Rodica Culcer despre... Prietenii toxice

Redactia
- În ALDE a izbucnit războiul. Finalul lui va șubrezi poziția omnipotentului Tăriceanu, în cazul când PSD-ul nu-i va oferi ajutor?

- Indiferent cum se va tranșa lupta pentru putere din ALDE, domnul Tăriceanu este și va rămâne 100% dependent de PSD. ALDE însăși este o anexă a PSD, care, se pare, a intrat în Parlament cu sprijinul partidului dominant: liderul PSD avea nevoie de cineva care să preia stindardul luptei anti-DNA și să devină paratrăsnetul reacțiilor negative ale presei și ale opiniei publice, permițând PSD să-și atingă scopurile și, în același timp, să-și protejeze imaginea. Domnul Tăriceanu s-a achitat cu volup­tate de această sarcină: i-a atacat non stop pe procu­rorii anti-corupție, a promovat în Parlament nu nu­mai o declarație amenințătoare la adresa preșe­din­telui Iohannis, ci și un proiect de lege care i-ar ex­clude pe premier și pe șeful statului din procesul de numire a procurorilor șefi, și tot el, nu Liviu Drag­nea, a contestat la CCR ancheta DNA privind nere­gulile din procesul de elaborare și adoptare a OUG13. Liviu Dragnea și-a putut permite să pozeze în apărător al DNA și să refuze să ceară demisia La­u­rei Kovesi pentru că o ceruse deja Tăriceanu. Mai mult, dacă PSD s-ar hotărî să declanșeze procedura de suspendare a președintelui, vârful de lance va fi, sigur, Călin Popescu Tăriceanu, ca președinte al Senatului, și tot el va fi șeful statului timp de o lună, putând să revoce toți procurorii incomozi și să promulge toate legile dubioase. Daniel Constantin, în schimb, nu este un aliat la fel de sigur. S-a ținut la distanță de scandalurile care au afectat recent coa­liția guvernamentală și, în plus, este prieten cu Vic­tor Ponta, adversarul domnului Dragnea. Dacă ar câștiga președinția ALDE, el ar putea folosi partidul pentru a face jocurile prietenului său, ceea ce Liviu Dragnea nu poate permite, pentru că și-ar slăbi propria poziție în partid. Liderul PSD nu-și dorește în fruntea ALDE un lider cu inițiative perso­nale, ci unul care să-i asculte ordinele. Dom­nul Tă­riceanu poate deci fi sigur de sprijinul PSD. Cum și-ar putea imagina cineva că tocmai PSD ne va scă­pa de acest personaj toxic?

- Deși guvernul PSD a declarat că țintește absorbția totală a fondurilor europene, se pare că Trezoreria e goală și nu mai există bani pentru co­finan­țare. Drept urmare, în martie 2017, absorbția europeană pentru cele 27 de miliarde de euro care îi stau României la dispoziție este zero (0%). Se poate depăși acest impas... fatal?

- Realist vorbind, nu, pentru că executivul și-a tă­iat cu bună știință sursele de finanțare. În ciuda aver­tismentelor președintelui Iohannis, ale eco­nomiștilor, ale Comisiei Europene, ale FMI și chiar ale comisarului european provenit din PSD, Corina Crețu, privind nesustenabilitatea generozității gu­ver­namentale, guvernul Dragnea-Grindeanu a sporit neabătut cheltuielile salariale și a redus veniturile bugetare, prin eliminări și scutiri de taxe. Colectarea veniturilor la buget, care era deja sub media UE, rămâne sub nivelul preconizat de guvern. Guver­nanții insistă asupra creșterii economice, dar toți știm că ea nu este bazată pe investiții, pe activități economice, ci este o creștere nesănătoasă, bazată pe credite și pe consum, iar consumul se bazează în majoritate pe importuri, care vor deveni tot mai scumpe, odată cu deprecierea leului. De unde să mai ră­mână bani pentru investiții și cofinanțarea proiec­telor europene, singurele care ar putea genera o creș­tere economică sănătoasă și bunăstare reală? Pentru o minte rațională, pare ilogic ca un guvern să-și taie, practic, craca de sub picioare, cu astfel de măsuri care nu pot duce decât la dezastru, mai ales că nu îi bănuim nici pe Liviu Dragnea, nici pe Sorin Grindeanu de lipsă de inteligență. Ministrul de finanțe a anticipat pericolul și a promis că va reduce cheltuielile pentru a nu depăși nivelul de deficit admis de UE, fiind aspru criticat de Liviu Dragnea pentru această îndrăzneală. Domnul Dragnea este însă arhitectul acestui dezastru economic, împreună cu partenerul său de luptă împotriva statului de drept, Călin Popescu Tăriceanu, iar tot acest dezmăț financiar este menit să cumpere susținerea unor categorii ale electoratului, înainte de asaltul pe care cei doi, inculpați în procese penale, vor să-l dea asupra justiției, pentru ca să scape de pușcărie. Prețul acestui cinism va fi plătit în curând, nu numai de noi toți, ci și de urmașii noștri, și abia atunci se va vedea cum corupția politicienilor ucide viitorul unei țări.