E drept că ciupercile conțin 70% apă. Însă celelalte 30 de procente sunt cu adevărat prețioase. Peste 700 de studii internaționale au dovedit că în compoziția lor există mai mult de o sută de principii bioactive. "Ele ajută sistemul imunitar să dezvolte o combativitate sporită în lupta cu infecțiile, dar și cu celulele maligne", spune prof. Jan Lelley, președintele Societății de micologie aplicată din Franța. "Fiecare dintre cele 15 soiuri de ciuperci studiate mai îndeaproape de cercetători posedă o combinație specifică de vitamine, minerale, oligoelemente, fibre și aminoacizi esențiali". Constatarea este valabilă și pentru ciupercile mai modeste, cele care ajung în mod obișnuit în cratițele gospodinelor, așa cum sunt gălbiorii sau mânătărcile.
Cei ce doresc să obțină efecte favorabile sănătății cu ajutorul lor ar trebui să le mănânce de minimum trei ori pe săptămână. Iar la anumite afecțiuni sunt mai utile ciupercile uscate, pulberea sau extractele, deoarece substanțele cu acțiune medicinală se găsesc în ele într-o formă mai concentrată.
1. Ghebele
(Armillaria mellea)
Unde cresc - Pe conifere și foioase, în parcuri, mai rar în grădini.
Ce le conferă valoarea terapeutică - Pe lângă proteine, carbohidrați, minerale și fibre, conțin acid valerianic și o mare cantitate de vitamina A.
La ce ajută - Infecții microbiene, micoze, gastrită, hemeralopie (diminuarea vederii la lumină mai puțin intensă), nervozitate, amețeli.
Cuvântul specialistului
N-ar trebui să mâncați aceste ciuperci decât fierte sau fripte. În stare crudă, sunt toxice.
Rețeta optimă
Luați 150 g de ghebe, curățați-le, spălați-le, scurgeți-le de apă, ștergeți-le prin tamponare cu un prosop de hârtie și tăiați-le în felii subțiri. Uscați-le în cuptor, pe un grătar acoperit cu hârtie de copt, cu aer recirculat la temperatura de 60° C. Lăsați ușa cuptorului întredeschisă. După o oră, întoarceți-le pe partea cealaltă și uscați-le încă o oră. Așteptați să se răcească, apoi măcinați-le în râșnița pentru condimente, până le transformați în pulbere. Amestecați 1-2 lingurițe din această pulbere într-o ceașcă de ceai negru, slab, călduț. Beți 3 cești pe zi.
2. Reishi
(Ganoderma lucidum)
Unde crește - Pe scoarța copacilor bătrâni, în special pe castani, dar și pe mesteceni, cireși sau pini.
Ce îi conferă valoarea terapeutică - Peste 400 de compuși bioactivi, dintre care 200 de triterpene, acizi ganoderici, zinc, mangan, fier, cupru și un oligoelement de însemnătate deosebită: germaniu.
La ce ajută - Sistem imunitar slăbit, bronșită cronică, astm.
Cuvântul specialistului
Ciuperca medicinală nr. 1este un remediu antialergic excepțional care, administrat în febra fânului, blochează secreția de histamină. Totodată, combate cu succes insomnia.
Rețeta optimă
Amestecați 10 g din pulberea de ganoderma în jumătate de litru de apă rece, încălziți-o treptat și apoi fierbeți-o 15 minute la foc mic. Îndulciți după preferință. Aceasta va fi porția pentru o zi.
3. Maitake
(Grifola frodosa)
Unde crește - Pe castani și alți arbori foioși.
Ce îi conferă valoarea terapeutică - Cupru, fier, calciu, potasiu, magneziu, ergosterol (un precursor al vitaminei D), adenozină.
La ce ajută - Alergii, neurodermită, insuficiență hepatică, tulburări de somn, stres, hipertensiune, valori crescute ale colesterolului și trigliceridelor, osteoporoză (inclusiv ca prevenție).
Cuvântul specialistului
Extractul de maitake este deosebit de eficient ca adjuvant în tratamentul cancerului și atenuează efectele secundare ale chimio- sau röntgenterapiei.
Rețeta optimă
Turnați 1 cană de apă clocotită peste 1 lingură de ciuperci date pe răzătoarea fină, acoperiți vasul și infuzați 10 minute, după care strecurați. Se beau 3 căni pe zi.
4. Buretele de soc
(Auricularia auricula judae)
Unde crește - În preajma iazurilor, pe malurile apelor curgătoare, pe scoarța arțarilor, fagilor, a socului (de unde i se trage și numele).
Ce îi conferă valoarea terapeutică - Un conținut foarte mare de beta glucan, vitaminele B6 și B12.
La ce ajută - Inflamații oculare și ale mucoaselor, tulburări de microcirculație, calcifieri ale arterelor, sistem imunitar slăbit.
Cuvântul specialistului
Ciuperca ameliorează foarte bine inflamațiile oculare și stopează coagularea anormală a sângelui în interiorul vaselor, reducând astfel frecvența trombozelor.
Rețeta optimă
3 g de bureți de soc (uscați la cuptor, în același mod ca ghebele) se lasă la înmuiat peste noapte într-o cană de apă rece. Apoi se fierb înăbușit la foc foarte mic timp de una până la două ore, după aceea se strecoară, iar zeama se îndulcește cu 1-2 lingurițe de miere. Beți zilnic câte o cană seara, înainte de culcare.
5. Champignon
(Agaricus bisporus)
Unde crește - Prin pajiști, parcuri, în apropierea pășunilor pentru vite sau cai.
Ce îi conferă valoarea terapeutică - Tiamina, riboflavina, niacina, enzima numită tirozinază și o serie de minerale: calciu, potasiu, magneziu.
La ce ajută - Hipertensiune, glicemie peste limitele normale, supragreutate, gută, constipație, dificultăți la alăptare.
Cuvântul specialistului
Este una dintre puținele ciuperci comestibile care pot fi mâncate crude, fără niciun fel de probleme. Are o remarcabilă acțiune de protecție anti-cancer.
Rețeta optimă
Consumați de minimum 2-3 ori pe săptămână câte 150 g de ciuperci champignon, fripte sau crude, amestecate în salate.
6. Pleurotus
(Pleurotus ostreatus)
Unde crește - În parcuri, în păduri de foioase ori mixte, mai ales pe trunchiurile fagilor, plopilor, sălciilor sau aninilor.
Ce îi conferă valoarea terapeutică - Este o sursă bună de acid folic, vitamine din complexul B, potasiu, fosfor și fibre care favorizează digestia.
La ce ajută - Căderea părului, inflamații în cavitatea bucală (ex. afte), un nivel ridicat al colesterolului și trigliceridelor, rezistență scăzută la infecții.
Cuvântul specialistului
Dacă aveți probleme cu colesterolul, mâncați în loc de șnițel câteva ciuperci pleurotus gătite pane. Ca gust și consistență, ele se aseamănă mult cu carnea de vițel. Și au calitatea de a reduce grăsimile din sânge.
Rețeta optimă
Consumați zilnic cam 90 g de ciuperci pleurotus - cel mai bine, pane sau fripte.
7. Buretele cu perucă
(Coprinus comatus)
Unde crește - Pe pajiști, la marginea drumurilor, în parcuri și grădini.
Ce îi conferă valoarea terapeutică - Numeroși aminoacizi, ca triptofanul, valina, treonina, de asemenea și calciul, potasiul, vitamina C.
La ce ajută - Hemoroizi, constipație, valori ridicate ale glicemiei, slăbiciune a tendoanelor, îmbolnăviri ale venelor, afecțiuni hepatice, precum și în cazul când flora intestinală găzduiește microbi nefaști.
Cuvântul specialistului
Trebuie consumat foarte proaspăt, preferabil la nu mai mult de 3 ore din momentul când a fost cules. După o depozitare de două zile, pălăria lui se autodistruge, lamelele se transformă într-o gelatină neagră-albăstruie (întrebuințată odinioară drept cerneală), aceasta reprezentând o modalitate de împrăștiere a sporilor. De reținut și faptul că, în combinație cu alcoolul, coprinul din compoziția buretelui cu perucă provoacă unele simptome destul de neplăcute, deși pasagere: transpirație abundentă, frisoane și tahicardie.
Rețeta optimă
Zilnic, dați pe răzătoare sau tăiați în bucăți mici 100-150 g de bureți proaspeți și amestecați-i într-o porție de brânză de vaci, împreună cu verdețuri și praz, tocate mărunt.
8. Shiitake
(Lentinula edodes)
Unde crește - Pe copaci cu lemnul de esență tare, asemănător cu stejarul.
Ce îi conferă valoarea terapeutică - Lentinana (întărește sistemul imunitar), eritadenina (echilibrează metabolismul lipidelor), vitamina D, zincul.
La ce ajută - Hepatită, reumatism, gută, artroză, oboseală cronică, stări de epuizare, viroză respiratorie, erupții pe piele, acnee, coșuri provenite din dezechilibre hormonale, aspect îmbătrânit al pielii.
Cuvântul specialistului
Este cea mai veche și mai răspândită dintre ciupercile comestibile existente în lume. S-a dovedit științific faptul că ea reduce nivelul colesterolului, combate virușii, de pildă în situația unei viroze respiratorii și oferă protecție anti-cancer. Se consumă foarte bine preparată termic. Crudă, are efecte toxice.
Rețeta optimă
Circa 20 g de pulbere de shiitake (obținută după aceeași metodă ca aceea de ghebe), 2 linguri de argilă fină, 5 picături de zeamă proaspătă de lămâie și 250 g brânză de vaci degresată se amestecă bine, până când sunt transformate într-o pastă omogenă. De două ori pe săptămână, întindeți-vă această pastă pe față într-un strat de grosimea degetului, lăsați masca să acționeze 20-30 de minute, apoi îndepărtați-o și spălați-vă fața.