EMY DRĂGOI - Turneu Christmas Jazz

Dana Ene
- Decembrie... Moș Nicolae a trecut deja pe la copiii cuminți și chiar și pe la cei năzdrăvani, ca să le lase măcar o nuielușă în ghete, iar vocile de colindători se aud deja în ogrăzile cerului. Vine Crăciunul! Vin marile sărbători ale iernii, cu alaiul lor de lumini pe care le așteptăm cu aceeași emoție, an de an. Și pentru ca bucuria să fie întreagă, nu vor lipsi nici cetele de colindători, chiar dacă primul vestitor al Crăciunului care urcă pe scenă este un mare interpret de muzică populară și... jazz: EMY DRĂGOI -

Marele acordeonist român stabilit la Pa­ris va porni la drum luna aceasta într-un turneu național care va ajunge în toată țara. Artistul nu pleacă de unul singur la colindat, ci însoțit de trei generații de muzicieni ai familiei Drăgoi - 3D Pro'ect - adică: tatăl artistului, Bica Drăgoi (acor­deon și țambal), nepotul - Emilian jr. (acordeon), suro­rile Raluca și Diana Drăgoi (voce), și fetele artistului, Alessia și Bianca (de doar 8 și 12 ani, la viori). Din "cea­ta" lor fac parte alți instru­mentiști de valoare, membri ai Jazz Hot Club România - Lucian Maxim (percuții), Ady Flautistu și Robert Cina (con­trabas), Sammy Daussat (chitarist din Franța), precum și un cor al Operei Române. Iar ta­bloul va fi întregit de prezența plină de farmec și ra­finament a doi actori de frun­te ai tinerei ge­nerații: Me­­deea Marinescu și Ma­rius Manole.
Desfășurarea turneului: pe 17 decembrie la Brașov (Centrul Cultural Reduta), pe 18 la Ploiești (Teatrul "Toma Caragiu"), pe 20 la București (TNB - Sala Mare), iar pe 23 decembrie la Bușteni (Palatul Cantacuzino). Melodiile pre­gă­tite pentru aceste repre­zen­tații vor fi interpretate în 2-3 versiuni lingvistice: română, franceză, engleză, iar amfi­trion la spectacolul din Ca­pitală va fi însuși marele actor și director al teatrului, Ion Caramitru.

Un poet la acordeon

Născut în 1976, într-o familie prahoveană de lăutari din satul Poiana Vărbilău, Ion Drăgoi (cu­noscut sub numele de scenă Emy Drăgoi) a fost înconjurat de muzică încă de la naștere. Dar chiar și așa, mare le-a fost mirarea părinților, când, la numai trei ani, a reprodus perfect la acordeon piesa "Trurli", ajutat de tatăl său, căci nu putea să în­tindă burduful singur. Era o piesă pe care o auzise cântată adeseori de bunicul său, la rândul lui, un vestit lău­tar. Impresio­nați, părinții i-au cumpărat un acor­deon micuț, cu șase bași, care i-a ținut loc băiatului de altă jucărie. Văzându-l atât de isteț, tatăl și-a poreclit copilul "Emy", de la... Eminescu. "Pe mine mă cheamă Ion Drăgoi, ca pe tata. Dar tot el mi-a zis Emy, de la Eminescu, pen­tru că lui îi place mult poezia și o citeș­te și acum, iar Eminescu este pen­tru el un idol, cel mai mare poet din lume. Iar pe mi­ne, mi-a zis el mai târ­ziu, mă «mirosise» de mic: știa că aveam stofă de poet și că o să devin un poet al acor­deo­nului. Mi-ar plăcea să cred că a avut dreptate. L-am ru­gat doar să nu mă mai strige Emi­­­nes­cu pe stradă, că râ­deau copiii de mi­ne. Atunci mi-a zis doar «Emy». Cu igrec. Doar eu și el știam de unde vine", po­vestea artistul în­tr-un interviu pu­blicat cu ani în ur­mă în "Formu­la AS". Dar a­cor­deonul copi­lă­riei a mai stâr­nit o pasiune în Emy Drăgoi: el avea să fie primul dintr-un lung șir de acordoane deve­nite, în cele din urmă, o colecție. Astăzi, mu­zicianul român este fe­ri­citul posesor al tu­turor celor 62 de prototipuri de acordeon exis­tente în lume - de la exem­plarul nr. 1, realizat la Curtea Imperială din Viena, în 1827, și până la instrumentul per­sonalizat, realizat de pro­ducătorul "Marconi", fabricat anume pentru ca artistul să-l poată "or­chestriza" după pla­cul inimii. Și ca un semn de suprem omagiu, l-a in­scrip­ționat cu litere de aur: EmyDragoi.
După absolvirea Liceului de Artă din Ploiești și sute de ore de studiu, Emy Drăgoi pleacă să lucre­ze, cu un contract pe 6 luni, într-o cafenea parizia­nă. A făcut asta "mai mult pentru a scăpa de hărțuielile admiratoa­re­lor", după cum spunea el, glu­mind. Dar erau destule admira­toa­re, căci la 15 ani, Emy era chipeș și avea propria lui orches­tră, cântând pe la tot felul de eve­nimente. Dar marea întâlnire "de inimă" întâmplată în Orașul Lu­minilor s-a produs în ziua când românul de la Ploiești avea să des­copere jazzul. O pasiu­ne in­cen­­diară, care l-a determinat să-și con­tinue pregătirea muzicală prin stu­dierea pianului, la Conser­va­torul "Bill Evans". În paralel, Emy a cân­tat cu "greii" muzicii jazz, pre­cum Jean Luc Ponty, Di­dier Lockwood, Galiano, David Reinhardt, a ținut sute de con­cer­te și a dat ocol Pă­mântului, par­ticipând la cele mai importante festivaluri de world și jazz music. Până în prezent, a scos trei albume: "Simple Steps", "Ballade pour Clau­dia" (dedicat soției sale, Clau­dia, gravidă pe atunci cu prima lor fiică, Bianca) și "Etnofonia" (o in­cursiune jazzistică în repertoriul Mariei Tănase) - disc distribuit în 34 de țări. În 2005, a primit în Franța titlul de "Artistul anului" pentru jazz.
Întors în țară, încununat de glorie, ca un rege (Emy Drăgoi chiar este regele acordeonului), a în­fiin­țat o școală de muzică pentru copii, în București (pe lângă Școala Franceză), apoi în Ploiești, un cen­tru cultural care îi poartă numele, a organizat unicul festival internațional de acordeon - "Nopți albe la acordeon", în cadrul căruia, timp de trei zile, se în­tâlnesc cei mai virtuozi acordeoniști și bandeoniști din lume. Și fiindcă vorbele au fost spuse, să urme­ze colindele!