Energizarea de primăvară

Florentin Popa
Dr. CRISTINA PAVEL, medic specialist medicină de familie, cu competență în apifitoterapie, acupunctură și homeopatie

"La începutul primăverii este bine să «reîncărcăm bateriile organismului»"

- Doamnă doctor, primăvara ne dă mari bătăi de cap: suntem obosiți, nu avem pic de vlagă, de­venim melancolici, "pornim la drum" mai greu decât ghioceii...

- Influența anotimpurilor asupra vieții noastre e evidentă, iar medicina tradi­țio­nală pune accent pe armoni­zarea ritmului de func­ționare a corpului cu ritmurile naturii. Fiecare sezon are un specific de temperatură, lumi­no­zitate, vânt, umiditate. În pre­zent, ne aflăm în plină tran­ziție între iarnă și primăvară - perioadă în care ziua începe să fie tot mai lungă și temperatura exterioară crește. Natura se pre­gătește să revină la viață, seva circulă mai intens în arbori, insectele încep să iasă la soare. Este un moment ge­neral de reînnoire, de revenire la viață, în care fenomenele de creștere și dezvoltare se accele­rează. Primăvara sunt favori­zate acumulările și creșterile, deci este bine să în­tâm­pinăm acest sezon prin detoxifierea organis­mului, ca să nu se amplifice în noi fenomenele negative - inflamațiile, infecțiile, tumorile etc. Cum orice organism are propriul bioritm, fiecare om ar trebui să țină cont de punctele sale slabe din corp, pentru a lua măsuri să nu se îmbolnăvească.

Tratamente cu plante și produse melifere

- Concret, ce putem face pentru a ne recă­păta energia?

- Toate sistemele medicale ne oferă informații oarecum asemănătoare despre ce ar trebui să fa­cem pentru a fi energici și sănătoși în această peri­oadă. Se știe că toată lumea e afectată de așa-numita "astenie de primăvară". Deoarece în pe­rioada iernii ne-au lipsit alimentele proaspete, crude (cele de seră nu se compară cu cele crescute în pământ, afară, în aer liber și soare), ne putem confrunta la începutul primăverii cu stări de oboseală accentuată, din cauza deficitului de vitamine și minerale. În acest caz (mai ales dacă deficitul reiese și din analizele de sânge), soluția salvatoare e administrarea de suplimente alimentare bogate în fier, calciu, mag­neziu, vitami­nele B și C. Recomand și antioxidanții naturali, bogați în vitamine și minerale, cum ar fi siropurile din afine, cătină sau coacăze negre cu miere - câte trei lingurițe zilnic, luate cu apă, timp de o lună.
La fel de bune vitaminizante și mineralizante sunt produsele api­cole. Primul recomandat este polenul, care are un bogat conținut de aminoacizi, vitamine și minerale. Cel mai bun din punct de vedere terapeutic este polenul proaspăt, păstrat la congelator. Sunt indi­cate toate sortimentele de polen, cu mici nuanțe. * Polenul de salcie este printre primele tipuri de polen adunate de albine primăvara. El are un gust foarte plăcut și nume­roase beneficii: reglator hor­mo­nal, recomandat pentru fertilitate (la ambele sexe), în caz de probleme cu prostata sau tulburări de menopauză; acest polen protejează ochii contra îmbătrânirii premature, stimulează imunitatea, pre­vine cance­rul. * Polenul de păducel și polenul de trandafir protejează inima și vasele de sânge și ajută la normalizarea valorilor colesterolului. * Polenul de castan și polenul de iarbă neagră protejează vase­le de sânge și creie­rul, reglează flora diges­tivă, ajută la fixarea calciului în oase. * Pole­nul poliflor are multiple efecte de pro­tec­ție, fiind reco­mandat mai ales oamenilor sănătoși, pentru preveni­rea îmbolnăvirilor. Polenul proaspăt (se gă­sește la firma Apiland din Baia Mare) poate fi administrat di­mineața (prefe­rabil după micul de­jun, pentru a fi mai bine tole­rat), în amestec cu miere ori dizolvat în iaurt sau suc de fructe. Doze: 2-3 linguri zilnic pentru adulți și 2-3 lingurițe pentru copii. Cura durează 30-60 de zile și se poate relua du­pă o săptămână de pau­ză. Înainte de înce­perea cu­rei trebuie tes­tată tole­ranța alimen­tară, iar cei alergici sau sensibili pot opta pen­tru păs­tură (3 lingurițe zilnic) sau alte produse apicole.
Lăptișorul de mat­că este un excelent imu­no­stimulator acum, la ieși­rea din iarnă, fiind reco­mandat în doze de 1-3 lingurițe zilnic, dimineața, timp de minimum o lună. Persoanele care răcesc ușor, sunt foarte slă­bite, anemice sau au probleme neuro-endocrine pot consuma doze mai mari: 4-5 lingurițe zilnic, cu condiția să nu fie alergice.
Primăvara, nu este de neglijat nici tinctura de pro­polis, care are multiple efecte de prevenire a îmbolnăvirilor. Se recomandă doze de 2-3 lingu­rițe zilnic, dizolvată în ceai, sau în amestec cu miere. De curând au apărut și suplimente care con­țin mai multe produse apicole, combinate uneori și cu plan­te medicinale. Recomand fiolele buva­bile de tip Tonic apicol - câte una pe zi, timp de 10 zile, și amestecurile Coctail apicol sau Vita­lizant-ener­gizant - câte 3 lingurițe zilnic, timp de o lună.
Pentru cei care fac crize dureroase de stomac primăvara (se știe că ulcerul se poate agrava în acest sezon), sunt recomandate curele cu gel de aloe - 3-4 linguri pe zi, sau cura cu argilă (dizol­vată într-un pahar cu apă) - câte trei doze zilnic. În această perioadă se pot bea ceaiuri antiacide (ceai de gălbenele, nalbă sau tei) - câte trei căni pe zi, mini­mum 3 săptămâni.

Medicină chineză

- Ce ne recomandă medicina orientală pentru perioada de primăvară?

- În medicina tradițională chineză, regula de bază pentru acest sezon este "să ajutăm nașterea și întreținerea lăstarului vieții", iar organele cores­pon­dente sunt Ficatul și Vezica Biliară, care sunt foarte active în acest sezon. Ca ata­re, tre­buie să le protejăm și să le aju­tăm să funcționeze cât mai bine. Este un moment important, în care trebuie să eliminăm din corp substanțele toxice (inclusiv fumatul și alcoolul), metalele grele, reziduurile me­ta­bolice, astfel încât să curățăm fica­tul. În aceas­tă perioadă, medicina chineză ne recomandă să mâncăm multe verdețuri cu gust acru, să fa­cem multă mișcare în aer liber, mai ales exerciții de întindere controlată a tendoa­nelor (cum sunt exer­cițiile de tai chi sau yoga) și mișcări ale mușchilor oculari. Trebuie să ne ferim de stările de mânie și irita­bilitate (care deranjează ficatul) și să dăm dovadă de mul­tă răbdare.
Din perspectivă chi­neză, tratamentele sunt axate și pe plante depurative și tonice hepato-bi­liare: păpă­die, coada-șoricelului, fumariță, cicoare, ar­mu­rariu, măceșe. Pen­tru comoditate în ad­minis­trare, se pot folosi amestecurile de plante numite Meridian Ficat și Vezică Biliară pro­duse la "Steaua Divină" - câte 3 capsule din fiecare, înain­te de mese, sau două lingurițe de tinctură, luate cu apă, după mese. Sunt recomandate și su­plimen­tele cu Zeolit, Spirulină sau Chlorella (eli­mină metalele grele din organism) - câte 3 capsule zilnic, înainte de mese, timp de minimum 2 săptămâni.
Persoanele care au deja probleme cu ficatul sau sunt sensibile la frig și curent trebuie să ia măsuri de protecție suplimentare, pentru a nu se confrunta cu situații mai serioase. Trebuie protejate mai ales zona spatelui și a gâtului, atât prin haine călduroa­se, cât și prin aplicații locale de creme și uleiuri de masaj, cu efect de încălzire și lubrifiere (cremă cu ardei iute, unguent cu propolis, muguri de plop, venin de albine). Pentru cei care deja au con­tracturi musculare se recomandă câteva ședințe de acupunc­tură sau terapia cu venin de albine.

Medicina Ayurveda

- Sunteți o adeptă înfocată a medicinei in­diene. Ce remedii ayurvedice putem folosi primă­vara?

- Medicina Ayurveda are principii de diagnos­tic și de terapie diferite, însă recomandările pentru perioada de primăvară au elemente comune cu ce­lelalte tradiții medicale. Pentru indieni, primăvara este anotimpul Kapha, caracterizat de umezeală, răcoare, fenomene de creștere și dezvoltare. La începutul său există o perioadă de tranziție, în care elementul prezent anterior (Vata dosha, principiul Aerului - caracterizat de frig, curent, vreme schim­bătoare, uscăciune) își scade treptat puterea. Per­soanele care sufereau deja de probleme legate de uscăciune excesivă a pielii pot suferi agravări în lunile februarie-martie. Tot acum, se pot agrava para­liziile și astmul bronșic. Pentru protecția contra uscăciunii, se recomandă masajele cu ulei cald, consumul de lactate, evitarea alimentelor uscate și reci.
În a doua perioadă (lunile aprilie-mai) se pot agrava bronșitele cronice, sinuzitele și tulburările de digestie. Pentru a echilibra influența acestui se­zon asupra corpului, pe toată perioada trebuie luate măsuri de încălzire, ceea ce presupune folo­si­rea condimentelor în alimentație, mai ales a celor verzi: ceapă și usturoi verde, care ne prote­jează și de ră­ceală. Bineînțeles, se pot folosi și alte condimente: piper, ghimbir, muștar, ardei iute - în doze mai mici sau mai mari, după cum le suportă fiecare.
În perioada de umiditate cres­cută se recomandă exercițiile fizice regulate, realizate perseverent, chiar până obosim, expunerea la aer cald și uscat (saună uscată) sau băile fierbinți.
La persoanele mai corpolente, cu afecțiuni res­piratorii cronice (bronșită cronică, sinuzită, rinită cronică) și mult mucus în corp, există pericolul ca aceste probleme să se agraveze. De aceea, ele ar trebui să nu con­sume primăvara lactate sau alimente foarte grele, consistente, ule­ioase. Pentru a preveni agravarea fenomenelor inflamatorii cro­nice din sfera ORL se pot face pro­ceduri de eliminare și detoxifiere spe­cifice terapiei ayurve­dice, numite generic Pancha Karma. Sunt reco­man­date în mod special proce­durile de elimi­nare pe cale nazală (Nasya), în care se instilează în nări câteva picături de macerat de ulei și plante medi­cinale dezobstruante și antiin­flamatoare. Pen­tru reechilibrare se pot face proce­duri expectorante de tip Vamana, sub îndrumarea unui specialist în medicină ayurvedică.
Primăvara se pot agrava și durerile articulare, mai ales dacă ne expunem la frig și la curent. Pentru aceste probleme se începe tot cu regimul de deto­xifiere, care este ales diferit, de la o per­soană la alta. După purificările de la începutul tratamentului, unele dureri pot dispărea în pro­porție de 70-80%, mai ales la persoanele tinere.
Pentru a concluziona, la începutul primăverii este bine să "reîncărcăm bateriile organismului" cu enzime și vitamine din crudități, cu suplimente de­toxifiante și tonice, precum și cu produse api­cole (miere, polen, păstură, lăptișor de matcă).

Alimentația de primăvară

- Primăvara, piețele se umplu cu trufandale. Care dintre acestea sunt mai bune pentru sănă­tate, ce ar trebui să mâncăm?

- În calendarul ortodox, începutul primăverii coincide cu postul Paștelui - cel mai lung și mai as­pru din an, în care timp de șapte săptămâni se con­sumă numai alimente vegetale. Pe lângă valoa­rea sa religioasă, acest post este important și pen­tru sănătate. E demonstrat științific faptul că orga­nis­mul uman este mult mai bine adaptat la restricțiile alimentare decât la excesele de hrană. O mulțime de boli moderne sunt cauzate de supra­alimentare. Atât remediile naturale din plante, cât și unele medicamente își fac mult mai bine și mai rapid efectul dacă sunt administrate după o perioadă de pregătire prealabilă, care a inclus și detoxifierea sau postul. Contrar unei convingeri greșite, larg răspân­dite în materie de alimentație, noi nu avem nevoie de cantități mari de hrană, ci de alimente de calitate cât mai bună, în cantități mai mici, dar care să fie consumate liniștit (și mestecate bine!), pentru a putea fi digerate rapid.
În 2016, cercetătorul japonez Yoshinori Ohsu­mi a luat Premiul Nobel pentru medicină, pentru des­co­perirea mecanismelor celulare reparatoare ce se de­clanșează în timpul privării organismului de hra­nă. Concluzia studiilor lui este următoarea: "Oa­menii care mănâncă mai puțin, mai sănătos și fac mai multă mișcare trăiesc mai mult decât cei care mănâncă excesiv la fiecare masă și nu au perioade de repaus alimentar". Așadar, ar trebui să nu ne facem din hrană un scop în sine. Una, două mese pe zi sunt suficiente în perioada de primăvară, iar dacă apare foamea, putem să mai luăm o gustare sau să bem mai multe lichide calde (compoturi, cea­iuri preparate din fructe uscate sau macerate la rece din plante purificatoare, pentru ficat și vezica bilia­ră: sunătoare, mentă, turiță-mare, coada-șoricelului, brusture, păpădie, rosto­pască - se prepară la rece, se strecoară și se beau între mese, ușor încălzite). Chiar și apa poate fi băută călduță, mai ales dacă afară este încă frig. Cei care au imu­nitatea scăzută și fac infecții repe­tate, precum și cei cu probleme meta­bolice (diabet, gută, obezitate) vor fi surprinși de efectele benefice rapide ale postului! Ar putea chiar să con­state cu surprindere că organismul lor func­ționează mult mai bine, că se simt plini de energie și că rezultatele analizelor de sânge le ies acum mult mai bune.
Alimentația în această perioadă trebuie să țină cont de tranziția dintre anotimpuri și să valorifice mai ales cruditățile care încep să apară în pie­țe. Cum spuneam, ficatul și vezica biliară sunt cele mai sensibile în acest sezon, iar lor nu le plac ali­men­tele grele, grăsimile în exces, pră­je­lile și alcoolul. În schimb, sucurile proaspete, acrișoare, vor fi bine primite. Putem începe dimi­neața cu un mic dejun ce conține 1-2 pahare cu suc de por­to­cale (cu sau fără adaos de grepfruit, lămâi, manda­rine, pomelo), în care punem o lingură de miere și una de polen. Dacă stomacul este sensibil la crudități, putem prepara un mic dejun din fulgi de cereale (recomand fulgii de ovăz) cu miere și fruc­te uscate rehidratate (stafide, smochine, curma­le, prune, merișoare, coacăze, goji) sau proaspete (mere, banane), la care adăugăm 1-2 linguri de păs­tură. Toate acestea pot fi mâncate și cu iaurt natural. Medicina Ayurveda recomandă și ea consumul de cereale, mai ales grâu integral și secară. O idee bună este consumul de terciuri calde, asemănătoare cu mămăliga, preparate din diverse tipuri de făină: grâu integral, mei, secară, hrișcă sau diverse combinații ale lor. Este foarte bine ca terciurile să se consume calde, ime­­diat după preparare, de­oarece după ce se ră­cesc nu mai au aceleași efecte terapeutice.
La prânz, putem mân­ca borș sau ciorbă de verdețuri (urzici, lobodă, morcov, sfeclă, cartofi etc.) și o mâncare ușoară din orez sau hrișcă, dacă dorim să scădem în greu­tate. Dacă, însă, suntem prea obosiți sau slăbiți, avem nevoie de o mân­care ceva mai consis­tentă, bazată pe legumi­noase: supă de linte cu adaos de chimen și ustu­roi, mâncare de năut sau fasole, ciuperci (preparate la cuptor, nu prăjite!) cu umplutură de legume sau cu brânză și condimente.
Primăvara este un anotimp bun și pentru con­sumul de germeni, mai ales cei de grâu, lu­cernă, varză roșie, broc­coli, schin­duf. Conțin foarte multe minerale și fibre, scad coles­terolul excesiv și prote­jează organismul de instalarea bolilor grave.
Primăvară este sezonul crudităților, mai ales al ver­dețurilor. Urzicile, salata, ri­dichile, leurda, cea­pa verde, pătrunjelul, loboda, spanacul trebuie să fie nelipsite din alimen­tația noastră. Am pu­tea spune că urzica este "plan­ta sezonului", pe care nu trebuie să o ratăm, pentru că are un conținut bogat de minerale, dar și un efect puternic energi­zant și de curățare a sângelui.
Ca sursă de grăsimi sănătoase putem folosi ule­iurile presate la rece, pe care le adăugăm în salate, în supe și ciorbe, la sfârșitul preparării mâncării. O altă sursă de grăsimi sănătoase o reprezintă semin­țele oleagi­noase: nucile, alunele, migdalele, fisti­cul, caju-ul și toate celelalte tipuri de nuci și alune pot fi adăugate în salatele de legume sau în gustările energizante dintre mese.
Pentru persoanele aflate în convalescență se recomandă lactate în cantități moderate - mai ales brânză proaspătă, iaurt, chefir sau lapte bătut. Pâinea cea mai bună este cea din făină integrală, bogată în fibre. Dulciurile cele mai sănătoase sunt fructele uscate rehidratate și mierea naturală. Este de preferat să nu mai consumăm deloc zahăr alb rafinat!


D-na dr. CRISTINA PAVEL poate fi contactată la Centrul Naturist de Sănătate "Steaua Divină" din B-dul Dimitrie Pompei nr. 3-5, sector 2, București, tel. 021/233.19.50, 0733/014.160