Deja au început să apară în presă, la știri de radio și tv, ecouri ale acțiunilor desfășurate în cadrul programului național - Săptămâna altfel. De la grădinițe și până la licee, fiecare unitate de învățământ își alege momentul și pregătește din timp "altfel" de activități educative destinate copiilor, timp o săptămână. Dacă pentru cei mici, o vizită la muzeul "Antipa" sau la o fabrică de biscuiți, o excursie și un picnic la marginea orașului sau o reprezentație la teatrul de păpuși sunt activități mai mult decât satisfăcătoare, când e vorba de liceeni, lucrurile se mai complică. Elevii mari, mai ales cei din mediile urbane, sunt mult mai greu de uimit în ziua de azi. Ei sunt conectați la tehnologie mobilă de ultimă generație, tablete, jocuri, laptop-uri și roboți, au la dispoziție cluburi, cinematografe 3D, săli de spectacole, săli de jocuri și sporturi, piscine, magazine și mall-uri. Se pot duce prin televiziuni, în studiouri de radio sau de înregistrări, în corporații, la firme de publicitate sau de producție de film animat, într-un cuvânt, au o mare varietate de opțiuni pentru desfășurătorul săptămânii "altfel".
Paradisul pierdut
Ce NU prea au copiii "de asfalt" este o conexiune reală cu natura, cu forța ei de regenerare, creatoare de bucurii sufletești. Cu verdele adevărat, verdele ierbii și al frunzelor, al dealurilor și văilor, verdele cel dătător de energii. Tot mai puțini sunt copiii care au dormit măcar o noapte la cort, care au traversat înot un râu, care s-au urcat într-o barcă sau pe o creastă de munte, care au privit noaptea stelele în înaltul cerului, cei care cunosc punctele cardinale sau fascinația Lunii. Tot mai puțini sunt cei care recunosc plantele, ori copacii, care ar putea să supraviețuiască în pădure, să culeagă plante de leac, să se hrănească cu ciuperci, fără să se otrăvească, și așa mai departe. Adolescenții ajung să fie din ce în ce mai stresați și "poluați", epuizați fizic și psihic, de mulțimea ofertelor din jurul lor, care nu se adresează decât într-o foarte mică măsură spiritului lor viu, curios și dornic de aventură și cunoaștere. La asta se adaugă și modul exagerat de precaut cu care părinții s-au obișnuit să își trateze odraslele: "Ai grijă, să nu cazi, să nu te lovești, să nu te zgârii, vezi să nu te muște câinele, să nu te piște țânțarii..." Copiii merg prin viață cu un "scut de protecție", cu cremă de soare în gentuță și spray de țânțari. Cu frică de hoți, cu frică de întuneric, cu frică de bau-bau. "Ai grijă, să nu te uzi, vezi că plouă, e frig, ia pe tine două pulovere, ferește-te de curent, ai grijă la microbi, nu duce mâinile murdare la gură, nu face asta, nu face aia!". Cam așa sunt crescuți copiii noștri, astăzi: în gardă. Aud zeci de avertismente pe zi, iar frica a devenit a doua lor "piele", pavăza care îi obligă să trăiască între ziduri de "cetăți". N-ai voie! Nu face! Au ajuns să se teamă de natură. Se mulțumesc să o privească la televizor. Se tem de animale, se feresc de soare și vânt. Și ca să fim solidari cu ei, ne plângem și noi când ninge, ne văităm când plouă. Iar dacă, Doamne ferește!, suntem față în față cu natura dezlănțuită, la o inundație, la un cutremur, la o furtună sau un incendiu, suntem victime sigure ale propriilor noastre frici. Ne bazăm pe sisteme de protecție, nu pe propriile noastre puteri.
Dar încă nu e totul pierdut! Există o speranță, și poate se nasc mai multe odată cu ea... Mai sunt "nebuni" frumoși în țara asta, oameni care cred că cel mai mare DAR pe care poți să-l faci copiilor tăi e să-i înveți să iubească natura și să se împrietenească cu ea.
Pe mâini bune
Mare bucurie și surpriză am avut să aflu că în Săptămâna "altfel", 50 de elevi de la Colegiul Național "Ion Neculce" din sectorul 1 al Capitalei, sub îndrumarea a două doamne profesoare iubitoare de munte și o mămică temerară, au ales să petreacă trei zile într-o tabără de supraviețuire montană, situată în zona Râșnov-Bran, la poalele Bucegilor, pe poarta de intrare dinspre Brașov. Baza se numește Cabana "Himalaya" și găzduiește programe pentru copii și adolescenți de la 7 la 17 ani, iar renumele i-a crescut din resurse inepuizabile de entuziasm, multă determinare și putere de muncă, plus talentul natural al unui om de a aduce alți oameni împreună. În urmă cu vreo zece ani acest om a hotărât să facă ceva concret, să determine o schimbare de comportament a copiilor, în contact nemijlocit cu natura. Prof. Vasile Dogaru, "tatăl și mama" acestui minunat loc pe unde au trecut, ani la rând, sute și sute de copii, este președintele Clubului Sportiv "EcoAlpin", profesor de educație fizică și sport, cu specializare în schi și alpinism, este instructor pentru trupe speciale de schi, parașutism, scafandrerie, alpinism și arte marțiale. A fost membru în cadrul expediției românești în Himalaya, Everest, 2003, deci, un bun cunoscător și amic al naturii.
Și-a început activitățile cu copiii acum zece ani, dar filosofia și taberele lui au luat amploare abia de vreo patru. "E muncă multă, am mers la școli prin țară, le-am prezentat activitățile taberei și instructorii, le-am arătat programul clubului sportiv, le-am pus filme, chiar și pe cel de la ascensiunea pe Everest. Nimeni nu mai pune preț pe mișcare și sport. Taberele pe care le coordonez la Cabana Himalaya durează o săptămână pe parcursul verii, și includ lecții de zbor cu aeronave ușoare, la Ghimbav, rafting pe râul Olt, înot aplicativ, tehnici de prim-ajutor și salvare de la înec și trecerea râului cu mijloace improvizate. Copiii mai petrec și o noapte cu cortul, în tabără de supraviețuire. Învață tehnici de aprindere a focului, tehnici de preparare a hranei, colectarea și filtrarea apei, orientare fără busolă pe timp de noapte. Aici, la Cabana Himalaya, activitățile sunt coordonate de o echipă de instructori profesioniști, cu experiență îndelungată, atestați și specializați în diverse discipline sportive. Tibi Paul, de exemplu, este un instructor cu experiență, din echipa Salvamont. Când pleci la o expediție, cu el ești în siguranță. Prof. Ioan Crețulescu, coordonator tehnic de programe, șeful echipei de instructori, profesor de educație fizică și sport în cadrul Academiei Forțelor Aeriene și campion național la orientare sportivă, schi și atletism - are o experiență de 20 ani în domeniul metodicii educației fizice și sportului."
Targa din șireturi și crengi
Cele trei zile petrecute la Cabana "Himalaya", în Săptămâna "altfel", au fost foarte dense și bogate în activități ieșite din comun pentru copiii obișnuiți cu orașul, trăiți în rutina dintre școală, casă și viața de pe ecranul televizorului sau al telefonului mobil. În prima zi, împărțiți în patru echipe, au făcut, pe rând, lecții elementare de cățărare pe perete de escaladă și rapel în coardă, au fost inițiați în echitație și au călărit, s-au antrenat pe circuitul cu jaloane și obstacole, au făcut salt, târâș, tir cu arcul și cu pușca cu aer comprimat (ca la probele de triathlon) și au învățat tehnici de prim-ajutor: oprirea sângerării, curățarea, dezinfectarea și pansarea unei răni, imobilizarea unui membru fracturat sau resuscitarea cardio-respiratorie. Au construit o targă din obiecte neconvenționale, ca șireturi, fulare, bușteni și crengi, învățând să improvizeze și să se folosească de tot ce au la îndemână ca să se salveze în situații limită. A doua zi, a început energic, cu înviorarea în apa rece a râului și gimnastică în aer liber. "Dragilor, viața nu e un muzeu în care nu e voie să atingi exponatele. Suntem aici, în brațele naturii, dotați cu toate capacitățile fizice, mentale, și psihologice pentru a face față provocărilor. Viața trebuie explorată zi de zi, cu toate simțurile!".
Cu aceste îndemnuri din partea instructorilor, copiii au pornit într-o drumeție montană, de recunoaștere a zonei, de observare atentă a florei și faunei locului, a munților și a punctelor cardinale. Au primit lecții de orientare cu ajutorul soarelui, cu harta și busola, apoi au învățat să construiască un adăpost din crengi, să facă focul fără chibrituri și, poate cel mai important, în situații limită de supraviețuire - au văzut cum se confecționează un filtru natural pentru apă de băut, din nisip și pietriș.
Pentru o mai bună "vizualizare" a evenimentelor petrecute, am făcut o mini-anchetă printre copii.
Muntele și noaptea
În ziua a treia, seara, a fost aprins un mare foc de tabără, s-au spus povești de cabană, iar Radu-salvamontistul, care și-a adus chitara, câinele și sticla de rom cu care-i "salvează" pe cei rătăciți și degerați pe munte, ar fi cântat poate o noapte întreagă, dacă nu ar fi existat în program o incursiune de noapte în pădure.
"Eu pot să reușesc!", "Acum știu cine sunt", "De astăzi am curaj.", "Sunt energic și puternic!", "Eu sunt un supraviețuitor!". Cuvintele astea le-au scris în cartea de oaspeți copiii, după trei zile "altfel". Și sunt recunoscătoare că am avut șansa să mă încarc și eu cu multă energie proaspătă, verde și copilăroasă. Rezultatul? "Sunt fericită!". Chiar sunt!
Declarații la final
* "M-am bucurat foarte mult de această excursie. Chiar aveam nevoie de o ieșire la munte. Am călărit pentru prima oară în viața mea și m-am simțit foarte bine. Mi-a fost frică, dar am învins-o și acum mă bucur că am avut curajul să încerc. Instructorii au fost foarte înțelegători și m-am simțit bine să primesc încurajări..." (Camelia Vlad)
* "A fost o experiență de neuitat. Am petrecut trei zile în pădure, departe de internet și telefonul mobil, zile în care am învățat să supraviețuim în sălbăticie. Auzeam cântec de păsări, nu ca la București, motoarele mașinilor. Priveliștea era minunată." (Daniel Batnacenco)
* "Cel mai mult mă bucur că mi-am doborât frica de înălțime, datorită cățăratului!". (Răzvan Dulgheru)
* "Singurul lucru care nu mi-a plăcut a fost faptul că diriginta își face prea multe griji pentru mine. Mă vede firav, dar sper ca într-o bună zi să știe că sunt un adevărat supraviețuitor!". (Tiberiu Hancel)
* "La Râșnov am văzut cu adevărat, pentru prima oară, stelele. Cerul era imens și... plat. Era peste tot și mă amețea". (Alexandru Galbenu)
* "N-am mai mers niciodată noaptea prin pădure. A fost înspăimântător. Aproape că puteam să simt întunericul și liniștea. Mă speriau foșnetele și păsările, vântul..., am ieșit complet din zona mea de confort, dar a fost atât de intensă experiența, încât cred că o s-o țin minte toată viața".
"Puterea naturii e imensă. Te simți atât de treaz... Să-ți asculți inima cum bate, să-ți auzi respirația, să simți trosnetul de crengi uscate sub pas și...".
"Nu am nici un comentariu negativ. Activitățile au fost foarte antrenante și utile, instructorii au fost implicați și răbdători cu noi. Aștept cu nerăbdare următoarea tabără". (Andrei Danciu)
Contact: Prof. Vasile Dogaru, tel. 0762.201.999, e-mail: cabanahimalaya@yahoo.com