurnal de regie, cro­­nici de teatru și film, cuprinde și poveștile atâ­tor și atâtor mari spectacole și filme ale marelui re­gizor român, cu istoria lor tumultuoasă, precum "Revizorul", "Pescărușul" sau "Salonul nr. 6". O car­te care în­chide în ea o viață. O viață-reper, așa cum nu sunt prea multe în istoria noastră culturală recentă.
* Spectacolul-eveniment, "Vaille Que Vivre/ Să trăiești orice ar fi (Barbara)", având-o în rolul principal pe actrița franceză Juliette Binoche, a închis cea de-a 27-a ediție a Festivalului Național de Teatru, la care "Biletele au fost epuizate încă din luna septembrie", după cum informează (orgo­lios) comu­nicatul oficial al UNITER.


P.S. Extrase din publicația FNT:

* "Mi se pare cea mai complexă, mai dina­mică și mai amplă ediție. Pentru că așa a fost sta­giunea 2016-2017 din care am ales" - declară Marina Constantinescu, directorul artistic și se­lec­­ționer al festivalului, în editorialul său din re­vista festiva­lului - "jurnal FNT".
* "Este o ediție a artistului care își asumă statutul de lider de opinie. Artistul este creator de emoție, iar tu, spectatorul, ești nu numai receptorul acesteia, ci și purtătorul ei. Duci emoția cu tine, dincolo de sala de spectacol. Tea­trul te schimbă și tu poți schimba mai departe lu­mea".
* Festivalul Național de Teatru, ediția a 27-a, s-a desfășurat sub înaltul patronaj al președintelui României.