RODICA CULCER despre... Trezirea cea de pe urmă

Redactia
- La începutul lui august, Comisia Europeană a făcut publice rezultatele sondajului legat de în­crederea în U.E. România se află în fruntea pluto­nului, ocupând locul 4, cu un procent de 57%, față de media europeană de 42%. În schimb, la încre­de­rea în propriul guvern, cifrele nu arată prea bine: cu 33%, România se află sub media europeană de 37%. Încredere în U.E., neîncredere în politica in­ter­nă - cum explicați? S-or fi trezit românii de la ale­gerile recente în care a triumfat PSD?

- Cum să nu aibă românii încredere în UE, de vre­me ce milioane dintre ei, majoritatea din județele săra­ce, fiefuri ale PSD, au fost nevoiți să plece la muncă în țările dezvoltate din Europa, pentru a-și asigura un trai decent? Și aceasta, după ce elitele profesionale ne-au părăsit demult în favoarea Occidentului. Toto­dată, UE este cea care a blocat excesele guvernelor PSD, pilotate de Dragnea, începând cu OUG 13 și ter­minând cu măsurile anti-economice gândite de Drag­nea și Vâlcov, pentru a finanța promisiunile fără aco­perire făcute în campanie. Un proces de trezire a ro­mânilor a început, așadar, și probabil va continua, pe măsură ce va continua ancheta asupra afacerilor lui Dragnea, iar scandalul pensiilor de lux din MAI, MApN și serviciile secrete va genera fără îndoială sentimente de revoltă în rândul electoratului. Cele mai serioase consecințe cred însă că le vor avea măsurile eco­nomice pe care guvernul Tudose va fi nevoit să le ia pentru a echilibra bugetul. Cine va putea ignora creș­terea prețului la benzină și motorină, prin reintro­ducerea supra-accizei? Toate prețurile vor crește, pen­tru că toate mărfurile sunt transportate, iar companiile de transport vor alimenta în țara vecină și prietenă, Bul­garia. Dacă prețurile cresc, crește și inflația, iar mă­ririle pensiilor și salariilor se vor devaloriza rapid. Toto­dată, guvernul nu a renunțat la confiscarea pilo­nului II de pensii, după cum reiese din recentele de­cla­rații ale ministrului de Finanțe. Plătim acum prețul încrederii nemotivate a unei părți din electorat în promisiunile deșănțate făcute de PSD în campanie, dar și al absenței unei opoziții reale. Putem anticipa deci, că - de vreme ce guvernul va fi nevoit să ia cu am­­bele mâini ce a dat la începutul guvernării, încre­derea în guvernanți va scădea în continuare. Așa e la noi: trebuie să ne izbim de zid ca să ne trezim la rea­li­tate și să-i penalizăm pe cei care ne-au înșelat. După care o luăm de la capăt.

- România va cumpăra și va fabrica elicoptere americane Bell Helicopters. Sporul acesta de co­la­borare româno-americană nu-i va scoate din minți pe ruși, punându-ne în pericol?

- În opinia unor experți militari și de politică in­ternațională, suntem deja în pericol, pentru că Rusia nu se va împăca niciodată cu întărirea prezenței NATO la granițele zonei sale de interes, din care fac parte Republica Moldova și Ucraina. Potrivit acelo­rași experți, pretextele invocate de Moscova pentru un atac asupra României ar putea fi presupusele in­ten­ții ale României de a-i leza interesele prin forțarea unei uniri cu fosta Basarabie și, mai ales, prin pre­zen­ța scutului de la Deveselu pe teritoriul nostru. Do­tarea armatei noastre cu rachete Patriot și elicoptere Bell va alimenta, desigur, isteria Moscovei, și poate fi fo­losită de Putin ca pretext suplimentar pentru o cam­panie militară, dacă va avea într-adevăr nevoie de ea din motive de politică internă, cum ar putea fi ale­ge­rile prezidențiale din Rusia de anul viitor. Doar se știe că popularitatea liderilor de la Kremlin crește de fiecare dată, când este invadat un stat vecin. România a fost însă întotdeauna ținta agresiunii Rusiei - pe fa­ță, sau sub acoperire. Este suficient să fim mai atenți cu unii membri ai Parlamentului și ai guvernului PSD-ALDE și vom vedea că au legături solide cu in­teresele rusești. Kremlinul dispune deja de o coloană a cincea în România. Printre ei se numără și sus­ți­nă­tori ai ideolo­giilor expansioniste și anti-occidentale, ca­re îl invită frecvent pe Aleksandr Dughin la Bucu­rești, sau preoți și monahi care îl idealizează pe Putin. Ar trebui oare să cedăm, devenind o cârtiță a Mos­co­vei, ca Ungaria, sau să ne apărăm independența, cu aju­­torul NATO? Pu­tere malefică, Rusia nu acceptă par­teneri, ci doar supuși. În NATO însă putem fi par­te­neri. Iar faptul că președintele Trump a reafirmat an­ga­­jamentul SUA față de articolul 5 din tratatul de ba­ză al Alianței, care prevede apărarea fiecărui stat mem­­bru în cazul unui atac din exterior, chiar în pre­zența președintelui Ro­mâ­niei, ar trebui să ne dea cu­raj. Dar și să ne facă să înțelegem mai bine diferența dintre Rusia și Occident.