Crește în pâlcuri prin păduri, lunci, zăvoaie de câmpie, în regiuni deluroase, chiar și în cele montane, însă cu altitudini de cel mult 1.400 m. Poate fi întâlnit și pe soluri mai uscate, totuși se dezvoltă mai bine pe cele umede, iar prezența sa pe cursul râurilor nu este doar pur decorativă, ci contribuie efectiv la consolidarea malurilor. Tulpina lui viguroasă și dreaptă se înalță până la 40 de metri. Coroana, de formă ovală, își îmbracă târziu veșmântul de frunze și îl pierde toamna, devreme. Crengile răsfirate nu opresc razele soarelui, ci se întind parcă lacome să le prindă. Frasinul este unul dintre copacii iubitori de lumină.
Latinii l-au numit "fraxinus" - cuvânt de la care provine și denumirea lui din limba română. Atât ei, cât și strămoșii noștri daci, i-au prețuit lemnul, care este unul greu, dur, însă totodată elastic, destul de ușor de prelucrat. În antichitate, el a servit mai ales la confecționarea de arcuri și lănci. Pe măsura trecerii timpului, și-a găsit din ce în ce mai numeroase întrebuințări pașnice: în construcții și tâmplărie, la roți de căruță, diverse obiecte de uz gospodăresc, mai târziu, și la instrumente muzicale. Industria modernă îl valorifică pe scară largă la fabricarea furnirului pentru mobilă, la construcția de avioane, autovehicule, vagoane de cale ferată, ca și la producția de articole sportive, de exemplu schiuri sau rame de canotaj. Iar din scoarță se obține un colorant natural, folosit în vopsitorie.
Legende și datini
În imaginația celor din vechime, frasinul a căpătat o aură simbolică, reprezentând forța tainică a apei și a fertilității. El se regăsește nu numai în miturile popoarelor trăitoare pe continentul european, ci și în unele asiatice. La indieni, de pildă, zeul creației a trimis o săgeată în trunchiul unui frasin, din care s-au ivit apoi oamenii. Tot o săgeată mânuia și zeul roman al iubirii, Amor, iar ea era făcută din lemn de frasin. Din același lemn se confecționau baghetele magice ale druizilor, care domoleau ploaia torențială și furtuna, protejând comunitățile împotriva furiei distrugătoare a apelor.
Un loc mult mai important deține frasinul în mitologia scandinavă. În saga nordică Edda, ca nicăieri altundeva, el poartă un nume. Se cheamă Yggdrasil și este copacul sacru, gigantic, care susține întreg universul (asemenea unui axis mundi), adunând între ramurile lui cele nouă lumi (sau nouă planuri ale existenței). Are trei rădăcini, una dintre ele fiind locul de unde pornește izvorul cunoașterii, al înțelepciunii supreme. În preajma lui Yggdrasil viețuiesc câteva făpturi fantastice: la rădăcină se ascunde balaurul malefic Nidhögg, iar în vârf, își are sălașul dușmanul lui neînduplecat, un vultur bătrân. Cei doi își transmit mereu provocări și insulte, prin intermediul unui mesager sprinten, veverița Ratatoskr. Însuși Odin a trebuit să se supună unei probe inițiatice, pentru a dobândi puterea și știința înaltă, care îl învesteau cu autoritatea de a-i guverna pe zei și pe oameni. El și-a străpuns trupul cu propria lance și s-a spânzurat de una din crengile frasinului. După nouă zile și nouă nopți, repetând descântecele pe care le auzea rostite de două personaje feminine misterioase, a simțit cum rana i se vindecă, a fost eliberat de strânsoarea funiei care îl sugruma și a izbutit să pună stăpânire pe runele magice.
Mult mai aproape de zilele noastre, sătenii obișnuiau ca, de Rusalii și de Sânziene, să amestece fruze de frasin în hrana animalelor, cu convingerea că astfel le vor ține sănătoase. Cu sucul stors din frunze erau unși și noii-născuți, pentru a-i feri de boli și de orice alte pericole.
Utilizări terapeutice
Frunzele frasinului sunt un remediu prețios, cu acțiune diuretică, hemostatică, antipiretică, antiinflamatoare, cicatrizantă, analgezică, depurativă, detoxifiantă, laxativă și de eliminare a calculilor. Iată câteva sugestii de tratament, preluate din Enciclopedia plantelor, lucrarea de referință a prof.dr. Constantin Pârvu.
* Pentru combaterea constipației: 1 lingură de frunze uscate mărunțite se infuzează 15 minute în 200 ml apă clocotită. Ceaiul se bea călduț, înainte de culcare.
* Împotriva constipației, a gutei și a bolilor cronice ale aparatului urinar: 1-2 linguri de frunze mărunțite la o cană de apă în clocot, se infuzează 15 minute. Se beau 2-3 căni pe zi.
* Pentru tratarea colecistitelor, angiocolitelor, ulcerului gastric și duodenal, enterocolitelor, dismenoreei, metroragiilor și acneei: infuzie din 2 lingurițe de frunze sau flori la 300 ml apă clocotită. Se consumă fracționat în cursul zilei, după mesele principale.
* Contra reumatismului și a poliartritei: 2 lingurițe de frunze sau flori se infuzează 15-20 de minute în 500 ml apă clocotită. Ceaiul se bea după masă, în trei reprize. Produce transpirație și diureză.
* Tratament pentru gripă și guturai: infuzie preparată din 1-2 lingurițe de frunze mărunțite la o cană (200 ml) de apă în clocot. Se consumă zilnic câte 2-3 căni.
* Remediu împotriva leucoreei, hemoroizilor, eczemelor, plăgilor greu vindecabile, acneei: peste 100 g frunze sau flori se toarnă 1 l apă clocotită, se infuzează 30 de minute, apoi se strecoară. Se întrebuințează pentru spălături vaginale în leucoree și spălături locale în hemoroizi, arsuri, eczeme, acnee, plăgi.
Semințelor li se atribuie proprietăți afrodiziace.
Din scoarța de frasin se prepară un decoct care ajută la reducerea febrei: 1 linguriță de scoarță uscată și măcinată se fierbe timp de 5 minute într-o cană de apă. Se strecoară și se administrează cu lingurița, de mai multe ori pe zi. Odinioară, decoctul de scoarță era folosit ca leac pentru mușcăturile de șarpe sau cele ale animalelor bolnave de turbare.
Rețete nordice
Fumigație de chemat dragostea
Ingrediente: semințe de frasin, flori de trandafir, lavandă, vinariță, anason stelat, benzoe, nisip, un castron rezistent la foc, cărbune pentru fumigații.
Cum se procedează: Puneți la uscat plantele enumerate mai sus, apoi amestecați-le în proporții egale. Aprindeți un cărbune și așezați-le deasupra lui. După fumigație, aerisiți bine toate încăperile.
Spirt de frasin
Ingrediente: frunze de frasin, semințe de frasin, boabe de ienupăr, mentă, sovârf, frunze de salcie, vodcă (38%).
Mod de preparare:
1. Frunzele mărunțite, semințele și boabele se amestecă în părți egale, se pun într-un borcan cu capac și se acoperă cu vodcă.
2. După ce se înșurubează bine capacul, borcanul este așezat pentru 14 zile într-un loc cald. Trebuie agitat zilnic. După aceea, conținutul lui se strecoară și se păstrează într-o sticlă curată.
Utilizare: La dureri articulare și afecțiuni reumatice - se fricționează locurile dureroase.
Aperitiv de frasin
Ingrediente: 7 frunze fragede de frasin, 1 l de vin alb.
Mod de preparare: Turnați vinul într-un borcan cu capac, puneți înăuntru și frunzele de frasin, apoi închideți borcanul și lăsați conținutul la macerat timp de 7 zile. Veți obține un aperitiv delicios, numai bun de băut în zilele de vară.
Ceai antireumatic
Ingrediente: frunze de frasin, frunze de salcie, frunze de mesteacăn.
Mod de preparare:
1. Mărunțiți frunzele și amestecați-le. Luați 1 linguriță din acest amestec și turnați peste ea 250 ml apă clocotită.
2. Infuzați 5 minute, apoi strecurați și beți cu înghițituri mici.
Utilizare: Ceaiul calmează durerile reumatice. Se pot bea zilnic 2-3 căni.
Smoothie energizant
Ingrediente: 1 pumn de frunze de frasin, 1 pumn de rocoină (Stellaria media), 1/2 avocado, 1/2 măr, zeamă de lămâie, puțin ghimbir proaspăt, 250 ml apă, un strop de ulei de in.
Mod de preparare:
1. Mărunțiți frunzele de frasin, rocoina, jumătățile de avocado și de măr.
2. Mixați totul într-un blender, împreună cu zeama de lămâie.
3. Adăugați ghimbirul ras, apa și uleiul de in și mixați încă o dată, mai scurt, la viteza maximă a aparatului. Savurați-l pe loc!