Miracolul chinezesc - Crinul sălbatic

Elena Josan
- Nu trebuie confundat cu crinul obișnuit, de grădină. De culoare gal­benă sau portocalie, crește prin locuri umbroase și la margini de ape -

Prima descriere a calităților terapeutice ale crinului galben se găsește într-un tratat medical chinez din anul 2697, înaintea erei noastre. El cuprinde o legendă care ne în­deam­nă să ne apropiem dimineața de florile crinului galben, să le atingem și să le inhalăm mi­reas­ma, ca să avem toată ziua energie și bucurie. Se spune că crinul galben era floarea preferată a Împăratului Galben, totodată medic și filosof. Astăzi au apărut imitațiii modificate ale crinului galben, roșii ori violet, dar ele sunt decorative, de ornament. Numai crinul sălbatic (Hemerocallis fulva), galben-porto­ca­liu, are puteri vindecătoare. Cercetările savan­ților i-au confirmat calitățile antimicrobiene, hemo­sta­tice, antiinflamatoare, de vindecare a rănilor. Că­lu­gării din Tibet și fitoterapeuții din Rusia pre­scriu preparatele din flori, frunze sau tuberculi de crin galben bolnavilor cu afecțiuni cardiace, reu­matism, răceală cu temperatură ridicată, lipsă de putere, edeme, boli ale ficatului, probleme gineco­logice. În scopuri medicinale, frunzele, flo­rile și tulpinile se culeg pe toată perioada înfloririi, iar rădăcinile - toamna sau primăvara.

Tratamente interne și externe

* Insuficiență cardiacă, angină pecto­rală, astenie, epuizare fizică
1. Se opăresc 10 flori mici de crin galben, cu 250 ml apă fierbinte, se infuzează o oră în prosop flaușat, se strecoară. Se beau câte 50 ml, de 3-4 ori pe zi, în cure de 15 zile, cu pauze de 7 zile.
2. În 200 ml apă fiartă și răcită se pune o lingură plină de petale portocalii tocate. Plantele se ames­tecă bine cu apa și se macerează la rece, timp de 30 de minute. Se strecoară lichidul și se bea câte o lingură, de 3 ori pe zi, între mese.
3. Preparăm un amestec din plante uscate: câte 2 linguri flori de soc și de arnică, 3 linguri frunze de rozmarin. Se combină apoi o linguriță plină de amestec cu 2 lingurițe de petale de crin galben to­cate mărunt, se opăresc plantele cu 300 ml de apă clocotită și se infuzează în termos 45 de minute. Infuzia strecurată se bea în timpul zilei, cu înghi­țituri mici, împărțită în 4 reprize, cu 30 de minute înainte de masă.
* Edeme. Câteva rădăcini uscate de crin por­tocaliu se râșnesc, iar pulberea obținută se păstrea­ză într-un borcănel. De 2-3 ori pe zi, se înghite câte un sfert de linguriță de pulbere cu ceai din crenguțe de vișin.
* Hipertensiune. Pe parcursul perioadei de în­florire putem prepara o tinctură alcoolică din flori. Într-o sticlă de culoare închisă, punem flori to­cate, cântărite în prealabil. La fiecare 10 g de flori, se toarnă 50 ml de țuică sau alcool dublu ra­finat, diluat 1:1 cu apă. Se macerează într-un loc cald, la întuneric, timp de 21 de zile, după care se strecoară, se stoarce bine și se păstrează în frigider. Pentru o cură de reglare a tensiunii, vom avea ne­voie și de un ceai - bază pentru tinctură: se ames­tecă câte 3 lingurițe de coada-calului, flori de pă­ducel, coada-șoricelului, și câte 6 lingurițe de vâsc și roiniță. O lingură rasă de amestec se lasă 3 ore în 200 ml de apă rece, se pune pe foc și se fierbe 5 minute. După primul clocot, se trage vasul de pe foc și se lasă lichidul să se răcească. În infuzia strecurată, se adaugă 10 picături de tinctură din flori de crin. Zilnic, numărul de pică­turi crește cu 2, până la 25 de picături. Se bea câte o înghițitură în timpul zilei, timp de 14 zile. Se repetă după o pauză de 7 zile.
* Reumatism. O floare mare de crin gal­ben cu tulpiniță cu tot și 3 frunze, 5 castane to­cate, câte 2 linguri de flori de soc negru și flori de tei se infu­zează în apă fierbinte 6 ore. Se beau câte 50 ml, de 3-4 ori pe zi, în cure de 10 zile, cu pauze de 5 zile între cure.
* Tumori de diverse localizări (rețeta se ia în completarea tratamentului de bază). Câte o lingură de frunze uscate de crin portocaliu și de turiță-mare se opăresc cu 500 ml de apă fierbinte și se infuzează 2-3 ore. Lichidul strecurat se bea încălzit, câte 120 ml, ameste­cat cu jumătate de linguriță de miere, de 4 ori pe zi, cu 30 de minute înainte de mese, timp de 2 săptămâni. Între cure se face o pauză de 7 zile. Infuzia este benefică și pe post de preparat tonifiant.
* Hepatită, inflamația ve­zi­cii biliare, edeme. Se iau câte două linguri de frunze de crin galben, frunze de pelin, rădă­cină de păpădie și mătase de po­rumb. Ingredientele se pun în apă rece, se aduc până la fierbere, se lasă 5 minute să mijotească și se lasă la infuzat până la răcire. Cea­iul se bea de-a lungul zilei în 5 reprize. Eficiența îi sporește dacă în fiecare cană se adaugă și 2-3 linguri de suc de dovleac.
* Diaree. O lingură de frun­ze și tulpini uscate de crin porto­ca­liu se opărește cu 2 pahare de apă clo­cotită, se infuzează 4 ore în termos, se strecoară. Se beau câte 100 ml, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol (în ziua respectivă se renunță la mâncare). Dacă diareea este cronică, crinul se amestecă în cantități egale cu frunze de pătlagină și de stejar și cu trais­ta-ciobanului. O lin­gură de amestec se macerează 6 ore, într-un pahar de apă rece, se aduce apoi până la fierbere și se lasă pe un foc mic, 10-15 minute. Se infuzează până la răcire. Se beau câte 150 ml, de 3-4 ori pe zi.
* Boli ginecologice, cistită, uretrită. Câte o lingură de rădăcini de crin și de lemn-dulce zdro­bite se fierb în 500 ml de apă, pe un foc mic, timp de 15 minute după primul clocot. Se beau câte 50-60 ml, de 5-6 ori pe zi, între mese, timp de 3 săp­tămâni.
* Arsuri. Se toacă împreună florile și frunzele unui crin. Se infuzează timp de 30 de mi­nute, 4 linguri de masă tocată, într-o cană de apă clocotită. O bucată de tifon împă­turit se îmbibă cu infuzie și se aplică pe zona afectată.

FRUMUSEȚE

Demachiant din petale de crin
Două linguri de petale tocate se macerează 7 zile, la întuneric, în 200 ml de țuică, într-un reci­pient închis ermetic. Se stoarce cu presare, se ames­tecă cu o linguriță suc de lămâie și 2 linguri de glicerină. Înainte de folosire, o lin­gură de loțiune se diluează în 4 linguri de apă fiar­tă și răcită. Se șterge fața de 2 ori pe zi, dimineața și seara. Conferă tenului delicatețe și strălucire.

Tonic pe bază de ulei
Într-un borcănel se pun flori tocate de crin și deasupra se toarnă ulei de măsline rafinat. Se lasă pe geam, la lumina soarelui, 2-3 săptămâni, scutu­rându-se periodic. Înainte de culcare, de 3-4 ori pe săptămână, fața spălată în prealabil se tamponează cu ulei de crin. Tenul devine proaspăt, capătă un aspect tânăr.

CRINUL ÎN FARFURIE

În natură există mai mult de 700 de plante săl­batice ce pot fi puse în farfurie. La loc de frunte, între ele, se află crinul galben și portocaliu. În Ame­rica, doar într-un singur oraș, la restau­ran­tele chinezești se mănâncă aproa­pe 1,6 tone de flori și boboci de crin. În țările orientale (China, Coreea, Japonia, Vietnam, Filipine, India), bobocii florilor, proaspeți sau uscați, se consumă cruzi, sărați, marinați, fierți sau prăjiți. Lăstarii tineri au un gust bun și se adaugă în salate și în ciorbe. Tuberculii din pământ se consumă cruzi sau fierți. Florile uscate se vând ca "golden needlis" (ace de aur), pentru a înlocui mor­covii în pilaf, în ciorbe sau so­suri. La rândul ei, dulceața din petale de crin portocaliu este un deliciu.

Zacuscă din flori de crin
Într-un ceaun se fierb 5-10 minute 500 g flori de crin portocaliu, apoi se scot, se mixează sau se trec prin mașina de tocat. Se prăjesc 200 g de ceapă până capătă culoare aurie. Pasta din flori se ames­tecă cu 250 g de sfeclă fiartă, rasă pe răzătoarea cu orificii mici, cu 50 g frunze de țelină sau leuștean to­cate, și se prăjește împreună cu ceapa, încă 5 minute.

Salată cu frunze de crin
Frunzele tinere de crin portocaliu sau galben se taie mărunt, se amestecă cu un cartof mare fiert, 2 morcovi cruzi sau fierți, 3 ridichi tăiate mărunt. Se adaugă smântână sau maioneză, se presară mărar sau pătrunjel.

Boboci prăjiți
Se spală și se zvântă bine 2 pahare de boboci de crin care sunt gata să se deschidă. Se topește puțin unt în tigaie, se pun bo­bocii și se țin pe un foc slab, până devin moi. Se scot din unt, se trec prin pesmet și se prăjesc pe un foc mai tare. Se mănâncă presărați cu cașcaval ras și mărar tocat, alături de cartofi noi fierți. Dacă vă place aluatul prăjit, puteți prepara boboci pane.
Salată din rădăcini
Se fierb în apă sărată câteva rădăcini de crin, se curăță de coajă și se taie cubulețe mici. Se ames­tecă cu un ou fiert, ceapă verde, frunze de salată, ulei de măsline sau maioneză.

Salată de crin cu portocale
Se spală bine și se taie fideluță 250 g de frunze tinere de crin portocaliu. Portocala se curăță de coa­jă și se taie cubulețe. Coaja spălată cu o periuță în­muiată în bicarbonat de sodiu se taie în fâșii în­guste, se pune în apă, se aduce până la fierbere și se lasă pe foc 3 minute. Se răcește și se adaugă în salată. Pentru sos, se amestecă câte 2 linguri de suc de lămâie și ulei de măsline, sare și/sau zahăr (după gust). Se amestecă sosul în salată și se presară cu frunze de cimbru tocate.