La colindat cu ȘTEFAN HRUȘCĂ

Dana Ene
- Își poate imagina cineva un Crăciun fără Hrușcă? Fără vocea lui care te poartă ca valul, departe, în iernile adevărate ale copilăriei? De o mie de ori să-l asculți, și tot o iei de la capăt, încă pe-atât. Mai sunt în Româ­nia colindători cu voci "de năpraznă", dar blândețe și duioșie ca în cân­tările ieudeanului nu găsești nicăieri. Și niciun dor atât de puternic față de Crăciu­nurile de altădată, îngropate în omătul copilăriei. Cu atâtea daruri ascunse prin cusăturile obârșiei lui mara­mu­reșene, e lucru sigur că Hrușcă va aduna și anul ăsta mulțimi de oameni, care să-i asculte colindele. În București, concertele lui se vor ține pe 19 decembrie 2016, de la ora 17 și de la ora 20, la Teatrul Național "I.L. Caragiale" din Capitală - Sala Mare -

Licori sentimentale

Născut pe 8 decembrie 1957, în satul Ieud din Ma­ramureș, Ștefan Hrușcă și-a început cariera ar­tis­­tică sub tutela lui Adrian Păunescu, pe scena Ce­naclului Flacăra, în anul 1981. A cântat în Cenaclu timp de trei ani, susținând mai bine de 1000 de con­certe, până ce și-a lansat primul disc - "Rugă pen­tru Părinți", în 1984. În același an avea să pără­sească Cenaclul, unde obținuse deja Marele Premiu al Muzicii Folk, în 1982, Premiul pentru Creație în 1983 și un Premiu pentru întreaga activitate în 1984. "Rugă pentru Părinți" s-a dovedit a fi un succes extraordinar pentru maramureșeanul care se lansa într-o carieră solo. ?n 1986, a urmat un alt al­bum cu melodii pline de licori sentimentale: "Ura­re pentru îndrăgostiți", care a avut și el mare suc­ces la public. Dar deși putea avea o carieră solo pro­mițătoare, Ștefan Hrușcă a început, în 1985, o lun­gă și fructuoasă colaborare cu un alt folkist în vogă la vremea aceea  - Vasile Șeicaru. Din 1985 și până în 1989, ei au cântat adeseori împreună, iar în 1988 au și scos un disc foarte apreciat - "Că­lători visători".

Mângâierea colindelor

Dar solie a sărbătorii Crăciunu­lui Hrușcă a devenit abia după Re­voluție, în 1990, când lansa și pri­mul său disc de gen, "Colinde I", care cuprindea melodii vechi, cule­se de pe la bătrânele din satul lui natal, Ieud. "Aceste colinde au sosit abia după '90, căci fuse­seră un capitol interzis, pe care ro­mânul îl uitase sau fusese obligat să-l lase deoparte. Ele au venit cu încărcă­tura lor tradițio­nală și spi­ri­tuală, ca o mângâiere, după o în­de­lungă perioadă de opri­mare. Chiar în Cenaclul Fla­căra mă lan­sasem cu «Flori de măr» și «Flo­rile dalbe», deși cu textul adap­tat vremurilor, căci nu ne era permis altfel. Apoi, în 1990, la sugestia lui Paul Enigărescu de la «Electre­cord», le-am înregistrat pe o ca­setă. ?i mul­țumesc și acum că mi-a dat acest gând bun. Am fost și eu copleșit de dimen­siunile pe care acest proiect le-a luat mai apoi", se confesa Hruș­că într-un interviu acordat chiar revistei noastre, în urmă cu mai bine de 10 ani.
Casetele cu vechi colinde mara­mu­reșene s-au vândut în delir și i-au adus și primul Disc de Aur. Dar cu toate că succe­sul îl făcuse o adevărată vedetă în România, Ștefan Hrușcă nu a rezistat mirajului Occidentului și al libertății adevărate, așa că în 1991, a emigrat în Toronto, Canada, unde locuiește și azi, alături de soția lui, Gianina, de fiul lor, Ștefan și de mezina familiei, An­dra. Niciodată, însă, cântăre­țul nu a rupt defini­tiv legăturile cu țara, unde a re­ve­nit în preaj­ma fiecărui Cră­ciun și unde a înregistrat noi și noi discuri, de­dicate în special acestei mari sărbători: "La să­vârșitu' Lumii" (1993); "Ziurel de Ziurel" (1995); "Crăciunul cu Hrușcă" (2000); "Sfântă-i sara de Cră­ciun" (2001); "Ia­răși flori dal­be..." (2005) și "La mijlocu' ce­rului" (2012).
Albumul "La săvârșitu' Lu­mii" i-a adus și cel de-al doilea Disc de Aur, iar "Ziurel de Ziu­rel" i-a adus, în 1996, Premiul Uniunii Oamenilor de Artă, pen­­tru cele mai multe unități vân­dute dintr-un al­bum. Toate aces­tea s-au întâm­plat pentru că Ște­fan a rămas cu sufletul în lo­cul nașterii sale, cre­din­cios tradi­ției lumii în care a crescut. Pe lân­gă frumusețea lor, co­lindele lui sunt și un semn de stir­­pe aleasă, de ci­vilizație țără­nească, care în alte părți ale lu­mii s-a pierdut.
Deși pare a se fi specializat pe me­lodiile proprii Crăciunului, Ște­fan Hrușcă a mai scos și discuri ca­re nu au legă­tură directă cu sărbă­toarea Naște­rii Domnului: "Fos­tele iubiri" (1995), un disc cu melo­dii pe ver­surile poetului George Țărnea; "Balade speciale" (2007) și cel mai recent album al lui, "Cântece de-aca­să" (2015), un disc ce con­ține melodii de inspirație fol­clorică, din zona Maramureșului, a Bi­ho­rului și a Mureșului.
În 2004, Președinția Româ­niei i-a conferit lui Ștefan Hrușcă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, "pentru contribuțiile deosebite în activitatea artistică și culturală din țara noastră, pentru promovarea civilizației și istoriei românești".

Calendarul concertelor

?n ce privește turneul tradițio­nal de Crăciun, artistul mărtu­ri­sea că va reveni în România atâta vreme cât lumea îl dorește aici. Și pare-se că lumea îl dorește, din moment ce con­certele lui se țin în zeci de orașe. Anul acesta el a pornit să cânte: "Florile Dalbe", "Trei Păstori", "Afa­­ră ninge liniștit", "Linu-i lin", "Sfântă-i sara de Crăciun" și "Ziurel de ziuă" încă de pe 27 no­iem­brie, când a cântat la Bruxelles, în inima Euro­pei. A avut programate nu mai puțin de 40 de con­certe, în unele orașe susținând - la cererea publicu­lui - chiar și câte două concerte în aceeași zi. I-au mai rămas însă destule gazde de colindat, așa că îl puteți asculta luna aceasta după următorul calendar: pe 16 dec. la Brașov (2 concerte), 17 dec. la Deva (2 concerte), 18 dec. la Cluj (2 concerte), 19 dec. la București (2 concerte), 20 dec., la Chiși­nău, 21 dec. la Timișoara (2 concerte), pe 22 dec. cântă la Oradea și Diosig de Oradea, pe 23 dec., la Ghim­bav, lângă Brașov, pe 24 dec. la Iași (2 con­certe), pe 25 dec. la Suceava și tot pe 25 dec. la Tg. Neamț. Periplul acesta se va termina pe 26 decem­brie, când susține două concerte în aceeași zi, unul la Focșani și altul la Bacău. Peste tot este așteptat ca în fa­mi­lie. Marea familie românească, de care nu s-a dezis nicicând.
(Bilete pentru concertele lui Ștefan Hrușcă pu­teți găsi pe ticketstore.ro. Pentru reprezentațiile din București, ele costă între 120 și 160 lei.)