NICUȘOR DAN - Uniunea Salvați România: "Țelul nostru este să fim mai mult decât un partid-balama"

E zi de lucru, dar micuța stradă Carol Davila e aproape pustie.

Printre vilele impre­sio­nan­te, unele ridicate în perioada interbe­lică, se află și un bloc vechi și ponosit. O coală A4, lipită pe un geam de la parter, indică, printr-o săgeată, in­trarea în apartamentul celor de la Asociația Salvați Bucureștiul, un ONG care s-a luptat ani de zile pentru venerabilele clădiri de patrimoniu ale Capitalei, iar anul acesta a intrat în politică, devenind Uniunea Salvați Bucureștiul și apoi Uniunea Salvați România. Înă­untru, în sediul modest, înțesat de dosare cu sem­nături ale susținătorilor, forfotesc câțiva tineri. Numai tineri! Îmi spun, zâmbind, că Nicușor Dan, care are 47 de ani, este cel mai în vârstă membru. În timp ce aș­tept pentru interviu, intră voluntari cu liste de sem­nături. Oameni de toate felurile, vârstele și condițiile sociale, scârbiți de modul în care se face politică la noi, vor să dea o mână de ajutor. Uniunea Salvați Ro­mânia pare mai degrabă o mișcare socială decât un partid. O formă de revoltă ridicată de la firul ierbii, care își dorește să fie auzită și în parlament.
Liderul fostului ONG, domnul Nicușor Dan, este el însuși o figură atipică pentru politica românească. Ardelean, de loc din Făgăraș, matematician titrat, cu doctorat la Paris și slujbă de cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, a făcut pasul mare și a intrat în viața civică a Bucureștiului, iar de curând și în politică. De ce a părăsit societatea civilă și ce motive am avea să îl votăm în toamnă am încercat să aflu de la el prin interviul de mai jos.

"Dacă lucrurile ar fi mers bine în România, nu intram în politică"

- Sunteți la început de drum în politică și ați fă­cut pentru asta un pas uriaș: de la un ONG care luptă pentru patri­mo­niu­l arhitectonic al Bucu­reștiului, la un par­tid care se bate în ale­gerile locale, și acum, și în alegerile parlamen­tare. De ce?

- Consider între­ba­rea dumneavoastră per­­fect le­gitimă. Mulți s-au în­trebat de ce am făcut acest pas. O să cobor pu­țin în timp pentru a vă lămuri. În anul 2008 am semnat, din partea ONG-ului pe care-l repre­zen­tam, un pact, împreună cu partidele politice care au candidat, și cu can­di­dații la Primăria Ge­ne­ra­lă și la Consiliul General. Era un pact pentru Bucu­rești, pe care, după ce partidele l-au semnat bucu­roase, imediat l-au și încăl­cat. Am trăit vreo do­uă sau trei luni "de mie­re", așa cum se în­tâm­plă întotdeauna înain­te de campania electorală, când e o mare iubire în lu­me: partidele politice, toate și toți îți promit, te invită la șe­dințe, te invită să scrii programe împreună cu ei, dar după aceea nu se mai întâmplă nimic. Așa că pac­tul nostru a rămas o simplă bucată de hârtie. Din pos­tura noastră de ONG, nu puteam decât să atragem aten­ția asupra unor lucruri, eventual să mergem în instanță ca să blocăm niște demolări sau construcții ile­gale, dar nu reușeam să influențăm în niciun fel mer­­sul general al orașului. Pentru asta era obligatoriu să intrăm în politică.

"Propunem normalitate. De asta vom fi votați"

- Veniți din afara sistemului partidelor politice, atât de controversat la noi, și lumea vă privește cu sim­patie, ca pe niște oameni curați, dar asta nu e des­tul. Ce ofertă aveți? De ce să votez la alegeri cu USR?

- Noi venim pe un val de așteptare a oamenilor, pentru o schimbare în viața politică; în primul rând, se așteaptă o schimbare a moralității omului politic, iar în al doilea rând se așteaptă să apară oameni com­pe­tenți. Multă lume mi-a spus că "șocul" pe care îl au când văd, fie la TV, fie în alte medii, oameni din USB (acum USR), este că văd oameni normali, care vor­besc normal, se comportă normal - cu alte cuvinte, dau un sentiment de apropiere de problemele pe care le au oamenii obișnuiți. Acesta este un prim motiv pentru care vom fi votați. Cam asta aducem noi nou: niște oameni care n-au mai făcut politică, care au, în schimb, o carieră profesională solidă în spate, care nu au fost prinși în chestiuni de natură imorală și care fac ce fac pentru binele comun și nu pentru binele lor personal. Sunt oameni care, dacă lucrurile ar fi mers bine în România, nu ar fi făcut niciunul dintre ei politică; ar fi avut viața lor, familia lor, cariera lor și și-ar fi văzut doar de ele. La fel s-ar fi întâmplat și cu mine, aș fi rămas un cercetător pasionat de mate­ma­tică. Chiar și acum mai visez, uneori, soluții la pro­iectele pe care le-am început în matematică și nu am avut timp să le continui. Dacă aș fi trăit într-o țară așezată, m-aș fi ocupat numai de ele.

- Sunteți la momentul zero, după o îndelungată activitate în societatea civilă. Ce ați vrea să faceți, odată ajunși în parlament?

- Țelul nostru este să fim mai mult decât un par­tid-balama, pentru că vrem ca Guvernul să depindă de voturile noastre, și nu vrem să facem alianțe cu alte partide. Vrem să avem o relație exclusivă cu prim-ministrul, să negociem pro­gramul și termenele în care lucrurile să se întâm­ple, să amenințăm cu re­tra­gerea sprijinului, dacă sunt acte de corupție în interiorul Guvernului sau dacă lucrurile pe care le-am pus în programul de gu­vernare nu se rea­li­zea­ză. Nu o să negociem pos­turi de ministru, secretar de stat, pentru că pe noi ne interesează o schimbare a României, nu niște fotolii.

- Ce prim-minis­tru veți sprijini?

- În momentul de față, cu o foarte mare proba­bi­li­tate, varianta noastră de prim-mi­nistru este Dacian Cio­loș.

- În cazul când veți avea de spus un cuvânt în programul de guvernare al României, care sunt punctele lui cele mai im­portante pentru care veți milita?

- Primul dintre ele este re­zolvarea, în sfârșit, a acestui flagel al achizițiilor pu­blice. Vrem să implementăm un program cen­tra­lizat la nivelul României care să verifice automat, pe anumiți parametri, tot ce înseamnă achiziție publică, și acolo unde se încalcă niște parametri să se aprindă un beculeț roșu. Pentru că sumele pe care autoritățile centrale și locale din România le cheltuie pe achiziții publice sunt de ordinul a 15 miliarde de euro pe an - și dacă socotim că 30% din acești bani sunt furați (președintele Curții de Conturi a zis, chiar, că se fură 40%), asta înseamnă 4 miliarde de euro pe an, e o sumă uriașă. Cu banii ăștia faci autostrada Constanța-Nădlac, integral... Am vrea să implementăm și un me­canism de finanțare pe proiect, care să fie foarte trans­parent, în același mod în care se finanțează fon­durile europene, pentru a rezolva și problema inves­tițiilor pe care Ministerul Dezvoltării le aprobă pentru orașe și comune. Acolo, practic, nu există niciun fel de criterii de acordare, e doar un sistem opac de răs­plă­tire politică a primarilor fideli partidului aflat la gu­vernare. Apoi, suntem foarte interesați de dezvol­ta­rea economică; vrem ca România să-și folosească acele câteva avantaje competitive pe care le are pe pia­ța globală - unul dintre ele este școala bună de IT. Și vrem ca România să devină unul din liderii mon­diali în câteva din zonele economice de valoare adă­ugată mare - de exemplu, în industria datelor.

"Marea prioritate să fie infrastructura"

- România are probleme cu infrastructura, să­nă­tatea și învățământul...

- Toate sunt importante, dar cred că principalul punct ar trebuie să fie, în sfârșit, prioritizarea a tot ce înseamnă marea infrastructură în România; să ter­minăm odată autostrada Constanța-Nădlac, unde punc­­tul cel mai sensibil este porțiunea care va lega Piteștiul de Sibiu, mai ales că aici avem și bani eu­ro­peni. Pe partea de infrastructură suntem, de aseme­nea, foarte sensibili la legarea Moldovei de vestul Eu­ropei - și programul nostru conține, explicit, auto­stra­da Târgu Mureș-Iași, pentru că în România este o diferență foarte mare între Est și Vest, privind locurile de muncă. Vrem să aducem investitori în Moldova, pentru că singurul motiv pentru care ei se opresc la Sebeș sau la Lugoj și nu merg la Vaslui este acea zi și jumătate în plus, sau chiar două zile în cazurile grave, pe care tirurile lor sunt nevoite să le facă în drumul spre piața vestică. Eu cred că toate aceste propuneri sunt realizabile, alături de investiții în sănătate și edu­ca­ție, dacă vom avea dezvoltare economică, și redu­cerea cheltuielilor pe achiziții publice prin eliminarea furturilor.

- Tot ce-ați spus până acum este foarte prag­matic, chiar vi s-a reproșat lucrul acesta, că veniți doar cu lucruri practice, care țin de admi­nis­trație, și nu vă asumați o identitate - de stânga sau de dreap­ta. Lumea vă percepea ca fiind mai degrabă de stân­ga, fiind liderul unui ONG care e implicat în pro­ble­me vecine cu ecologia. Până la urmă, ce culoare aveți?

- Rămânem în continuare nedefiniți ideologic, centrați doar pe acele măsuri care sunt prioritare pen­tru România, dintre care unele vor fi încadrate la stân­ga, altele la dreapta spectrului politic. Ele sunt însă priorități ale României, nu sunt nici de stânga, nici de dreapta, așa cum sunt multe din lucrurile pe care le-am discutat până acum. Avem, așadar, în partid, și oameni de stânga, și de dreapta, avem și eco­lo­giști, și liber­ta­rieni, progresiști și con­servatori, care au viziuni di­ferite referitor la tradiții, Occident, drep­turile mino­rităților etc. Firește, există și tensiuni între noi, dar mai presus de toate există niște ur­gențe ale României, ca acelea pe care le-am men­țio­nat anterior, și pentru care suntem cu toții împreună 100%.

- În cât timp credeți că va ajunge România așa cum o doriți?

- Dacă în următorii patru ani avem un guvern res­pon­sabil, eu cred că putem să avem și o administrație pu­blică eficientă și transparentă, și stoparea cheltuirii aberante a banului public, și un proiect de investiții pe termen lung pentru marea infrastructură, și o așe­zare pe priorități a investițiilor în orașe și sate. Și toate astea se pot face în doar patru ani de guvernare cins­tită și responsabilă.

Fotografiile autorului