- Mai corect ar fi să ne întrebăm în ce măsură mai există un viitor pentru anti-corupție. Toată vara am asistat la hărțuirea permanentă a procurorului șef DNA, Laura Codruța Kövesi, și a procurorului general, Augustin Lazăr, de către parlamentarii din Comisia de anchetă asupra alegerilor din 2009, dar și a ministrului justiției, care le-a trimis pe cap Inspecția judiciară. Faptul că această hărțuire a ultimilor doi mohicani ai statului de drept pregătea, de fapt, o serie de schimbări legislative fundamentale, menite să slăbească lupta anti-corupție, a fost confirmat miercuri dimineața, de inițiativa ministrului Toader, de a-l exclude pe șeful statului, din procesul de numire a procurorilor șefi de la Parchetul General, DNA și DIICOT. Decizia va aparține secției procurori a CSM, la propunerea ministrului justiției. Or, președintele Iohannis era singurul care putea contracara asaltul politicienilor asupra statului de drept și asupra luptei anti-corupție. Iată însă că, în timp ce președintele se afla în vacanță și participa la tot felul de festivități, ministrul Toader lucra la subminarea prerogativelor sale și la eliminarea singurului om politic, ales prin votul direct al populației, din procesul de control democratic, asupra modului în care este administrată justiția. Faptul că această propunere apare, după ce vara a adus noi anchete DNA, în cazul TelDrum și al afacerilor fiului lui Liviu Dragnea, sugerează că ministrul ar veni, de fapt, în întâmpinarea interesului liderului PSD: dacă se reușește tergiversarea anchetelor, ele vor putea fi îngropate definitiv, pentru că viitorul șef al DNA va fi fost selecționat atent, exclusiv de către liderii unei clase politice penale. Ne aflăm, așadar, în pragul unor schimbări fundamentale ale sistemului judiciar, iar perspectivele luptei anti-corupție sunt atât de sumbre, încât ne întrebăm dacă mai poate fi adevărat că roata istoriei nu poate fi dată și înapoi.
- Triumfalismul discursului guvernamental cu privire la realizările economiei sunt contrazise de situația dezastruoasă a companiei naționale de aviație TAROM, a cărei conducere a fost schimbată din nou. Poate noul director să redreseze compania-fanion a României?
- Nici un director nu poate redresa TAROM, atâta vreme cât ea va rămâne parazitată de politicieni și de clientela lor. Acesta a fost cazul TAROM, de când guvernul a devenit acționar majoritar, cu puteri depline asupra selecției managerilor de pe vremea guvernului Radu Vasile. Ulterior, Adrian Năstase și-a numit cumnata în fruntea companiei și nici o tentativă de a impune un management profesionist nu a reușit, în ciuda angajamentelor asumate față de FMI. Dar ce este în România mafioților, o companie de stat - sau orice companie publică, administrată de oameni numiți conform algoritmului politic? Nimic altceva decât o vacă de muls: ea este obligată să facă achiziții la suprapreț, cum s-a întâmplat, se pare, cu avioanele Airbus, în 1990; să încheie contracte dezavantajoase pentru ea, cu companii deținute - fie și indirect - de clientela politică și să ofere sinecuri clienților politici în Consiliul de Administrație și în Adunarea Generală a Acționarilor. Despre contractele păguboase ale TAROM, presa a scris constant, fără folos. Tot presa a dezvăluit, de altfel, că în AGA au fost numiți, de actualul guvern, un veterinar, un inginer constructor, dar și viitorul ginere al președintelui executiv al PSD, Niculae Bădălău, sau consiliera ministrului transporturilor, Răzvan Cuc. Iar fostul său director, Eugen Davidoiu, numit tot de PSD, a fost numit director al Companiei naționale a lignitului Oltenia. Profesionalismul, după cum se vede, este la mare preț în PSD! Atâta vreme cât nu vom ieși din plasa clientelismului, nepotismului și corupției aferente, nici o companie de stat nu va prospera. Iar noi vom zbura în interiorul și în afara României, cu Wizzair, nu pentru că iubim neapărat Ungaria, ci pentru că are avioane mai bune și prețuri mai mici. Mândri, desigur, că suntem români!