PRINȚUL CHARLES "DE ROMÂNIA", pe urmele strămoșilor săi români din Ardeal

Ciprian Rus
- Moștenitorul tronului Marii Britanii a venit în Ardeal, să-și caute strămoșii români. Vă propunem o călătorie pe urmele lui -

E binecunoscută simpatia prințului moș­te­nitor al Marii Britanii, Charles, pen­tru Transilvania. Prințul vine în țara noastră cât poate de des, la casele sale din Valea Ză­lanului, pa­tro­nează impor­tante misiuni pentru sal­varea patri­mo­niului național, luptă pentru na­tură și ecologie și nu ratează nici o oca­zie să elo­gie­ze fru­musețea fă­ră sea­măn a Ro­mâniei. Nu o dată s-a mândrit cu faptul că se trage din marele Vlad Țepeș și că are sânge ro­mâ­nesc, iar "Formula AS" a demonstrat, pe documente și ge­nea­logii din ar­hive oc­cidentale, că decla­rațiile prințului nu sunt vorbe în vânt, că Charles e chiar urmașul direct al lui Vlad Dra­cul, tatăl lui Țepeș!
Niciodată, însă, apropierea sa de rădăcinile românești nu a fost mai emoționantă ca zilele trecute, cu prilejul vizitei sale, în premieră, în inima Transilvaniei. Invitat la Cluj-Napoca, de către prestigioasa Universitate "Babeș-Bolyai", care i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa, Prințul a ținut neapărat să meargă să se recu­leagă la mormântul de la Teiuș, al soților Zam­fira Noro­cea și Petru Racz, cei mai vechi stră­moși români din Ardeal ai Prințului. După ce, în urmă cu câțiva ani, a trecut, la Sângiorgiul de Pădure, pe la mormântul contesei ardelene Claudine Rhedey, stră-stră-străbunica sa, acum Prințul a găsit mo­mentul potrivit pentru prima sa vizită la rudele sale românești din Ardeal, la biserica de la Teiuș pe care au ridicat-o, înainte de 1600, și unde își duc somnul de veci Zamfira și Petru Racz, stră­moșii comuni care leagă familia Prințului Charles de familia marelui nostru om po­litic, Ion Rațiu.
Sunt ani de zile de când fiii lui Ion Rațiu, Indrei și Nicolae Rațiu, conspiră la această vizită a Prințului prin locurile în care au trăit strămoșii lui români și sunt, la fel, câțiva ani de când Universitatea "Babeș-Bolyai", prin rectorul său, isto­ri­cul Ioan-Au­rel Pop, face de­mersuri pen­tru a­ducerea la Cluj a Prințului Charles. Alteța Sa Regală a promis să vină cu drag, cu pri­mul pri­lej, iar acum și-a îm­plinit pro­mi­siunea. Din evocă­rile celor care l-au însoțit, am refăcut, pas cu pas, emoția unor mo­mente uni­ce pe care ne bu­cu­răm să vi le ofe­rim în exclu­si­vitate, în paginile re­vistei noas­tre.

Elizabeth Rațiu - "Ultima misiune"

"De mai bine de 5 ani facem diligențe pentru a-l invita pe Prințul Charles la minunata bise­rică de la Teiuș, acolo unde sunt înmormântați ctitorii ei, Zamfira Norocea și Petru Racz, stră­moșii noștri. De când am aflat că genealogia arată că suntem rude, i-am transmis asta Prin­țului Charles, dar marea noastră bucurie era să reușim să-l primim la Teiuș", spune, cu mare bucurie, Indrei Rațiu, fiul regretatului om politic ardelean, Ion Rațiu.
"De fapt, mama noastră, Elisabeth Rațiu, a fost cea care a ținut foarte mult să îl aducem pe Prinț la Teiuș. Acum vreo 7 ani, după ce vizitase biserica, mama s-a pus și i-a scris o scrisoare Prințului Charles, în care îl ruga să vină să afle mai multe despre strămoșii săi români. Prințul i-a răspuns mamei foarte elegant și, încet-încet, am avansat cu discuțiile și ne-am apropiat de acest itinerariu care l-a adus pentru prima oară pe Prinț la Teiuș și la Turda. Mama, englezoaică fiind, avea o mare influență la Londra, și a luptat foarte mult pentru cauza României, iar încăpă­țânarea cu care s-a implicat pentru ca Prințul să vină la Teiuș și la Turda, a fost ultima ei misiune pentru țara noastră. Mama a murit în toamna trecută, nu a mai prins vizita Prințului, dar e o mare mângâiere pentru noi că visul ei s-a îm­plinit", spune, emoționat, Indrei Rațiu.

Doctor Honoris Causa IOAN-AUREL POP
"Cred că la Cluj l-am convins încă o dată pe acest mesager al zestrei spirituale a Transilvaniei să continue să fie cel mai înalt ambasador al României și al românilor"


Înainte să ajungă la Teiuș și la Turda, Prințul Charles a ajuns, în premieră, la Cluj-Napoca. Rec­torul Universității "Babeș-Bolyai", Ioan-Au­rel Pop, a fost cel care l-a întâmpinat pe trep­tele rectoratului și cel care i-a acordat apoi, în cadrul unei cere­mo­nii cu mare ștaif, titlul de Doctor Honoris Cau­sa al UBB. Ru­gân­du-l să aprecieze evenimentul pe scurt, distinsul istoric ne-a de­clarat:
"M-a impresionat întâi de toate respec­tarea promisiunii făcute de către Alteța Sa Regală (ASR) în 2014 și duse la îndeplinire acum. Apoi, căldura umană deosebită a Prințului Charles, care s-a întreținut cordial cu fiecare dintre pro­rec­torii și decanii UBB, s-a bucurat să afle me­sa­jul transmis spre lume de noi, prin cercetările noastre, prin preocupările de protecție a mediului și de conservare a monumentelor trecutului. La ieșirea din clădirea universității, în loc să asculte îndemnul gărzilor din preajma sa de a urca în li­muzină, ASR s-a apropiat de studenți, apoi de ce­tățenii care așteptau să-l vadă de aproape și să-l asigure de admirația și de respectul lor. Cred că la Cluj l-am convins încă o dată pe acest me­sager al zestrei spirituale a Transilvaniei să con­tinue să fie cel mai înalt ambasador al Ro­mâniei și al ro­mâ­nilor". Prințul Charles i-a vorbit recto­rului despre moș­te­nirea istorică extraordinară și despre mediul natural al Ro­mâniei, "toate aces­tea în­no­bilate de oameni buni și primitori", a adăugat Ioan-Au­rel Pop.

Discursul Prințului
"O parte a sufletului meu e întotdeauna în România"


Imediat după acceptarea titlului de Doctor Honoris Causa, Prințul Charles a ținut un discurs fulminant în Aula Magna a Universității din Cluj, discurs pe care l-a în­ce­put în limba română. Rareori, vreun om de stat din România a pus mai mult suflet într-un discurs despre țara noastră!
"Am fost întrebat de mul­te ori de ce vin atât de des în Ro­mânia, ce o face atât de specială, de atrac­tivă. Pentru mine, răspunsul e clar: voi, prietenii mei români, peisa­jul vostru natu­ral, cultural, tradițiile voastre, dar și ca­pa­citatea voastră de ino­vare și schimbare, ceea ce sunteți după secole de istorie, iden­ti­tatea voastră și ceea ce puteți face, energia voastră - acestea sunt ceea ce vă face speciali în lume. Arhitectura voastră, peisajele voas­tre, pajiștile și livezile, diversitatea comunităților și tra­dițiilor voastre. Toate acestea, împreună, sunt o comoară - co­moara voastră către lume. Mi se pare că uneori nu sunteți de­plin conștienți de toate acestea, e ușor să uitați, ispitiți de ritmul și schim­bările socie­tății moderne. Deci, când vă uitați în viitor, vă rog să aveți aceste valori în min­te: sunt unice".
"Marca voastră ca țară e exact acest mix de valori și tradiții autentice, arhitectura veche, gus­tul hranei voastre, țesătura an­ces­trală a comunităților voastre, biodiver­sitatea unică și capaci­ta­tea voastră de a inova - toate aces­tea vă fac speciali, și de aceea, mă întorc întotdeauna în România, și de aceea o parte a sufletului meu e întotdeauna aici. Viața modernă nu înseamnă să uiți valorile trecutului și să înlo­cuiești totul cu lucruri noi, ci să combini într-un mod inteligent valorile fundamentale ale culturii și tradiției cu inovație și tehno­logii noi, fără a tăia legătura între societatea umană și natură. România are o istorie fascinantă și diversă, moștenită de la daci, pe care a construit o viață bazată pe o relație armonioasă cu natura. E o bogăție care poate fi un avantaj pentru România modernă. Ar fi minunat, într-adevăr, dacă școlile din România ar cultiva ideea că natura și tradițiile sunt un avan­taj pentru viața modernă. E singurul mod în care poți construi un viitor în care România ar avea un loc unic, inovând, fără a-și pierde pre­țiosul suflet".

GHEORGHE PETROV, arheolog
"Cu Zamfira și Petru Racz, coborâm în mediul românesc al descendenței Prințului"


Odată ieșită de sub lumina reflectoarelor, vi­zita în Ardeal a prințului Charles a luat un carac­ter privat. Direcția era secretă, doar o mână de oameni, din timp instruiți, știau planurile Prințului de Wales. La Teiuș, imediat după ce a fost întâmpinat de frații Indrei și Nicolae Rațiu, Prințului i-a fost pre­zentat Gheorghe Pe­trov, arheologul care a cer­cetat mormintele "stră­moșilor" Zamfira Noro­cea și Petru Racz. L-am rugat și pe el să ne sinte­tizeze momentul trăit la Teiuș.
"Chiar dacă, poate, unora nu le convine, iată că a venit momentul în care Prințul Charles a ajuns să-și viziteze strămoșii români. Cu Zamfira și Petru Racz, coborâm în mediul românesc al descendenței Prințului. Aici vorbim de o domniță munteancă și de un nobil ardelean de origine ro­mână. Amândoi sunt români get-beget! Petru și domnița Zamfira sunt cei mai vechi strămoși români depistați genealogic în Transilvania, sunt a 12-a generație de strămoși ai Prințului. Până acum, era povestea cu contesa Rhedey, care e stră­nepoată de-a șaptea generație a lui Petru și a lui Zamfira. Clau­dine Rhedey a murit la 1841, iar noi sun­tem cu 200 și ceva de ani înainte, pe o legătură de ru­denie clar certi­fi­cată, nu povești sau presu­puneri".
Arheologul Gh. Petrov e și acum sub impresia întâl­nirii cu moștenitorul tronului Marii Bri­tanii! "Ca om, e impresionant, de o cultură și un rafi­na­ment cum n-am mai pomenit. Efec­tiv, m-am blocat! Aveam niște emo­ții... M-a surprins câte știa. Practic, la Teiuș, nu a fost nici un mo­ment un simplu ghi­daj, ci un adevărat dialog. Ba, chiar mă simțeam eu în postura elevului pus să dau răspunsuri la întrebări pe care nu mă așteptam să mi le pună nici un istoric de meserie! A fost foarte receptiv la fie­care detaliu. L-au interesat faze de construcție, elementele de arhitectură și de pictură veche, pe care le mai posedă biserica. Se citea pe el bucuria! Păi, dacă voia să fie o vizită formală, făcea o trecere în revistă și pleca! L-au interesat inclusiv detalii legate de dogmă, comparații între catolicism și ortodoxie, lucruri la care nu te așteptai niciodată. Își punea întrebări despre religia strămoșilor Zamfira și Petru. I-am expli­cat că hainele în care sunt reprezentați în tabloul votiv, decorul de pictură, care e în stil bizantin, biserica, făcută și ea în tradiție bizantin-orto­doxă, toate elementele conduc spre un mediu clar românesc".

- Se simte din vorbele lui dragul de Româ­nia?, l-am întrebat pe distinsul arheolog clujean.

- Nici nu zici că e de nație străină! Cu el ești ca și cu unul de-ai noștri! Când colo, el e unul dintre cei mai importanți oameni ai planetei. Ce familie reprezintă, ce istorie are în spate familia lui! Personalitatea lui face cât 1.000 de preșe­dinți! Și îți spun ceva, se vede limpede că dra­gul lui de România vine din suflet, nu e ceva formal. Sunt convins că, după țara lui, Româ­nia e pe primul loc, îi e cel mai aproape de inimă.

INDREI RAȚIU
"Prințul a dovedit încă o dată cât de atașat este de România"


Chiar dacă îl știe de mai bine de un deceniu pe Prințul Charles și a avut șansa să stea la un ceai cu Alteța Sa, "gazda" de la Teiuș, omul de afaceri Indrei Rațiu, a fost și el impresionat de înaltul oaspete. Emoția a fost cu atât mai mare cu cât, la finalul ghidajului, Prințul și frații Rațiu au participat la un parastas în memoria Zamfirei și a lui Petru Racz, oficiat de către Claudiu Pop, episcopul de Blaj. "Toată lumea mi-a spus cât de șarmant, cât de elegant, cât de modest și smerit este Prințul în felul lui de a se apropia de oameni. A făcut o impresie foarte bună!", îmi spune Indrei Rațiu. "Iradiază prie­tenie, bunătate, căldură. Și e atras de omul sim­plu. Gărzile îl tot protejau, dar el mergea magnet la oamenii simpli care erau la fața locului și, mai ales, la oamenii în vârstă. Nu s-a sfiit să dea mâna, să schimbe două cuvinte. E foarte popular, nici nu zici că-i cine îi. Nu am avut noi președinți după '90 ca să se comporte ca el!".
De la Teiuș, Prințul a dat o fugă până la Turda, să viziteze unul dintre proiectele de pa­trimoniu în care e im­plicată Fundația Rațiu. Acolo a fost întâm­pi­nat de rafinata doamnă Pamela Rațiu, soția lui Indrei Rațiu, și de gru­pul ei de volun­tari, care îi spri­jină pro­iec­tele. "A fost o mare bucurie pen­tru Pa­mela! I-a po­ves­tit Prin­țului că visa să îl cunoas­că încă de când avea 10 ani și locuia în Statele Unite ale Ame­ri­cii. Pentru soția mea, venirea Prin­țului în inima Ardealului a fost o mare bucurie și trebuie să fie o bucurie pentru toată lumea, pentru că Prințul a dovedit, încă o dată, cât de atașat este de România și de legăturile sale de sânge cu românii".

*

După periplul prin Cluj-Napoca, Teiuș și Turda, Prințul Charles a plecat spre casa lui din Valea Zălanului. A dus cu el nu doar căl­dura oamenilor care i-au fost aproape în această vizită, ci și un dar cu totul și cu totul special. "La plecare, i-am pregătit un cadou Prințului, o mică amintire de la stră­moașa lui: o bucată din rochia dom­niței Zamfira", mărturisește, emoționat Indrei Rațiu. "Ce n-ar fi dat mama Elisa­beth să mai fi prins ziua în care să-i în­mâ­neze chiar ea acest cadou de suflet «Prin­țului de România»"!

Povestea prințesei Zamfira

Conform celor mai avizate genealogii, per­so­najele care fac legătura dintre basarabii mun­teni și nobilimea ardeleană apar în jurul anului 1600. Este vorba despre logofătul Ivan Norocea și de fiica sa Zamfira, cea care va deveni, mai târziu, so­ția nobilului român Petru Racz de Galgo. "Ma­ma Zamfirei era nimeni alta decât Stanca Basarab, fiica binecunoscutei doamne Chiajna", îmi explică istoricul clujean, Tudor Sălăgean. Ivan Norocea, tatăl Zamfirei, a fost un înalt dregător muntean, apoi amba­sador al Transilvaniei. A pribegit ani de zile prin Ardeal, după ce și-a pierdut privilegiile din Țara Românească, și e considerat de isto­rici una dintre cele mai spectaculoase figuri politice din secolul al XVI-lea. Ivan Norocea i-a slujit pe doi dintre marii conducători ai vremii, pe Sigis­mund Bathory și pe Mihai Viteazul, iar influența sa în Transilvania se va dovedi decisivă în sta­bilirea legăturilor de familie dintre nobilimea munteană și cea arde­leană. Căci, prin căsătoria Zamfirei cu marele ambasador al Transilvaniei la Înalta Poartă, Petru Racz de Galgo, Zamfira este cea care duce sângele Basarabilor munteni în spec­ta­culoasa încrengătură de relații, la capătul că­reia se găsește, azi, Prințul Charles.
Zamfira este ea însăși un personaj aparte. Istoricii vorbesc despre o poveste de dragoste între ea și Mihai Viteazul. Fiorul iubirii s-a stins însă repede, când voievodul, un mare cu­ceritor al vre­mii sale, s-a îndrăgostit ireme­diabil de cealaltă fiică a lui Ivan Norocea, sora Zamfirei, frumoasa Velica, care va deveni "stă­pâna prin iubire a Ar­dealului". Prin căsătoria Zamfirei cu Petru Racz de Galgo intrăm în genealogia de la care se reven­dică familia marelui om politic Ion Ratiu, care se înrudește cu familia regală a lui Charles.

Foto: Agerpres, Mediafax, Mircea Roșca/Action Foto, pag. oficială Emil Boc