Anchetă "Formula AS" - Ce notă acordați noului guvern al României?

Claudiu Tarziu
- Liderul PSD, Liviu Dragnea, a catalogat adesea guvernul Cioloș ca fiind un "guvern zero". Acum, la putere a ajuns propriul său guvern, condus de Sorin Grindeanu, iar noii miniștri au fost desemnați. Deși n-au apucat să-și probeze competențele, trecutul lor profesional a fost pe larg dezbătut în presă și a ajuns la cunoașterea opiniei publice. Ce note acordați noilor responsabili pentru destinul României în viitorii patru ani? -

Sebastian Lăzăroiu, analist politic

"Vom avea o guvernare mediocră, clientelară, orientată spre mulțumirea pe termen scurt a votanților tradiționali"


Guvernul Grindeanu este, pe de o parte, ex­presia jocului de putere din PSD, pe de altă parte, ex­presia majorității relative a voturilor de la ale­gerile parlamentare. Ceea ce caracterizează gu­ver­nul și programul de guver­na­re este absența oricărui proiect de reformă și populismul stagnării. Dar este exact ce românii au votat. Se dau beneficii tuturor categoriilor sociale, ceea ce pe termen scurt e foarte bine, pe termen lung poa­te fi extrem de riscant. Pen­tru că niciuna din aceste re­așezări de recompense și drep­turi nu poate fi suste­na­bi­lă în raport cu cât poate produce economia Ro­mâ­niei azi, și nici nu reflectă în vreun fel performanța ser­viciilor pu­blice. O să avem profesori, medici, func­ționari mai bine plătiți, dar la fel de competenți sau incom­pe­tenți ca până acum, furnizând aceleași servicii de slabă calitate cetățeanului. Numele de miniștri pro­puse sunt și ele în concordanță cu pro­gramul de gu­vernare, oameni cărora le-aș reproșa mai puțin pro­blemele de integritate sau micile scandaluri în care au apărut numele lor. Probabil, au o bună ex­periență administrativă, dar cam atât. Sunt oameni lipsiți de viziune și curaj, ceea ce, repet, e tocmai potrivit pentru un program de gu­ver­nare care nu propune reforme, ci gestiuni cu­rente, nu asumă responsabilități pentru viitor, ci doar satisfacerea unor nevoi imediate ale unor cate­gorii reticente la costurile dezvoltării. Vom avea deszăpeziri de suc­ces, salarii și pensii plătite la timp și cam atât. Vom avea un grad de îndatorare mai mare, un deficit bugetar peste limitele impuse, dar, desigur, vom avea un personal bugetar mulțu­mit de beneficii și oameni săraci total demotivați să-și caute un loc de muncă, pentru că trăiesc mulțumitor din ajutoare.
Dintr-un punct de vedere, guvernul Grindeanu este cu un pas înapoi față de guvernul Cioloș, dar asta vine direct din caracterul său politic. Mă refer la repolitizarea administrației, în cele mai mici articulații ale ei. Politizarea administrației la fiecare ciclu electoral, până la nivelul cel mai de jos al aparatului birocratic, a fost o adevărată molimă a tranziției. Un singur partid politic nu va fi dispus vreodată să întrerupă acest cerc vicios. Există riscul, într-adevăr, să lovească o nouă recesiune la nivel mondial, și atunci dărnicia guvernului își va dezvălui lipsa acoperirii. Iar atunci, costurile dez­mățului vor fi plătite de oameni de afaceri și sala­riații din sectorul privat, prin taxe și impozite mai mari. Probabil și de restul populației, la modul difuz, prin taxe pe consum sau inflație.
Așadar, vom avea o guvernare mediocră, cli­en­telară, orientată spre mulțumirea pe termen scurt a votanților tradiționali și, o vreme doar, chiar și a sectorului privat.


LIVIU AVRAM, redactor-șef adjunct "Adevărul"

"Numirea câtorva miniștri seamănă a ripostă, a vendetă, a restaurație"


Cred că ar trebui să uităm sintagma "guvernul zero". A fost doar un slogan de campanie, care nici măcar nu știu cât a prins în realitate. Trebuie, totuși, să recunoaștem că, printre multe altele, Guvernul Cioloș a lăsat în urmă un stil de guvernare cum nu cred să mai fi avut vreodată. Iar indiciul cel mai relevant pentru mine este că, în anul cât premier a fost Dacian Cioloș, mi-am pierdut reflexul de a mă uita zilnic în Monitorul Oficial ca să văd ce alte potlogării mai pune la cale Guvernul, atunci când lumea e mai puțin atentă. Cât privește Cabinetul Grin­deanu, am să mă refer doar la câteva ministere im­portante. Mă număr printre aceia care, la insta­la­rea unui nou guvern, îi lasă un meritat timp de de­maraj înainte de a-l critica. Pot fi erori, pot fi stân­găcii, dar acestea sunt firești la oameni care cunosc pentru prima dată exercițiul puterii, la cel mai înalt nivel - chiar dacă sunt în noul Cabinet și miniștri pe care îi știm de ani de zile, dacă nu de decenii. Totuși, câteva mișcări ale lui Sorin Grin­deanu ne fac deja măcar să ridicăm o sprân­cea­nă. Nu știu câtă libertate de decizie a avut premierul în stabilirea echipei, dar câteva numiri parcă prea sea­mănă a ripostă, a vendetă, a restaurație. Evident, primul suspect e ministrul Jus­tiției. Florin Iordache are, ca parlamentar, atâtea antecedente de mutilare a legislației care guvernează Justiția, încât nu văd un alt motiv de a fi numit ca ministru decât o re­com­pensă și un îndemn să continue - de data asta de pe o poziție executivă mult mai relevantă. Pri­mele fricțiuni între ministru și sistemul ju­di­ciar deja au apărut, legate de legea privind răspun­derea magistraților, și am bă­nu­iala că acestea se vor înteți. Man­datul lui Florin Iordache s-ar putea să fie un veritabil test pentru imunitatea față de fac­torul politic a siste­mului judi­ciar, așa cum a fost aceasta construită până acum. Sem­nale îngrijo­rătoare se anunță și pen­tru Edu­cație. Îl cunosc mai puțin pe Pavel Năs­tase, noul ministru, dar ordinul cu care și-a început mandatul, prin care directorii de școli picați la examen să poa­tă fi numiți în continuare pe criterii politice, nu adu­ce a reformă. În plus, numirea ca se­cretar de stat a lui Liviu Pop, care s-a făcut re­mar­cat doar prin modul în care a manipulat niște comisii de etică academică în anul 2012, ca să păs­treze imacu­lată imaginea lui Victor Ponta, seamă­nă, și aceasta, cu o declarație de răz­boi față de toți cei care au în­cercat să așeze învăță­mântul românesc pe baze cât de cât coerente.
Nici Sănătatea nu se simte prea bine. Noul ministru tocmai ce fusese decăzut din dreptul de a conduce doctorate, așa încât fiecare poate citi "re­compensa" ce i-a fost dată în compensație, așa cum crede de cuviință.
Am referințe credibile că noul ministru al Fi­nan­țelor, Viorel Ștefan, este un bun profesionist, care, în calitate de șef al Comisiei de buget-finanțe, deseori și-a supărat partidul și a dat avize negative față de aventurile bugetar-fiscale ale Guvernului Ponta. Proiectul de lege a bugetului, așteptat pen­tru sfârșitul acestei luni, va arăta măsura în care Viorel Ștefan va ști să împace partidul cu rigorile meseriei sale.


Sabina Fati, redactor-șef adjunct "România Liberă"

"Programul PSD este, de fapt, un joc piramidal din care pierde toată lumea, în afară de organizatori"


E prea devreme să tragem concluzii și să dăm note. Se anunță cheltuieli mari și venituri incerte. Noul guvern ne propune un joc piramidal, din care până la urmă toți vom avea de pierdut, cu excepția organiza­to­rilor. Majoritatea votanților PSD, și nu doar ei, vor fi mul­țumiți cu scăderile de taxe și creșterile ve­ni­turilor. Guver­nul se grăbește să pună în aplicare toate promi­siu­nile sociale, chiar înainte să facă bugetul de stat și să aibă un raport clar al dife­ren­țelor din­tre venituri și cheltuieli. E o grabă ne­jus­ti­ficată și care ar putea as­cunde anumite calcule po­litice. Liviu Dragnea, pe de altă parte, nu omite în niciun discurs public să spună că sus­pendarea pre­șe­dintelui stă în mâinile majo­ri­tății pe care o stă­pânește. Viteza cu care noul executiv vrea să de­monstreze că ne ajută pe toți să trăim mai bine, să avem bani mai mulți și dări mai mici, ar putea fi legată și de obsesia pro­priei suspendări, de care Drag­nea, liderul PSD, nu poate să scape. Fiindcă pre­ședintele a spus de mai multe ori, încă înainte de alegerile parla­men­tare, că nu va numi un con­dam­nat penal în fruntea gu­ver­­nului, Liviu Dragnea nici n-a mai încercat să-i forțeze mâna lui Klaus Iohannis. Condamnat la doi ani de închi­soare cu suspendare, liderul PSD nu poate face parte din guvern (legea 90/2001). De fapt, Dragnea, devenit președintele Camerei Depu­taților, se află în timpul executării pedepsei și nu sunt prea multe țări în lume unde un politician cu o sentință definitivă pentru fraudarea votului ocupă o funcție atât de importantă. Ambițiile lui sunt, însă, mult mai mari, la fel și dorința de a a-și lua re­vanșa. De aceea, liderul PSD va folosi guvernul ca pârghie prin care să obțină recunoștința publică, pentru ca, la o adică, să ceară în schimb voturi pen­tru demiterea preșe­din­telui. E o schemă simplă, și entuziasmul social-democraților pentru punerea ei în practică ar putea să crească, pe măsură ce Io­hannis se opune tot mai mult ideilor noului mi­nis­tru al Justiției, care vrea să arunce la coș legis­la­ția anticorupție. Guvernul va fi probabil instru­men­tul prin care Liviu Dragnea și PSD vor pune în apli­care un experiment social pe scară mare, cu gân­dul că majoritatea românilor poate fi cum­pă­rată, manipulată, adusă la același nu­mitor cu am­bi­țiile revanșarde ale liderului so­cial-democrat.