Noua luptă de clasă

Claudiu Tarziu
Partida comunistă n-a renunțat la lupta de clasă nici după ce și-a schimbat numele și a dat "dictatura proletariatului" pe "democrația originală".

Dușmanii săi au rămas aceiași: românii care produc ce­va. Carevasăzică, burghezii, chiaburii, intelighenția.
Aceiași au rămas și profitorii: aparat­ni­cii. Însă metodele de spo­liere a unora și de îm­bogățire a celorlalți s-au diversificat. Și sunt puse, ca de obicei, sub stin­dar­dul binelui comun.
În această bună tradiție, noul guvern se pregătește iarăși să acopere lefurile nesimțite ale unor demnitari și slujbași la stat, pensiile astronomice ale unor cate­go­rii de servanți cu epoleți sau cu robă și corupția endemică din instituțiile publice cu suprataxe, impozite proaspete și prețuri mai mari.
Baloanele de încercare au fost "taxa de solidaritate" și impozitul pe cifra de afa­ceri. Guvernul a măsurat discret reacția so­cietății, apoi și-a calibrat tirul. Prima lovitură e mascată în vată pe băț. De la 1 septembrie va crește acciza pe carburant cu 10%. Motorină mai scumpă, transport mai scump, preț final la cumpărător mai mare. Dar liderii coaliției de guvernare PSD-ALDE minimalizează efectele. Mofturi, monșer! De țigări, alcool și ben­zină nu se lipsește nimeni.
Tot de la 1 septembrie se majorează și prețul energiei electrice, cu încă 10%, după o creștere de 8%, luna trecută. Eco­no­­miști de talia lui Ionuț Popescu și Flo­rin Cîțu avertizează că ăsta e doar în­ceputul - previzibil, având în vedere pre­siunea pusă de guvern pe bugetul națio­nal.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras și el atenția că prețurile se măresc constant în ultima vreme, iar această ten­dință, precum și politica fiscală a gu­ver­nului, vor "împinge inflația în sus". Altfel spus, guvernul îi fură și pe cei că­rora le-a mărit salariile, căci ne va scădea tuturor puterea de cumpărare.
Estimp, economia duduie pe consum făcut pe datorie. Românii se împrumută tot mai mult la bănci, dar nu pentru a-și dez­volta afaceri, ci pentru a-și asigura un confort pe care nu și-l permit. Statul se împrumută și el de la băncile comerciale pentru cel puțin o treime din pensii. Do­bânzile le vom plăti noi toți, cu vârf și în­desat. Deși nu prea se știe din ce, căci in­vestițiile au stagnat, iar politica privitoare la forța de muncă pare menită să des­fiin­țeze munca. Așa o arată cel puțin o altă inițiativă guvernamentală care ar avea, chipurile, rostul lichidării muncii la ne­gru: impozitarea contractelor part time la ni­velul celor cu normă întreagă.
În aceeași linie de "combatere a eva­ziunii fiscale" se înscrie o altă găselniță guvernamentală cu potențial catastrofic: Split TVA. Adică, firmele și instituțiile vor fi silite să-și deschidă un cont special pentru TVA, unde vor fi virați toți banii proveniți din taxa pe valoare adăugată. Ideea e importată din Italia, singura țară din UE care o aplică și unde, potrivit eco­nomistului Florin Cîțu, a creat probleme majore companiilor care au fost nevoite să se împrumute pentru a face față nevoii de bani lichizi. Costurile împrumuturilor au fost transferate în prețurile produselor, unde s-a putut, ori au fost recuperate din tăieri de salarii și dividende. Split TVA presupune și o creștere a birocrației, care va da astfel statului mai multe ocazii de a sancționa firmele.
Tătucul PSD, Liviu Dragnea, ne-a pre­venit că "pacea s-a terminat", dar pu­țini au intuit că războiul politic va fi du­blat de terorism economic. Asta-i noua lup­tă de clasă!