TIA ȘERBĂNESCU - "Anul politic 2016 a fost mai rău decât precedentul și mai bun decât următorul"

Claudiu Tarziu
Analiza politică a anului 2016

"Alegătorii români s-au gândit să aleagă răul cel mai mare"

- Am putea concentra tot anul politic 2016 în rezultatul alegerilor locale și parlamentare. Ele consacră victoria pe linie a PSD, după trei ani de guvernare și unul de așteptare. Ceea ce nu a surprins pe nimeni. Totuși, cum s-a ajuns aici?

- Rezultatul alegerilor parlamentare nu consti­tuie o surpriză, fusese anunțat de cel al alegerilor locale și de toate sondajele de opinie. Surpriza e la proporții și în privința diferenței mari dintre primul și al doilea partid clasat, respectiv PSD și PNL. PSD a luat mai mult decât dublu față de PNL, 45% din voturi, față de 20%, și, mai important, a câștigat alegerile în aproape toate județele, PNL fiind pe primul loc în numai trei județe, iar UDMR în patru. Probabil că de această dată, alegătorii români și-au zis că, după ani și ani de zile în care au ales răul cel mai mic, în nădejdea că le va fi ceva mai bine, și au avut surprize, s-au gândit să aleagă răul cel mai mare. Așa că PSD a triumfat. E adevărat că nici n-a trebuit să facă mari eforturi, pentru că a fost ajutat de prestația submediocră a celorlalte par­tide și, în special, a PNL. Așa încât Alina Gor­ghiu a demisionat din funcția de președinte al PNL, fiind înlocuită provizoriu de Raluca Turcan. Deci, PNL rămâne acefal, căci ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba? Și mai grav este că nu se între­ve­de nicio soluție de președinte PNL, capabil să scoa­tă acest partid de pe panta descendentă pe care s-a în­scris. Dovada că e un partid fără cap stă și în re­ac­ția de după alegeri, când, în loc să-și ceară scu­ze electoratului pentru oferta slabă pe care a fă­cut-o, a pretins să alcătuiască o majoritate "de dreap­­­ta", cu restul partidelor intrate în Parlament, USR, ALDE, PMP și UDMR, și să guverneze. Or, asta a fost o dovadă de debranșare de la realitate. PSD a luat 49% prin redistribuirea voturilor ob­ți­nute de par­tidele care nu au trecut pragul elec­toral. Împre­ună cu ALDE, cu care a încheiat un protocol de coaliție la guvernare, trece bine de 50% și va mai avea și sprijinul în Parlament al UDMR. Cum să facă PNL majoritate în Parlament? Las' că și da­că ar fi reușit, prin nu știu ce manevre, nu avea nici o le­gitimitate, iar coaliția s-ar fi spart repede, pen­tru că ar fi fost una făcută din petice de culori dife­ri­te. Unde mai pui că revelația acestor alegeri, USR, și-a făcut intrarea în Parlament cu un scan­dal, de pe ur­ma căruia și-a exclus un membru im­por­­­tant, pe Ser­giu Moroianu, soțul vicepre­șe­din­telui parti­du­lui, Clotilde Armand. Deci ar fi fost po­tențial de confict cât cuprinde, ca în vechea CDR.

"În ce chip bagi în Parlament 150 de oameni pe care nu i-a ales nimeni, luând voturi de la partidele care n-au trecut pragul?"

- Măcar putem spune că acest nou Parlament e mai bun decât cel pe care îl înlocuiește?

- Ar fi și foarte greu să fie unul mai slab și mai ticăloșit. Totuși, nici motive de mare bucurie nu avem. Apropo de redistribuire, aproape o treime din acest nou Parlament va fi alcătuit din par­la­men­tari pe care nu i-a ales nimeni, dar sunt beneficiarii redistribuirii. Tot vorbim de respectarea votului românilor, dar în ce chip bagi în Parlament 150 de oameni pe care nu i-a ales nimeni, luând voturi de la partidele care n-au trecut pragul? S-au trezit și ALDE, și PMP, care au intrat la coada clasei, cu puțin peste 5%, că, din cei patru parlamentari ob­ți­nuți prin vot, au câte douăzeci, cu cei băgați prin re­distribuire. Pomana porcului! Din ciclul puțini am fost, mulți am rămas. E o lege care trebuie schim­bată. În altă ordine de idei, nu vom scăpa de Călin Popescu-Tăriceanu ca șef al Senatului, asta fiind una dintre surprizele neplăcute ale acestor ale­geri. După ce că a primit voturi doar pentru patru parlamentari, acum va continua să fie al doilea om în stat. E absurd.

"Să vedem ce va face noua majoritate cu Justiția. E clar că are un dinte contra ei"

- O treime dintre noii parlamentari au pro­ble­me penale, fiind în diferite faze de cercetare sau de judecată pentru fapte de corupție. E adevărat ce susține PSD, că poporul nu aprobă lupta an­tico­rupție?

- Asistăm la o ofensivă a penalilor. Și elec­to­ratul e destul de permisiv. Pe de altă parte, votul a fost pe liste și era greu să știi care are probleme pe­nale și care nu, și chiar dacă știai, nu aveai ce face, dacă voiai să votezi cu acel partid din cine știe ce alte considerente. Cred că toate partidele au penali pe liste. Să vedem ce va face noua majoritate cu Jus­tiția, căci e clar că are un dinte împotriva ei; a încercat să-i pună lesă în repetate rânduri și i-a găsit o vulnerabilitate cel puțin. În luna decembrie, CNATDCU a dat verdictul în privința tezei de doctorat a Codruței Kovesi, procurorul șef al DNA, constatând că 4% din lucrare este plagiată și că teza este sub standardele publicării. Pentru asta, nu i s-a retras titlul de doctor, dar Kovesi a rămas cu obra­zul șifonat serios.

- Alegerile parlamentare au arătat încă o dată că sistemul nostru electoral este extrem de re­stric­tiv, iar unele partide, cotate cu șanse de a accede în Legislativ, au dezamăgit.

- Da, și odată cu ratarea Parlamentului, pro­ba­bil că nici nu vom mai auzi de ele. Nu că ar fi vreo mare pagubă. De exemplu, a dispărut Partidul Ro­mâ­nia Unită, deși a obținut aproape 3% din voturi, luate cel mai probabil de la PSD (care astfel vede că ar fi putut face majoritate singur). Cei doi lideri ai PRU, Sebastian Ghiță și Bogdan Diaconu, cu me­sajele lor homerice, și-au serbat eșecul îmbă­tân­du-se și cântând "Noi suntem români", "eve­ni­ment" pe care l-au filmat și postat pe internet. De ase­­­­menea, a ratat Parlamentul "Alianța Noastră Ro­­­mânia", partidul lui Marian Munteanu - care a fost arogant și neconvingător. Dacă PNȚCD, cu care ANR s-a aliat, ar fi candidat singur, ar fi ob­ți­nut tradiționalul 1%, așa, împreună cu ANR, a luat 0,70%. Au dispărut cu totul PRM și M10, partidul Monicăi Macovei, partidul lui Mircea Geoană, par­tidul lui Vanghelie... Și dacă ar fi fost o participare mai mare la vot, nu doar 40%, probabil că nu intrau în Parlament nici ALDE, nici PMP, nici UDMR.

- De ce credeți că într-un context interna­țio­nal favorabil mesajului naționalist, două partide foarte vocale pe direcția asta și conduse de oa­meni destul de vizibili, PRU și ANR, nu au izbutit să intre în Parlament?

- Pe de o parte, pentru că și PSD, care e mai cre­­dibil, a preluat acest mesaj, dar în limitele re­zonabilului, fără stridențe. PRU și ANR erau ex­cesive în discurs și uneori cu accente patologice. Au avut și lideri slabi. Pe de altă parte, mesajul na­ționalist nu a prins încă la noi, pentru că suntem de­fazați, ca de obicei. Noi am schimbat printre ulti­mii regimul comunist, am aderat târziu la UE și NATO, am devenit euro-entuziaști, când mulți de­veniseră euro-sceptici... Și ne aflăm și acum în ur­ma tendinței generale. Această întârziere ne-a fost de folos deseori în istorie. Și acum la fel. Sun­tem, totuși, într-o situație stabilă, cu toate proble­mele noastre.

"PSD va înțelege repede că nu poți apăsa și pe frână, și pe accelerație, în același timp"

- PSD a câștigat alegerile cu un program ex­trem de bogat în promisiuni...

- PSD a lansat un program foarte greu de dus la îndeplinire, pentru că are majorări considerabile de salarii, măriri de pensii și scăderi de taxe și im­po­zite. Cum vor mai face și investiții nu se știe. Oricum, să apeși și pe frână, și pe accelerație în același timp, nu se poate. Probabil că știe și PSD asta, pentru că, unul dintre primele gesturi pe care le-a făcut liderul partidului, Liviu Dragnea, imediat după câștigarea alegerilor, a fost acela de a-i cere actualului premier, Dacian Cioloș, să amâne cu un an eliminarea unor taxe. Voia să mai scoată câteva castane din foc cu mâna lui Cioloș. Acesta a refuzat să se atingă de Codul Fiscal - altminteri votat de PSD -, când, într-un târziu, și-a dat seama în ce cap­cană era să cadă.

- Care ar trebui să fie prioritățile noului gu­vern, în opinia dvs.?

- Toate problemele din România, din sănătate, educație, infrastructură, atragerea fondurilor euro­pene, agricultură, sunt prioritar de rezolvat. Toate sunt urgențe. Toate instituțiile sunt cu bulină roșie. Și n-am încredere că PSD va face ceva. Guver­nă­rile PSD sunt axate pe statistici: ies toată ziua și anunță cifre, pe hârtie pot arăta bine, dar în rea­litate nu simți nimic schimbându-se în bine.

- De această dată, PSD va beneficia și de avan­­tajul unei opoziții slabe. Sau mă înșel?

- Va fi o opoziție dezlânată, constituită din PNL, USR și PMP, care nu se înțeleg între ele, nu au nimic în comun, și sunt fiecare destul de dez­orien­­­tate, nu știu pentru ce militează. USR este în pericol de a se destrăma și, oricum, au spus că nu se vor alia cu nimeni, dar vor colabora punctual cu toate partidele. PNL, partidul cu zestrea de vo­turi cea mai mare, nu este nici capabil să se re­for­meze, nici interesat, căci nu sunt potențiali lideri care să deteremine un astfel de proces. PMP face po­­litica lui Traian Băsescu, care e destul de hao­ti­că. Din câte se vede, nu prea rămâne loc de spe­ran­­ță. Nici în privința celor de la putere, nici în Opo­ziție.

- În concluzie, având în vedere și aceste ale­geri cu care încheiem actualul ciclu electoral, cum a fost acest an, din punct de vedere politic?

- Pe scurt, a fost mai rău decât anul trecut și mai bun decât cel care urmează.