Evenimentele politice recente, marcate de cele mai mari demonstrații din ultimii zece ani, au scos în relief o figură mai puțin cunoscută românilor: profesorul doctor Augustin Lazăr, ajuns procurorul general al României, grație unei inspirate recomandări a fostului ministru al Justiției, Raluca Prună. Iată un fragment din recomandarea doamnei ministru: "Augustin Lazăr a demonstrat că are viziunea managerială, determinarea și autoritatea necesare pentru reformarea și consolidarea Ministerului Public". Un cititor al revistei, care nu dorește să-și destăinuie numele, a intervenit cu următoarele aprecieri: "Cu figura deschisă, zâmbitoare, relaxată, Augustin Lazăr este singura apariție televizată plină de optimism și forță, care întărește conștiința publică și dă speranță adevărului. După 1989, este primul procuror general care destăinuie cu seninătate imaginea unui luptător direct și sincer, gata oricând să fie un «avocat al poporului» și un apărător al dreptății. Când îl văd reacționând dur și demn, opunându-se încercărilor politice de a elibera finanțatorii de partid din pușcării, știu că există, că se luptă, că are șanse". Reproducem, în paginile de mai jos, opiniile directe ale domnului Lazăr, despre acțiunile partinice urâte, de tip comunist, ale unor politicieni, pe care le-au condamnat recent peste o sută de mii de români ieșiți în stradă, în marile orașe, ignorând gerul de afară. Vorbim de cea mai mare demonstrație din 1990 încoace!
"Sunt necesare acțiuni energice de securitate pentru protecția monumentelor culturale și istorice"
- Sunteți artizanul returnării tezaurului de aur (cele 13 brățări dacice) din Munții Orăștiei, o adevărată lovitură de teatru a justiției. Având în vedere că aveți acest succes în cariera dvs., intenționați să acordați și în viitor o atenție specială infracțiunilor din domeniul patrimoniului cultural, extrem de numeroase în România?
- Repatrierea tezaurelor dacice sustrase și exportate ilegal a presupus o vastă activitate de asistență judiciară internațională, întemeiată pe studiul și aplicarea instrumentelor juridice adecvate legislației statelor partenere. După preluarea mandatului de procuror general, am valorificat și dezvoltat rezultatele concrete ale activității în acest domeniu, reprezentate de coagularea și specializarea unui nucleu de profesioniști - procurori, polițiști, experți -, realizarea unei rețele naționale de procurori specializați, a unui serviciu specializat al Poliției Române și a unei metodologii de lucru. Am reușit să realizăm creșterea sensibilității publicului față de bunurile culturale ca valori ale umanității, promovarea conceptului de bună-credință și onorarea normelor imperative ale sistemelor de drept ale statelor de origine. Educarea publicului în acest spirit este imperioasă, iar mass-media are un rol important. Sub aspect managerial, sunt necesare acțiuni energice de consolidare a măsurilor de securitate pentru protecția monumentelor, muzeelor; inventarierea colecțiilor publice și private, supravegherea siturilor arheologice cu echipamente performante, actualizarea legislației conform noilor metode de operare. Alte măsuri strict necesare implică alocarea de resurse pentru protecția bunurilor Patrimoniului Cultural Național, precum și pentru serviciul specializat al Poliției Române.
- Opinia publică românească vă vede ca pe un profesionist excepțional, care pune în aplicare legea, și nu interesele politicienilor. Credeți că adevărata justiție va câștiga și în cazul ordonanței emise deja de guvern?
- În prezent, Ministerul Public are ca obiectiv strategic realizarea unor acțiuni ferme în domeniul luptei împotriva corupției. Rămâne esențială combaterea corupției în administrația publică locală - educație, achiziții publice, fraudarea bugetului de asigurări sociale și de sănătate -, domenii în care corupția se manifestă sistematic, cu consecințe dintre cele mai grave asupra populației României. Activitatea de combatere a corupției generale sau la nivel înalt trebuie să continue în aceiași parametri, fiind accentuată însă nevoia stringentă a unor măsuri efective și puternice de prevenire a corupției, aspect ce constituie obiectivul principal al Strategiei Naționale Anticorupție. În acest context, adoptarea unor acte de clemență trebuie realizată de Parlament, ca autoritate legiuitoare a țării, după o analiză în comisia juridică și dezbateri parlamentare. Hotărârea trebuie luată după temeinice studii de impact, care să confirme faptul că scopul actului de clemență, respectiv diminuarea gradului de suprapopulare a penitenciarelor, poate fi eficient atins. Aceste decizii nu pot fi luate prin ordonanțe de urgență ale Guvernului, deoarece nu există o situație excepțională ce nu suferă amânare, în sens constituțional.
"Adoptarea unor acte de clemență trebuie lăsată în sarcina Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării"
- De ce nu sunteți de acord cu promovarea grațierii, precum și cu modificarea codurilor penale?
- Ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, la sediul consiliului, am aflat de la jurnaliști despre faptul că în ședința de Guvern din acea dimineață, au fost prezentate două proiecte de ordonanță de urgență. Despre acestea apăruseră anterior diverse informații, că ar fi pregătite și dedicate exonerării de răspundere penală a unor foști sau actuali parlamentari, funcționari publici, finanțatori de campanii electorale etc. Nu s-a cerut avizul CSM pentru aceste proiecte. Este foarte clar faptul că adoptarea unor acte de clemență trebuie lăsată în sarcina Parlamentului, așa cum am spus deja. Dar actul de legiferare se face și după temeinice studii de impact, care să confirme faptul că scopul actului de clemență, respectiv diminuarea gradului de suprapopulare a penitenciarelor, poate fi eficient atins. În niciun caz nu se dispune prin ordonanțe de urgență ale Guvernului, deoarece nu există o situație excepțională ce nu suferă amânare, în sens constituțional. De altfel, după adoptarea actualei Constituții, actele de clemență colectivă au fost adoptate prin lege de către Parlament (prin legile nr. 137/1997 și nr. 543/2000), iar nu de către Guvern, prin ordonanțe de urgență (care să nege Parlamentului, ca organ reprezentativ, posibilitatea de a legifera într-un domeniu atât de important, cu impact social major).
- Care sunt faptele grațiate cu atâta generozitate de guvernul domnului... Dragnea?
- După un studiu atent, cercetătorul poate să remarce că proiectele prezintă o succesiune de coincidențe "stranii", care conduc la suspiciunea că inițiatorul a elaborat primul proiect pentru a grația îndeosebi pedepse aplicate pentru infracțiuni de serviciu, cu un grad ridicat de pericol social, comise de funcționari publici și instrumentate mai ales de DNA. Astfel, spre deosebire de actele de clemență adoptate anterior, proiectul în discuție nu exceptează de la grațiere pedepsele aplicate pentru delapidare, infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social prin stabilirea limitei maxime a pedepsei legale. Atât prin Legea nr. 137/1997, cât și prin Legea nr. 543/2002, au fost exceptate de la incidența actului de grațiere pedepsele aplicate infracțiunilor pentru care legea prevedea pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, raportat la limitele de pedeapsă existente în acel moment. Lipsa unei prevederi similare permite incidența actului de grațiere pentru pedepsele aplicate unor infracțiuni cu un grad ridicat de pericol social, cum ar fi delapidarea care a produs consecințe deosebit de grave, abuzul în serviciu care a produs consecințe deosebit de grave, infracțiuni contra umanității, în situația când pedeapsa aplicată nu depășește 5 ani închisoare. Problema supraaglomerării penitenciarelor, deși reală, nu va fi rezolvată cu eventuala punere în libertate prin actul de grațiere a 2.000-2500 de condamnați, din cei 8000 care ar depăși capacitatea logistică a Administrației Naționale a Penitenciarelor. Pentru rezolvarea supraaglomerării sunt necesare măsuri mai ample de politică penală, asemănătoare celor luate în Italia. Spre exemplu, pot fi avute în vedere: relaxarea condițiilor de liberare condiționată, prin reducerea fracției obligatorii de executat și încurajarea executării obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare; arestul la domiciliu, pentru sancțiunile mai ușoare, amenajarea clădirilor preluate de la unități militare dezafectate și construirea de noi penitenciare etc.
- Ce prevede ordonanța pentru modificarea Codurilor Penale?
- Ordonanța pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală evidențiază interesul inițiatorului pentru relaxarea regimului răspunderii penale a funcționarului public (chiar dezincriminarea subtilă a unor infracțiuni de abuz în serviciu). Astfel, după cum au observat magistrații, condiționarea existenței infracțiunii de abuz în serviciu de un anumit cuantum al prejudiciului cauzat (200.000 lei) ar reprezenta un experiment riscant în legislația penală din România, făcând posibilă tragerea la răspundere penală doar în raport de un criteriu stabilit arbitrar. Ar fi o invitație la măsuri discreționare pentru numeroși funcționari publici. Ar fi dezincriminate fapte precum refuzul discreționar al primarului de a elibera o autorizație de construire sau eliberarea acesteia în alte condiții decât cele legale; fapta medicului de a administra pacienților medicamente interzise uzului uman sau care nu se regăsesc în registrul farmacologic român, sau de a administra un tratament fără a obține consimțământul informat al pacientului etc. Creșterea fenomenului infracțional (1960 inculpați în ultimii trei ani) nu poate justifica, rațional, reducerea limitelor de pedeapsă, decât prin interesul subtil al subiecților funcționari publici de a beneficia de grațiere și prescripție. Urmărirea abuzului în serviciu la plângere prealabilă constituie un nou experiment în premieră și un impediment vădit în cercetarea acestor fapte, mai ales în situația în care autorul infracțiunii este chiar conducătorul instituției în patrimoniul căreia se produce paguba: primarul comunei, directorul spitalului etc.
(Prima parte a interviului a fost realizată înaintea adoptării pe furiș a ordonanței guvernului.)
"O ofensă adusă autorității judecătorești"
- La distanță de o zi de la realizarea acestui interviu, guvernul PSD a adoptat pe furiș ordonanța de modificare a Codului Penal și de Procedură Penală. Cum comentați?
- Ca membru al CSM, vă pot spune că OUG este o ofensă adusă autorității judecătorești, fiind discreționară, vădit neconstituțională, și trebuie atacată urgent la CCR. Are consecințe grave. De altfel, reglementări care privesc conflictul de interese se găsesc și în legislația altor state membre ale Uniunii Europene (Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franța, Lituania, Polonia, Spania și Ungaria). Și în legislația română, în doctrina recentă, se reține că incriminarea conflictului de interese este un răspuns la "semnalele tot mai dese din partea societății civile, dar și a organismelor și instituțiilor internaționale, cu privire la impactul pe care faptele comise cu încălcarea normelor deontologice cu acest specific îl produc". În completarea comunicatului referitor la proiectul de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală, Ministerul Public avertizează asupra faptului că este imperios necesar să se realizeze punerea în acord a prevederilor Codului penal și a Codului de procedură penală, cu dispozițiile cuprinse în deciziile Curții Constituționale a României, însă, în actuala redactare, proiectul de modificare a celor două coduri depășește limitele stabilite de către instanța de contencios constituțional. Astfel, textul propus condiționează existența infracțiunii de producerea unei pagube, într-un cuantum arbitrar ales (condiție ce nu își găsește aplicabilitatea în niciun alt text de lege, cuantum extrem de ridicat, de altfel, fără a se preciza dacă faptele comise sub acest prag mai sunt sancționate în vreun fel (contravenție, abatere etc.), lăsându-le în afara ilicitului penal, situație deosebit de periculoasă, având în vedere posibilitatea fracționării activității infracționale în fapte distincte, cu prejudicii sub limita textului incriminator. Apreciem că, în contextul socio-economic actual, un prejudiciu (suportat de către persoana vătămată) și respectiv un folos (obținut de către funcționar sau de către altul) de 200.000 lei nu reprezintă o chestiune deloc neglijabilă, ori cu o gravitate atât de redusă, încât să excludă antrenarea răspunderii penale. La fel de criticabilă și fără nici o legătură cu vreo decizie a Curții Constituționale este și dezincriminarea infracțiunii de neglijență în serviciu. Dezincriminarea acestei infracțiuni nu face decât să încurajeze o conduită subiectivă din partea funcționarului, pus la adăpostul unei lipse de răspundere penală. Această conduită va avea consecințe nedorite prin producerea unor pagube materiale grave sau încălcări ale drepturilor persoanelor.
- D-le procuror general, atitudinea dvs. nu pare deloc temătoare, față de jocurile politice. Simțiți, totuși, vreo presiune "de sus"? Există amenințări directe sau indirecte?
- Magistrații profesioniști experimentați, aflați în cadrul legal (iar eu mă simt printre ei) își văd cu calm de munca lor. Pentru a parafraza discursul procurorului general al Curții de Casație franceze - la invitația căruia am participat recent la deschiderea anului judiciar la Paris - Ministerul Public este și ambasadorul Justiției în societate, participând la numeroase acțiuni de protejare a intereselor societății - reale punți de legătură între societatea civilă și sistemul judiciar.
- Cum ați descoperit spiritul justițiar? Există o definiție a justițiarului?
- După DEX, justițiarul ar fi cel care face sau iubește dreptatea. Dar cine nu iubește dreptatea? Ca profesor, pot să vă spun că majoritatea tinerilor care se îndreaptă spre o profesiune juridică, asemenea multor altora, o iubesc instinctiv. Dreptatea este ca aerul, nu poți trăi fără ea!
- În peisajul mediatic există și televiziuni de partid, care spun adesea jumătăți de adevăr sau chiar minciuni întregi. Cum simțiți o astfel de provocare pentru profesia dvs.?
- Din păcate, avem o realitate românească strâns legată de grupurile de interese. Prin emisiuni manipulatorii și grav calomnioase la adresa înfăptuirii justiției, realizatorii TV au un obiectiv precis: crearea unui val emoțional pentru promovarea legilor care să exonereze de răspundere penală pe cei care se doresc mai presus de lege. Magistrații le ignoră, dar pentru igiena mentală a românilor nu sunt sănătoase. Sunt optimist și cred că este pe cale să se producă masa critică a schimbării în societatea românească, pe drumul său european.
Foto: AGERPRES (4), MEDIAFAX (2)