Nu-i deloc de mirare. Neamul vlahilor e amestecat adânc în plămada sârbilor, și sângele apă nu se face. Seducător și plin de temperament, lui Goran îi plac publicul de aici, muzica de la noi, atmosfera, mâncarea... într-un cuvânt, cam tot, iar românii se regăsesc bucuroși în ritmurile balcanice ale melodiilor lui atât de asemănătoare cu ale noastre. Nu este deci, de mirare, că Goran vine să cânte în România aproape în fiecare an. Vine la "neamuri", să mai petreacă un pic, ridicând frumusețea muzicii până la cer. În toamna asta, îl veți asculta spre sfârșit de septembrie, alături de "Orchestra lui de nunți și înmormântări", alături de care va cânta atât melodiile lui cele mai cunoscute, cuprinse pe discul "Șampanie pentru țigani" (2012), dar și câteva piese noi de pe albumul pe care intenționează să-l lanseze în luna octombrie: "Trei scrisori din Sarajevo".
Muzică pentru vremuri grele
Discul "Three Letters From Sarajevo" (Trei scrisori din Sarajevo) a fost o surpriză pentru fanii artistului, care anul trecut spunea într-un interviu că nu mai simte nevoia să scoată un nou album: "Am chef să cânt melodiile mele mai vechi și atât. Nu e nevoie să scoatem un nou disc. Avem multe discuri și niciunul nu seamănă cu celălalt. Iar fanii nu s-au plictisit de melodiile noastre". Iată însă că nesiguranța și frământările tot mai mari care tulbură lumea de azi l-au făcut să se răzgândească și să ia atitudine... muzicală. Cu mult succes!
Goran Bregovic (67 de ani) s-a născut și a crescut în Sarajevo, pe atunci fosta Iugoslavie, actualmente Bosnia-Herțegovina, și este fiul unui croat și al unei sârboaice. Sarajevo a fost ani buni un fel de "Ierusalim al Europei", un punct de întâlnire a mai multor culturi și etnii, un loc în care oamenii păreau să trăiască în bună înțelegere și pace. De lucrul acesta era convins la începutul anilor '90 și Goran, fost star de muzică rock și proaspăt compozitor și interpret de folclor balcanic, ce tocmai începuse să guste succesul internațional, mulțumită melodiilor pe care le compusese pentru coloana sonoră a filmului "Vremea țiganilor" (1988), în regia lui Emir Kusturica. In 1991, cu un an înainte ca focul și para să se abată peste fosta Iugoslavie, el acorda un interviu unui post de televiziune străin, iar în fundal se auzeau clopotele unei catedrale, ce se îmbinau perfect cu vocea muezinului de la moschee, care îi chema pe credincioși la rugăciune. Goran, care îi invitase intenționat pe ziariștii din Vestul Europei pe o terasă aflată în acea parte a orașului, le explica acestora: "Ce auziți în spatele meu este suflul moscheilor, al bisericilor și catedralelor din oraș. Este ora prânzului în Sarajevo. Aici e unul dintre puținele locuri din lume unde poți să auzi cântecul lor îmbinat... Și sună atât de frumos! Ar fi mare păcat să se oprească într-o zi". Cântărețul avusese o premoniție. Un an mai târziu, în Sarajevo izbucnea un război în care tocmai partea cea mai urâtă a ideologiilor religioase își arăta fața. "Nu mi-am imaginat nicio clipă că ar putea izbucni aici războiul, am crezut că lumea o să rămână așa, ca mai înainte", se confesa el, plin de tristețe.
Acum, în 2017, douăzeci și cinci de ani mai târziu, Goran s-a hotărât să depene povestea orașului de altădată, ca și a celui de azi: "Sunt din Sarajevo. Azi, el nu mai este un simplu nume de oraș, ci este o metaforă a timpurilor în care trăim, timpuri în care oamenii pot fi vecini, buni vecini, pentru ca mai apoi, într-o zi, din senin, să înceapă să se împuște între ei". Iar ce s-a întâmplat acolo pare să se propage la nivel global. Oameni care până mai ieri trăiau în pace, ca niște vecini, s-au trezit, dintr-odată, că nu se mai suportă, că nu mai tolerează și nu mai respectă religia celuilalt, dușmănindu-se și urându-se. Și Goran s-a hotărât să pună această poveste tristă pe muzică. O poveste rostită pe o vioară. "Ca să spun povestea orașului meu, am folosit vioara, ca metaforă. Cu ajutorul ei, spun, cântând, trei povești. In cele trei «scrisori» ale mele încerc să trec de la istorie la evlavie, de la cucernicie la bucurie și de la jale la dans, și toate astea, în acorduri de vioară. Pe acest album se împletesc acordurile de vioară clasică, cântate în stilul creștinilor, cu cele ale stilului klezmer (stilul evreiesc, care e foarte diferit ca tehnică) și, nu în ultimul rând, cu acordurile de vioară, în variantă orientală, musulmană. Pentru a reda cât mai bine ideile acestea, am adus alături de mine artiști din alte culturi și comunități, precum: Bebe (din Spania), Rachid Taha (Algeria), Zied Zouari (Tunisia), Gershon Leizerson (Israel), Riff Cohen (Israel) sau Mirjana Neskovic (Serbia)", spune artistul.
Goran Bregovic și Orchestra lui vor cânta la București, vineri, 29 septembrie, la Arenele Romane. Biletele au prețuri cuprinse între 200 lei, categoria A, și 100 lei categoria C. Concertul are loc în aer liber. Vor fi puse în vânzare doar 4000 de bilete, pentru a fi suficient spațiul de dans.