Jumătate dintre adulții trecuți de 40 de ani au ficatul încărcat de grăsimi
Greutatea corporală se menține în limite oarecum normale, vinul roșu sau berea sunt consumate doar ocazional, iar în meniu, fructele și legumele ocupă un loc mai important decât fripturile și smântâna. Cine alege o hrană de acest tip și se prezintă la medicul de familie pentru un control al ficatului, este convins și așteaptă să i se confirme că totul e în bună regulă. Doar știe oricine că organul responsabil cu dezintoxicarea are de suferit, în primul rând, de pe urma abuzului de alcool și grăsimi. Dacă îți limitezi rezonabil consumul, ficatul și metabolismul vor rămâne intacte.
Speranță deșartă! Medicii au constatat că, în ultimii ani, factorii declanșatori clasici ai steatozei hepatice (grăsimile și alcoolul) au pierdut teren în fața unui nou inamic al ficatului, până acum subestimat: "Ficatul, centrul de comandă al metabolismului, a devenit locația unei noi boli endemice. Iar alcoolul n-are nimic de-a face cu ea." Specialiștii cred că o treime sau poate chiar jumătate dintre adulții trecuți de 40 de ani au ficatul încărcat de grăsimi. Denumirea medicală a acestei anomalii este "steatoză hepatică non-alcoolică". Actualmente, ea deține statutul de afecțiune de sine stătătoare și nu mai este privită ca un simptom însoțitor al obezității. Căci fenomenul nu apare doar la persoanele corpolente, ci și la 15% dintre femeile și bărbații supli. E drept că, la cei supraponderali, procentul urcă la 70%. "La o examinare cu microscopul se văd, în locul celulelor hepatice sănătoase, aglomerări de lipide care se aseamănă cu ochiurile de grăsime din supa de pui", spun specialiștii. Un ficat se consideră "gras" atunci când mai mult de jumătate dintre celulele hepatice au stocat lipide sau când ponderea grăsimii în ficat depășește 5%.
Dar dacă nu alcoolul e cauza, atunci ce îmbolnăvește ficatul a milioane de oameni? De vină este, înainte de toate, stilul de viață comod, la care se adaugă excesul de carbohidrați din alimentație. Pe lângă "răufăcătorii" îndeobște cunoscuți, ca dulciurile, cola, prăjiturile sau biscuiții, trebuie să menționăm și pâinea, müsli, pastele, orezul și cartofii.
Moartea ficatului - mulți carbohidrați, puțină mișcare
Faptul că ficatul celor sedentari nu se împacă bine cu prăjiturile, pâinea sau orezul se explică astfel: după ingerarea acestor alimente, o mare cantitate de glucoză ajunge mai întâi în sistemul circulator și de acolo merge la locurile unde va fi depozitată: în mușchi și ficat. Ea servește ca o sursă de energie cu disponibilitate rapidă pentru activitățile musculare intense. Nu poate fi consumată decât dacă ne mișcăm, dacă urcăm grăbiți treptele, alergăm să prindem autobuzul cu o secundă înainte să plece din stație sau pornim într-o tură de jogging prin parc. Dacă însă ne petrecem toată ziua între birou, scaunul din mașină și fotoliul din living, nu ne consumăm "combustibilul", rezervorul de zahăr nu este golit și, deci, nu mai poate primi alte transporturi. "Glucoza excedentară este depozitată sub formă de grăsime, iar ficatul va fi prima ei destinație", atrag atenția specialiștii.
De altfel, după exact același principiu - mulți carbohidrați și puțină mișcare - se încarcă cu grăsime și ficatul gâștelor puse la îngrășat, din care urmează să se prepare un pateu delicios. Pentru ca el să fie adus la greutatea de un kilogram și jumătate în numai câteva săptămâni, bietele păsări sunt forțate să înghită un terci cu 95% mălai. Așadar - nu grăsime, ci amidon - adică, un carbohidrat.
De la steatoză la ciroză, un pas!
Când ficatul nostru se face "durduliu", metabolismul lui devine mai lent. Apar oboseala cronică, senzația de epuizare, tulburările digestive și migrenele, dar prea puțini sunt cei ce înțeleg că toate acestea înseamnă niște strigăte de ajutor ale ficatului. Nici chiar analizele de laborator nu arată întotdeauna un nivel crescut al enzimelor hepatice în sânge.
Cu cât ficatul acumulează mai multe lipide, cu atât mai greu își îndeplinește rolul de autoritate centrală a metabolismului. Valorile glicemiei și trigliceridelor se abat de la normal, cântarul semnalează un surplus tot mai mare de kilograme, crește riscul de hipertensiune, diabet și ateroscleroză. Ficatul gras își mărește volumul (în cazurile foarte grave, chiar și de trei ori), se inflamează, apoi inflamația se cronicizează, iar steatoza hepatică trece în stadiul următor, de steatohepatită - care, netratată, va evolua până la ciroză. Aceasta se știe de mult. Ceea ce au descoperit nou cercetătorii este faptul că steatoza hepatică non-alcoolică poate provoca diabet și afecțiuni cardiovasculare.
Există însă și o veste bună: la început, ficatul cu depuneri adipoase nu este "bătut în cuie", ci doar împănat cu grăsime. Deci are capacitatea de a se regenera. Cu condiția ca persoana în cauză să-și modifice stilul de viață: să facă mai multă mișcare și să se hrănească altfel decât până atunci, respectiv - să acorde o pondere sporită în alimentația sa legumelor, alimentelor bogate în proteine vegetale (leguminoase) și anumitor grăsimi (e vorba de uleiul de măsline și de acizii grași Omega-3). Dar și unele extracte de plante sau consumul de cafea contribuie la refacerea ficatului. "Într-adevăr, situația se poate remedia fără dificultate", ne încredințează oamenii de știință. În orice caz, problema nu poate fi rezolvată cu ajutorul unui tratament medicamentos. Pur și simplu, nici un medicament nu dă rezultate aici.
Ficatul gras nu doare
Medicul de familie și gastroenterologul sunt cei în măsură să stabilească dacă ficatul are sau nu probleme. De regulă, pacienții nu le sesizează, fiindcă steatoza hepatică nu se manifestă prin dureri. "Adesea, se ajunge cu totul întâmplător la acest diagnostic, în urma unor analize ce pun în evidență valori hepatice mărite sau a unei ecografii efectuate în cadrul unui control medical de rutină", subliniază specialiștii.
O metodă ușoară și rapidă de diagnosticare a steatozei hepatice non-alcoolice constă în calcularea indicelui de încărcare grasă a ficatului (FLI - Fatty Liver Index) pe baza câtorva date: circumferința taliei, indicele de masă corporală (BMI), nivelul trigliceridelor (măsurat pe stomacul gol) și cel al enzimei specifice GGT. Un FLI mai mic de 20 ne asigură că ficatul e sănătos. Dacă indicele depășește 60, probabilitatea de a suferi de steatoză hepatică este deja foarte mare. A sosit momentul să punem ficatul la regim.
FICATUL - motorul energiei
Cântărind nu mai puțin de 1,5 kg, ficatul este motorul performant al balanței noastre energetice. O porțiune de țesut conjunctiv îl împarte într-un lob stâng și unul drept, mai mare. Locul de intrare în ficat se găsește pe fața lui inferioară, unde converg principalele vase de sânge care îl alimentează. Vena portă aduce în ficat toate substanțele preluate de sistemul circulator din intestin - nu numai nutrienții, ci și medicamentele și otrăvurile.