Silueta lui delicată, zveltă și mlădioasă poate fi întâlnită în luminișuri de pădure, pe calcare și gresii, pe soluri uscate sau umede, însă mai puțin pe cele argiloase, compacte, foarte acide sau cu exces de umiditate. Ne face semn de departe, cu freamătul frunzelor sale subțiri, iar scoarța albă pare să răspândească lumină în jur.
Mesteacănul simbolizează tinerețea, nașterea și devenirea. Popoarele din vechime îl priveau ca pe copacul pământului-mamă, care poartă în sine forța germinației. După era glaciară, când ghețarii s-au retras, mesteacănul s-a numărat printre cei dintâi copaci iviți pentru a popula întinderile de țărână jilavă, lipsită de vegetație. El este un pionier neînfricat, capabil să reziste la gerurile iernii, la condițiile cele mai vitrege, pentru ca odată cu sosirea primăverii, să ne arate din nou ce forță se ascunde în trupușorul lui aparent firav.
În țările nordice, acolo unde primăvara se lasă îndelung așteptată, înmugurirea târzie a mestecenilor dă semnalul unei îndrăgite sărbători tradiționale. Cu veacuri în urmă, exista obiceiul instalării în centrul comunităților a așa-numitului „copac de mai": un mesteacăn curățat de crengi, împodobit și înfipt în pământ. De asemenea, în unele regiuni, tinerii își omagiau aleasa inimii punându-i la poartă un mesteacăn micuț.
O altă datină păstrată din bătrâni este aceea de a aprinde un foc cu vreascuri de mesteacăn sau de a le folosi la fumigații pe vreme de furtună, pentru a asigura protecția casei și a gospodăriei împotriva trăsnetului. De altfel, scoarța acestui arbore este singura care poate arde, chiar dacă e umedă.
Utilizări în scop terapeutic
Frunzele de mesteacăn, ca și sucul obținut prin presarea lor și a mugurilor proaspeți evacuează apa și reziduurile din țesuturi, au acțiune detoxifiantă, depurativă, cicatrizantă, tonică și revigorantă. Stimulează eliminarea toxinelor și a reziduurilor prin piele și ajută la calmarea epidermei iritate și inflamate. Întrebuințat sub formă de băi sau comprese, mesteacănul reduce edemele.
Crengile de mesteacăn sunt folosite în ceremoniile șamanice de purificare din coliba de sudație. Șamponul cu extract din frunze favorizează creșterea părului.
Cu scoarța arborelui se pot face cataplasme, care au un efect dovedit de scădere a febrei.
Foarte apreciat este în prezent zahărul de mesteacăn (cunoscut și sub denumirea de xilitol). Având de două ori mai puține calorii decât zahărul alb, el își găsește întrebuințare atât în dietele de slăbit, cât și în regimul bolnavilor de diabet. În același timp, s-a constatat că poate bloca înmulțirea bacteriilor și a fungilor. Întrucât s-a demonstrat că previne formarea cariilor dentare, întărește gingia și smalțul dinților, xilitolul a fost introdus în diverse gume de mestecat și paste de dinți.
Rețete cu mesteacăn
Ceai depurativ
Ingrediente: 1 parte frunze de mesteacăn, 1 parte frunze de urzici, 1 parte iederă.
Mod de preparare:
1. Amestecați frunzele proaspete. Dacă doriți să vă faceți o provizie de ceai, puteți culegeți o cantitate mai mare de frunze, pe care le veți usca, amesteca și depozita în condiții corespunzătoare.
2. Pentru o cană se folosesc atâtea frunze câte puteți lua cu trei degete. Turnați peste ele apă fierbinte și lăsați-le la infuzat cam 10 minute. Apoi, ceaiul se strecoară și se bea cu înghițituri mici.
Sfatul nostru: Ceaiul depurativ acționează cel mai bine dacă este băut în intervalele de timp cu luna în descreștere. Se consumă 1-2 căni pe zi în cursul dimineții, iar cura se încheie în momentul când apare luna nouă. O puteți relua după următoarea lună plină, în cazul când vi se pare că vă este încă necesară.
Ulei de mesteacăn pentru fermitatea pielii
Ingrediente: frunze de mesteacăn, ulei de susan, uleiuri eterice de chiparos, ienupăr, rozmarin, grepfruit și mușcată.
Mod de preparare:
1. Tăiați mărunt frunzele de mesteacăn și puneți-le într-un borcan prevăzut cu un capac cu filet. Adăugați uleiul de susan, până când nivelul uleiului ajunge cu circa 1 cm deasupra frunzelor.
2. Închideți borcanul și așezați-l pentru 7 zile într-un loc cald. Agitați-l în fiecare zi. Apoi strecurați, aruncați frunzele și turnați uleiul de susan într-o sticlă de culoare închisă.
3. Amestecați uleiul de susan cu celelalte ingrediente, după cum urmează: pentru 100 ml ulei de susan, luați 10 picături de grepfruit, 7 picături de rozmarin, 6 picături de mușcată, 3 picături de chiparos și 5 picături de ienupăr.
Sfatul nostru: Aplicați uleiul de mesteacăn pe picioare dimineața și seara, masând în direcția inimii. Pentru un peeling care va da fermitate pielii, puneți în ulei puțină sare de mare (fină) sau cafea măcinată și amestecați, până când veți obține o pastă consistentă.
Pulbere pentru igiena danturii
Ingrediente: 10 g frunze de mesteacăn uscate, 10 g salvie uscată, 25 g pastă de talc, 25 g xilitol, 1/2 linguriță sare gemă fină.
Mod de preparare:
1. Mărunțiți frunzele de mesteacăn și de salvie, transformându-le într-o pulbere fină, cu ajutorul unei râșnițe sau al unui mojar. Dacă au rămas și fragmente ceva mai mari, cerneți pulberea printr-o sită deasă.
2. Adăugați restul ingredientelor, amestecați-le bine și puneți-le într-o cutie. Ca să vă spălați pe dinți, umeziți periuța cu apă, introduceți-o în cutie și apăsați-o puțin în amestecul de pulberi. Astfel vă îngrijiți și vă dezinfectați dantura.