Un tezaur medical ce începe să fie descoperit de știință: PĂDUREA

Gilda Fildan
- Că românul e frate cu codrul se știe. Și că leacurile pădurii fac parte din medicina sătească. Ceea ce nu se știe și-aflați acum este că lucrurile acestea, banale în aparență, sunt studiate cu acribie de oamenii de știință. Și ce să vezi? Potrivit unor studii de dată recentă, copacii sunt adevărate uzine de sănătate, iar plimbările prin pădure fortifică sistemul imunitar, inima și, în egală măsură, psihicul -

Arborii au percepții senzoriale. Ne citesc gân­durile și vorbesc între ei. Dorm, ca și noi, în timpul nopții. Iar în ultima vreme, ei au cucerit primele locuri în listele de bestselleruri. Cărțile dedicate pădurii se vând în milioane de exemplare.
Printre cele mai uimitoare talente ale co­pa­cilor se numără capacitatea de a comunica perma­nent cu alte plante. "Limbajul lor este de factură chimică: aici, cuvintele sunt înlo­cui­te cu arome, iar silabele - cu substanțe ce au rolul de mediatori", explică specia­liștii.
Pentru iubitorii naturii, acesta este un lucru minunat, căci inhalând aerul îmbibat de arome al pădurii, adică trăgând cu ure­chea, cum s-ar zice, la convorbirile purtate de ar­bori, își îmbunătățesc pe diverse pla­nuri sta­rea de sănătate. Cocktailul de medi­ca­mente al pădurii, absorbit odată cu inspi­ra­ția, face să crească numărul anumitor celule imuni­tare prezente în sânge. "Fago­ci­tele T ucigașe elimină din organism atât agenții patogeni, cât și celulele primej­dioase, aflate pe punctul de a se maligniza, dar și pe cele care au de­venit deja maligne", precizează medicii.
Potrivit biologului austriac Clemens Ar­vay, autorul unui bestseller intitulat "Codul terapeutic al naturii", activitatea fagocitelor ucigașe se inten­sifică cu 40% după numai o zi petrecută în vecinătatea copacilor. "Iar acest efect se menține timp de o lună", afir­mă el. Și putem fi convinși că știe ce spu­ne, fiindcă în perioada când se pregătea să-și redacteze lucrarea, s-a docu­mentat minuțios, anali­zând rezultatele nu­me­roaselor studii clinice efectuate pe tema respectivă.

Pădurea protejează inima

Nu numai sistemul imunitar are de pro­fi­­tat de pe urma elixirului tămăduitor al na­tu­rii. Substanțele ve­ge­tale aromate, așa-nu­mi­tele terpene, stimulează și se­creția de DHEA (dehi­droepiandrosteron). Acest hor­mon, pro­dus de glandele suprarenale, asigură pro­tecție împotriva infarctului miocardic. "De asemenea, aerul din pădure mărește eficacitatea unor proteine anti-cancer, existente în organismul uman", adaugă Cle­mens Arvay.
Specialiștii consideră important și modul cum pă­du­rea ne influențează creierul. Astfel, o simplă plim­bare poate aduce la cote maxime creativitatea și aten­ția. Simțurile noastre percep cu o prospețime nouă stimulii naturali. Auzim foșnetul mângâietor al frunzi­șului, chemările nenumăratelor viețuitoare care trăiesc aici sub ocrotirea arborilor, iar ochii noștri captează o sumedenie de impresii.

Creativitatea înflorește în mijlocul naturii

Terapeuții elvețieni folosesc frecvent acest mediu dă­tător de inspirație în scopuri curative. Împreună cu pacienții lor, ei petrec o oră în natură, iar în intervalul respectiv discută între ei, reușind să ajungă la conclu­zii, idei și soluții, pe care nu le aveau înaintea plim­bării.
La rândul său, prof. Andreas Michalsen, șeful sec­ției de cardiologie de la "Immanuel Kran­ken­haus Ber­lin", își îndeamnă și el pacienții să in­cludă în progra­mul lor săptămânal câteva plim­­bări prin pădure, iar uneori, să umble prin pădure desculți. "Studiile arată că activitatea fizică în pădure este mai eficientă decât sportul practicat în spații închise", su­bliniază car­diolo­gul. Profesorul Michalsen însuși obiș­nu­­iește să dea un mic ocol cu bici­cle­ta prin pă­du­re, dimi­neața, pe drumul lui că­tre spital, iar după-amia­za, întors acasă după o zi de muncă soli­citantă, se relaxează sub nucul din grădină.

Doctorul copac ne pansează sufletul

Baie de arome, sursă de inspirație pentru idei crea­toare, sală de fitness verde: pădurea este un loc care emană forță. Nu doar pentru trup, ci și pentru suflet. Liniștea, alternanța de lumină și umbră, ca și activi­tatea fizică moderată din timpul plimbărilor activează sistemul nervos parasim­pa­tic. Acesta pro­duce efec­te de conservare și regene­rare, de refacere a resur­selor organismului. Pulsul scade, tensiunea și glice­mia se reduc.
Cromoterapia atribuie culorii verzi o acțiune de inducere a calmului. Sim­­țul olfactiv, intens solicitat în pădure, se află în le­gă­tură cu sis­temul lim­bic din creier, cel care contribuie în același timp și la re­gla­rea com­portamentului nostru emoțional. Oricine ob­servă cum i se îmbu­nă­tă­țește sta­rea de spirit în mo­mentele când se plim­bă prin pădure, miroase florile și ce­ti­na, se bucură privind jocu­rile de lumină printre ramuri. Cu sigu­ranță, există mulți oa­meni care intuiesc aceste rea­li­tăți, însă nu reușesc să le înțeleagă pe deplin.
Mai ales că ele au și niște nuanțe extrem de fine. Ast­fel, după ce a observat reacțiile a 203 persoane trimise să facă excursii în pădure - unele reale, altele simulate în laborator - psiholoaga elvețiană dr. Nicole Bauer a descoperit că efectul de relaxare depinde și de calitatea peisajului. "Participanții care se plimba­seră printr-o pădure virgină, cu arbori bătrâni, au fost ulterior mai bine dispuși decât cei care întâlniseră pe traseul lor păduri plantate, aliniate la riglă", relatea­ză ea. Nicole Bauer presupune că priveliștea arborilor bătrâni, matusalemici, ne determină să îi îndrăgim, să ne bucurăm că există, pentru supraviețuirea naturii: "Această impresie emoțională activează relaxarea."

Păduri cu certificat medical

Cei ce cultivă într-un mod foarte organizat plimbă­rile printre copaci în scopuri terapeutice și au conso­lidat în timp o adevărată tradiție în acest sens sunt japonezii. Între Hokkaido, la nord, și Okinawa, la sud, locuitorii stresați ai marilor orașe au posibilitatea să colinde 75 de păduri, certificate oficial ca "baze de sil­vo­terapie". În unele dintre ele, vizitatorii sunt invi­tați să-și controleze gratuit starea de sănătate, să par­ticipe la un curs de respirație corectă ori să facă dru­me­ții asistate de un ghid. "Shirin-yoku", adică "băi de pădure" - așa numesc japonezii aceste ieșiri în natură, în prezent decontate de casele de asigurări medicale, întrucât sunt considerate măsuri de prevenție.
Faptul că silvoterapia a prins rădăcini viguroase în Japonia nu este deloc întâmplător. Țara Soarelui-Ră­sare dispune de unul dintre cele mai bogate fonduri fo­restiere de pe glob: pădurile acoperă 67% din supra­fața ei. Pentru comparație: în România, despăduririle masive din ultimii ani au coborât această cifră sub 27%. Totuși, chiar și așa, încă mai avem circa 7 mili­oane de hectare pe care cresc, la șes și apoi repartizați pe paliere succesive de altitudine, stejari, goruni, car­peni, frasini, fagi, brazi și molizi. Ar trebui să ne amin­tim de rolul important pe care plantele l-au deținut dintotdeauna în medicina populară, ca și în spi­ritua­litatea dacică.
Darurile pădurii sunt folosite de secole drept lea­curi pentru suferințe de tot felul. Extractele din scoar­ța copacilor au o puternică acțiune analge­zică și anti­inflamatoare. Rășinile protejează va­se­le de sânge și produc efecte benefice în afec­țiu­nile reuma­tice. Frun­zele se includ în formulele unor ceaiuri și, de aseme­nea, oferă principii active, întrebuințate la prepararea unor remedii natu­rale. Tot din ele se obțin uleiuri eterice (de pildă, din ace de brad), care sunt introduse în compoziția unor adaosuri pentru baie.
În opinia biologului Clemens Arvay, cer­ce­tă­torii au scris abia primele pagini din far­ma­cologia pădurii, dar nu există nicio îndo­ială că acolo se află un veritabil tezaur medi­cal, ce așteaptă încă să fie descoperit. Dacă nu în beneficiul nostru, măcar în cel al gene­rațiilor viitoare. Până atunci, putem apela pur și simplu la forța tămăduitoare a pădurii, îmbăindu-ne în aerul ei proaspăt și aromat sau - dacă suntem feriți de priviri indiscrete - îndrăznind chiar să îmbrățișăm un copac.

Fitness verde

- Sugestii de antrenament -
Cu aceste trei exerciții, deloc complicate, vă puteți îmbunătăți echilibrul, rezistența și vigoarea.
* Ca barza, într-un picior - Din poziția stând, cu spatele drept, ridicați un genunchi și rămâneți în echilibru timp de 30 de secunde.
* Sărituri peste obstacole - Din aceeași poziție de pornire ca la exercițiul anterior, săriți cu elan peste o creangă groasă, culcată la pământ. 10 repetări.
* Flotări - Sprijiniți-vă cu brațele de un ciot gros de copac și coborâți trunchiul cu prudență. Cu cât îndoiți mai mult brațele, cu atât va spori dificultatea exercițiului. 3-5 repetări.

Atenție la picioare!

* Cum le protejați - Ca să vă apărați de căpușe, aveți nevoie de o îmbrăcăminte care să vă acopere o suprafață cât mai mare a pielii și de șosete care se pot trage peste pantaloni. Evitați tufele și stratul de frunziș așternut pe sol. Întrebuințați spray-urile, pentru a ține insectele la distanță.
* Cum le pansați - Dacă v-ați înțepat într-o cren­guță ascuțită, aplicați un plasture peste rană, în așa fel încât impuritățile să nu poată pătrunde în ea.
* Cum le încălțați - O pereche de ghete ușoare vă asigură stabilitatea și vă apără de umezeală. Dacă în­căl­țămintea v-a ros la călcâie, folosiți un plasture spe­cial pentru bășici.
* Cum le odihniți - După un drum lung, pi­cioarele dvs. vor fi obosite și înfierbântate. Le va prii o baie căl­duță cu rozmarin și lavandă sau cu rozmarin și găl­benele.