"Colegii" din Piața Victoriei

Cititor Formula AS
Am fost la protest în fiecare seară, după slujbă, mâncând un covrig luat de la colț...

Nu m-a chemat nimeni, nu m-a plă­tit nimeni, cum spun sărmanii pensionari din fața Pala­tului Co­troceni, care au o singură obsesie: "Jos Iohannis!". E trea­ba lor, sunt liberi să protesteze, îi respect, sunt ca bu­nicii mei. Dar nu despre dânșii vreau să vorbesc. Vă poves­tesc despre sutele de mii de "colegi" din Piața Victoriei. Aici am observat cetățeni din diverse medii sociale: specialiști care lucrează în IT, în publicitate, în firme/agenții românești sau străine, artiști și oameni de cultură (actori, cântăreți, scriitori), familii cu copii, adolescenți cu părinții lor, grupuri de toate vârstele, poate erau ceva mai mulți între 25 și 45 de ani - ceea ce mi se pare logic, pentru că ei sunt cei mai activi în so­cie­tate. Cum spunea un protestatar, "Te îmbolnăvești de bun simț în Piața Victoriei". Într-adevăr, era o atmosferă de necrezut: toți cei cu care am vorbit mi-au zâmbit; alții își cereau scuze dacă te atingeau în trecere, deși era atât de aglomerat. Băieți și fete, am făcut curat după fiecare protest, a rămas Piața Victoriei lună! Nimeni nu a fost violent, nimeni nu a instigat la violență (s-a scandat FĂRĂ VIOLENȚĂ, atunci cand au venit huli­ga­nii, în prima seară). Precizez că sutele de mii de bucureșteni, la fel ca și mine, nu am ieșit în stradă de foame sau pentru avantaje personale; am ieșit pentru apărarea principiilor morale, pentru refuzul minciunii și al hoției, pusă la masa legii. Nu s-a simțit nicio forță ?manipulatoare", nu a plătit nimeni pe cineva să iasă în piață; tinerii au ieșit singuri și s-au organizat atât de bine, datorită, în principal, rețelelor so­ciale. S-au organizat diverse activități care au "întreținut" atmos­fera: s-a oferit ceai cald (aici s-au implicat efectiv oamenii care au hotărât asta în grupuri de discuții pe Facebook, cei care stăteau în zonă au făcut ceai și l-au adus apoi în piață); au venit grupuri care au cântat; oamenii dansau în jurul lor, în­tre două scandări contra corupției și a hoției. Pe cont pro­priu! Nu aveau nevoie de susținere financiară ca să-și scoată niște tarabane la care cântă în mod normal și să iasă în piață cu ele. La fel și cei care au venit cu aparatură ca să proiecteze scandări și să cronometreze cât timp a mai rămas până la cântarea imnului. Vorbim despre băieți și fete care lucrează în domenii creative și care pot adăuga așa ceva la por­tofoliul per­sonal, un astfel de proiect contând pentru viito­rul lor artistic. Extrem de multe mesaje erau foarte inventive, după cum s-a văzut la televizor. Oamenii au fost foarte cre­ativi; discuțiile din jurul meu erau pertinente, corect ex­pri­mate, se simțea că știu despre ce vorbesc. S-au documentat, au citit ordonanța, au citit modificările, au ajuns să citească articole din Constituție, ca să găsească explicații, deși nu aveau pregătire juridică. Există grupuri pe Facebook unde se discută, și cititorii chiar analizează situația și nu ies în stradă doar ca să iasă. Lumea a ieșit pentru principii! Tinerii din Piața Vic­toriei au fost corecți, ei știu ce înseamnă să lucrezi organizat, să îți planifici activitatea astfel încât să ai rezultate bune, să o faci corect, fără influențe și fără să beneficieze x sau y de munca ta, și cer același lucru de la guvern și de la res­tul oamenilor de la conducerea țării. Cer respect și nu au primit; lumea a fost atât de motivată să iasă și din cauza (cred eu) atitudinii complet arogante a per­so­najelor Drag­nea, Grin­deanu, Tăriceanu, Iordache, Firea, Ol­guța Va­si­lescu și alții. Nimeni nu și-a recunoscut greșeala și nimeni nu și-a cerut scuze sau nu a încercat un dialog cu oamenii din stradă, pentru că nu ar fi făcut față (pă­rerea mea); guvernanții sunt obișnuiți cu discursul politic clasic (și de­magogic) și nu sunt pregătiți să discute cu oameni educați, care le-ar pune întrebări pertinente și la subiect, despre activitatea lor. Tot ce au făcut a fost să acuze de manipulare, să acuze multinaționalele (care ne-au dezvol­tat enorm eco­nomia și oferă locuri de muncă la peste un milion de români), să facă pe victimele și să spună că nu vor "război civil" ("vi­novatul" Iohannis n-a avut mai mult de 3000 de contestatari, în com­pa­rație cu sutele de mii de tineri care au contestat gu­vernul). Tinerii au ieșit pentru demnitate, ca să nu le fie rușine de țara în care trăiesc, au ieșit pentru co­piii lor, dar și pentru ei, pentru prezent, pentru că schimbarea se cere ACUM. Ei nu vor să mai accepte hoția, nesimțirea, nepotismul, abuzurile politi­cie­nilor aflați la putere. 

TEODORA PETREIA POPESCU