Grele vremuri pentru presa scrisă! După ce ani de zile au încercat să o cumpere, fie la propriu, fie prin oferte otrăvite, după ce au încercat să o decredibilizeze în fel și chip, după ce au distrus principala rețea națională de chioșcuri de presă și după ce au închis ochii, ani de zile, la marile "tunuri" din zona distribuției, oamenii puterii și interpușii lor din administrațiile locale duc, de ceva vreme, o nouă bătălie împotriva presei independente. Între timp, metodele s-au rafinat, iar cel mai recent și mai clar exemplu este cel din Sectorul 4 al Bucureștiului: cuprins de un elan edilitar demn de o cauză mai bună, primarul PSD-ist, Daniel Băluță, a ridicat în ultimele luni zeci de chioșcuri de ziare de pe domeniul public și le-a aruncat direct la groapa de gunoi! Oficial, acțiunea vizează "cosmetizarea spațiilor de desfacere prin care se distribuie presa și a chioșcurilor prin care se pun în vânzare flori". Difuzorii de presă din zonă acuză însă șicanele și abuzurile Primăriei. Săptămâna trecută, confruntările dintre oamenii lui Băluță și bieții proprietari de chioșcuri s-au lăsat cu prezența poliției, care a operat încătușări. Iar pentru că primarul e de neclintit în rigiditatea lui, într-un gest fără precedent, sute de chioșcari din Capitală au declarat luni grevă generală, refuzând să mai distribuie ziare și reviste. Un ultim semnal de alarmă, asupra pericolului care pândește presa scrisă din România! "Fără puncte de vânzare de presă amplasate pe domeniul public, așa cum se întâmplă peste tot în lumea civilizată, va fi restrâns dreptul constituțional la informare, iar presa scrisă din România își va înceta existența, exact în anul Centenarului Marii Uniri!", s-au plâns, fără urmă de exagerare, distribuitorii de presă din România. Conform unor statistici, din 2010 până astăzi, în numai 7 ani, au dispărut peste 60% din punctele de vânzare ale presei din România! Astăzi mai există 3.000 de puncte în toate cele 41 de județe ale țării, dintre care cam 2.600 distribuie presă cotidiană, față de 6.500 câte erau în 2010! Presa scrisă o duce greu peste tot în lume, dar la noi, răul pare concertat. Căci nicăieri în lumea civilizată starea presei nu este consecința unor acțiuni ostile ale statului sau ale administrațiilor locale, care impun condiții imposibile pentru niște bieți chioșcari, care trăiesc din comisionul primit pentru un ziar de 3-4 lei! În vreme ce ucid cu bună știință presa independentă, aceleași administrații locale, cum e cazul Sectorului 1 din București, pregătesc bugete de milioane de euro pentru publicații proprii, care să compună ode marilor realizări ale primarilor...
Despre cum s-a ajuns aici, despre care ar fi cauzele dispariției chioșcurilor de presă în ultimii ani, despre consecințele luptei surde pe care autoritățile o duc cu presa independentă și despre ce este de făcut împotriva acestor abuzuri, am vorbit cu șefii câtorva dintre cele mai prestigioase ziare cotidiene din România.
LIVIU AVRAM, redactor-șef adjunct "Adevărul"
"Asistăm la lovitura decisivă pe care primăriile o dau difuzării de presă"
"Eroarea strategică majoră în ceea e privește difuzarea de presă a fost făcută de Guvernul Năstase, care a privatizat rețeaua Rodipet, într-un mod absolut catastrofal. În loc să accepte oferte din partea unor profesioniști în domeniu, cum era grupul Hachette, care a vrut să cumpere Rodipet-ul, domnul Adrian Năstase l-a dat unor arabi, care, pur și simplu, au nenorocit această importantă rețea de presă. Atât de puternic era Rodipet-ul, încât nici o altă entitate privată nu a reușit să ajungă la dimensiunea lui. Mai erau rețele locale, rețele regionale, dar nimeni nu avea o asemenea distribuție...
Există, desigur, și această luptă permanentă, atât la nivel național, dar mai ales la nivel local, între autorități și presă, în ceea ce privește difuzarea. Să nu uităm că, la începutul anilor 2000, în Vrancea s-au întâmplat lucruri absolut halucinante, când Marian Oprișan a demantelat rețeaua a ceea ce era atunci «Monitorul de Vrancea», care îi era ostil, și și-a instalat propriii lui oameni în distribuția de presă. La fel s-a întâmplat la Bacău, unde, în vremea aceea, eu eram ziarist la «Monitorul» și am avut lupte crâncene cu primarul de atunci, Dumitru Sechelariu, care a lovit în rețeaua noastră ca să își pună rețeaua lui, că avea și el un ziar local.
E un cumul de factori de natură administrativă care au distrus distribuția de presă. La asta se adaugă și apariția Internetului, desigur, care a redus consumul de presă scrisă. Suntem aproape într-o fundătură și asta mai lipsește, ca puținele rețele care mai există să fie oprimate prin decizii administrative! Ziarele au resurse prea mici ca să își facă acum o rețea alternativă proprie și, chiar și așa, tot la mâna administrației ar ajunge. Din păcate, dacă politicul sau administrativul vor să omoare presa scrisă, o pot face. Asistăm la lovitura decisivă pe care primăriile o dau difuzării de presă. Tot ce putem face e să protestăm vehement și să sperăm la sprijinul opiniei publice, al cititorilor".
CĂTĂLIN TOLONTAN, redactor-șef "Gazeta Sporturilor"
"Sunt și răfuieli meschine ale aleșilor față de presa scrisă, dar e și multă prostie"
"Întâi de toate: e un fapt că statul român a renunțat la Rodipet și, împreună cu el, la orice formă de a sprijini presa prin difuzare sau transport. O vreme (e vorba și de Rodipet) au existat bani mulți la chioșcuri, și atunci au apărut rechinii difuzării, care au dat «țepe» publicațiilor. Însă, în afara rechinilor au existat și sute de firme oneste, care și-au făcut treaba și au onorat banii dați de om la chioșc, dându-i înapoi ziarelor și plătindu-și impozitele. Acestea sunt firmele care au făcut grevă la începutul săptămânii și care închid chioșcurile. Nu e vorba că n-ar vrea să continue, dar nu mai pot. Nimeni nu e nebun să-și închidă o afacere din care și-a întreținut familia vreme de decenii! E timpul să recunoaștem acest lucru: afacerea de distribuție de presă nu mai poate continua așa, cu șpăgi date la primării sau la alți funcționari, cu puține ziare vândute, cu puține produse adăugate. Ceea ce se întâmplă în Sectorul 4 nu e decât picătura care a umplut paharul. Când tu, ca primar, pui în aceeași propoziție vânzarea de presă și cea de flori, înseamnă că presa e într-un mare pericol! Poate că sunt și răfuieli, egouri meschine ale aleșilor față de presa scrisă, dar cred că e, mai presus de orice, prostie, multă prostie și nepăsare față de mediul în care toți ne creștem copiii."
RĂZVAN CHIRUȚĂ, redactor-șef "România Liberă"
"Presa scrisă e «ajutată» să moară, în ultimii 15 ani, de către autoritățile statului"
"Presa cotidiană tipărită din România suferă din cauza unor factori care vin atât din interiorul breslei, cât și din exteriorul acesteia. Corupția și jocurile politice făcute de unii jurnaliști, încă din 1990, reprezintă unul dintre motivele principale ale scăderii tirajelor cotidianelor. Să nu uităm, de exemplu, că în perioada guvernării Năstase, doar «Evenimentul zilei» și, pe alocuri, «România liberă», mai criticau faptele de corupție ale membrilor cabinetului condus de cel care mai târziu a fost condamnat la închisoare. Celelalte ziare tăceau, contra publicitate de la stat. Dar guvernul Năstase nu s-a mulțumit doar să cumpere presa. Privatizarea Rodipet, produsă în 2003, a însemnat, de fapt, dispariția celei mai importante rețele de distribuție de presă din România. Din acel moment, a început adevăratul dezastru. Pe de o parte, pentru că falimentul Rodipet a lăsat pagube uriașe în bugetele publicațiilor, care nu și-au mai recuperat banii pe care această firmă de distribuție îi datora. Dar și mai grav, a devenit tot mai greu pentru un ziar să ajungă fizic la cititorii săi. Ulterior, au apărut mai multe firme care s-au ocupat de distribuția tirajului, dar acestea au venit cu două aspecte negative: nu mai există o rețea națională dezvoltată, ceea ce face dificilă acoperirea teritoriului, iar în ultimul deceniu - mai ales pe fondul crizei economice - multe dintre societăți au intrat în insolvență sau în faliment, lăsând alte pagube în bugetele cotidianelor.
Peste toate, se adaugă șicanele din partea administrației publice locale. Presa este incomodă, asta e clar, iar domolirea ei sau distrugerea ei este pe placul politicienilor români. Fenomentul este vizibil mai ales la nivel local, unde este foarte dificil să mai găsești un ziar, o revistă sau o televiziune independentă. În paralel, în multe locuri, firmele de distribuție de presă sunt șicanate, fie prin neautorizarea de chioșcuri, fie, ca în Sectorul 4 din București, prin decizii arbitrare, de reducere a numărului celor existente. Așa se face că în prezent există orașe mari, în care cotidianele centrale nu ajung. Primesc nenumărate semnale, în acest sens, de la cititori care pur și simplu nu reușesc să mai prindă la chioșcuri edițiile noastre. De alfel, "Barometrul de Consum Cultural 2016" arată că printre cele mai mari nevoi de infrastructură culturală, pe baza unui sondaj realizat printre români, se numără chioșcuri de distribuire a presei (60%). Presa scrisă a fost "ajutată" să moară, în ultimii 15 ani, și de către autoritățile statului.
Eu cred că există în continuare un interes pentru presa tipărită. Iar când afirm asta, mă bazez pe faptul că, de exemplu, tirajul «României libere» a crescut în ultimul an, în ciuda tendinței generale, deoarece ziarul nostru oferă, în ediția sa pe hârtie, investigații exclusive, analize pe subiectele zilei, care merg dincolo de ceea ce poate vedea publicul la televizor, reportaje, interviuri și documentare de mare amploare. Deci, cred că primul lucru pe care trebuie să îl facem este să le oferim cititorilor produse de calitate. În ciuda credinței generale, există numeroși români care vor să citească presă pe hârtie, doar că de multe ori nu au ce. Problema rămâne distribuția, iar această chestiune nu se va rezolva prea curând. Există presiuni peste tot în țară asupra societăților care distribuie presa considerată «incomodă», iar cititorii ne semnalează aceste lucruri. Dar, până la urmă, nu poate exista o societate fără presă și fără informație, de aceea cred că printul are șanse să fie salvat".