Sănătate cu alimente: ARTRITA REUMATOIDĂ

Gilda Fildan
- Numită și poliartrită cronică evolutivă, este o boală autoimună incurabilă, care se manifestă prin faptul că sistemul imunitar atacă țesuturile sănătoase ale articulațiilor. Netratată, această afecțiune gravă poate aduce prejudicii însemnate pacienților, transformându-i la un moment dat în niște infirmi -

Date generale

În majoritatea cazurilor sunt afectate ambele mâini, însă este posibil ca și alte articulații să aibă de suferit. Simptomele cele mai frecvente sunt durerile articulare, inflamațiile și restrângerea libertății de miș­­care, dar și stările de oboseală extremă, febra, pier­derea poftei de mâncare, mărirea ganglionilor limfatici, nodulii reumatoizi și anchiloza încheietu­rilor la trezirea din somn sau după un interval de re­paos.
Statisticile ne informează că suferinzii de artrită reumatoidă reprezintă între 0,5 și 1% din populația globului. Este vorba îndeobște de persoane mature, numărul femeilor fiind de aproximativ trei ori mai mare decât al bărbaților. Aceasta sugerează că și factorii endocrini ar putea să joace un anumit rol în declanșarea bolii, dar cauzele ei nu se cunosc cu exactitate. Medicina atribuie principala responsa­bilitate unei predis­poziții moștenite genetic.
În ultimii ani, tratamentul alopat s-a îmbunătățit prin utilizarea pe scară extin­să a unor antireumatice mai eficiente, care au un spectru larg de acțiune, cum este metotrexat, precum și a medicamentelor bio­lo­gice, ca adalimumab (humira), cu un puternic efect antiinflamator și imunosupresiv. Aceste preparate în­ce­tinesc procesul de degradare a cartilajelor și oa­se­lor. Din păcate, ele pot provoca efecte secundare de o gravitate considerabilă, încărcând măduva osoasă cu substanțe toxice și prejudiciind funcționarea rinichi­lor.

Alimente cu valoare terapeutică împotriva artritei reumatoide

Prima măsură de luat în vederea prevenirii artritei reumatoide ar fi adoptarea unei alimentații de tip me­diteranean, alcătuită din multe legume și fructe, apoi din pește, ulei de măsline și un consum moderat de vin, conținând astfel o mare cantitate de antioxi­danți și de compuși cu acțiune antiinflamatoare. Dacă sufe­riți deja de artrită reumatoidă, o dietă medite­raneeană de numai 12 săptămâni vă poate ameliora cu până la 38% durerile, anchiloza articulară și dificultatea de a vă folosi mâinile, după cum arată un studiu publicat în anul 2003 de revista "American Journal of Epide­miology". În cele ce urmează, veți afla câte ceva des­pre avantajele diverselor compo­nente ale dietei amin­tite, precum și despre alte alimente care, sperăm, vă vor fi de ajutor.

*** Peștele
Peștii de apă rece - ca scrumbia, păstrăvul, somonul, tonul și halibutul - constituie o sursă excelentă de acizi grași Omega-3, dintre care cei mai im­portanți sunt acidul eicosapentaeonic (EPA) și acidul docosahexeonic (DPA), cunoscuți pentru rolul lor antiinflamator. De asemenea, sunt recomandabile și con­servele de pește: cutiile cu somon, he­ringi, sardine și ton în suc propriu.
Peștele constituie unul din elementele esențiale ce se regăsesc în dieta medite­ra­neană, care se caracterizează prin reducerea consumului de carne roșie și de proteine ani­male, în general. Studiile efectuate cu parti­ci­parea unor subiecți umani, dar și experi­mentele cu animale au dovedit că peștele și uleiul de pește ajută la reducerea concentrației de cito­kine. A­ceste proteine favorizează inflamațiile, fiind im­plicate în apariția tumefacțiilor articulare, a du­rerilor, ca și a sensibilității la atingere. Autorii unui studiu danez au consemnat o ameliorare evi­dentă a anchilozei tipice de dimineață, a infla­mației și a durerilor articulare la un grup de persoane diagnos­ticate cu artrită reumatoidă, care mâncaseră în medie câte 110 grame de pește pe zi, timp de șase luni. Toto­dată, a devenit posibilă și reducerea dozei de me­dicamente convenționale.
Dr. Andrew Weil, profesor la University of Arizo­na din Tucson, îi sfătuiește pe bolnavii de artrită să-și introducă peștele în meniu de cel puțin trei ori pe săptămână și, pe lângă aceasta, să-și asigure un aport zilnic de 2 sau 3 ml de ulei de pește, prin interme­diul unui supliment nutrițional. Însă peștele nu este singura sursă bună de acizi Omega-3. Aceștia sunt prezenți, în cantități apreciabile, într-o serie întrea­gă de alimente de origine vegetală, de exemplu în nuci, în semințele de in, uleiul de rapiță și legu­mele cu frunze colorate în verde închis.

*** Curcuma
Condimentul galben-auriu, unul dintre ingredientele de bază ale rețetei de curry, conține curcumin, un antioxidant foarte pu­ternic, care ne protejează împotriva acțiunii distructive a radicalilor liberi. Curcuminul are în compoziția sa inhibitori naturali ai en­zimei COX-2, ceea ce îl recomandă drept o alternativă lipsită de efecte secundare la inhibitorii de sinteză, prescriși de medici. El combate inflama­țiile prin scăderea nivelului de histamină și determină glanda suprarenală să crească secreția de cortizol - analgezicul natural al organismului.
După cum au constatat specialiștii, curcuminul poate reduce durerile și rigiditatea articulară la pa­cienții cu artrită reumatoidă. Revista "Arthritis and Rheumatism" a publicat în anul 2006 un studiu al cercetătorilor de la University of Arizona, care desco­periseră chiar posibilita­tea de a împiedica apariția bolii cu ajutorul curcuminului. Studiul a făcut cunos­cut faptul că, prin administrarea unui extract ce reu­nea prin­cipalele trei curcuminoide, se reușise bloca­rea proteinei NFkB. Această substanță exercită o influență nefastă la nivel genetic, stimulând reac­ții imunitare excesive și dând naștere unor inflamații cronice. Rezultă de aici un stres celular, care duce nu numai la distru­gerea țesuturilor din articulații, dar în final și la un risc sporit de cancer. Rezul­ta­tele cer­cetării au confirmat că extractul de curcumin este tot atât de eficient ca medica­men­tele alopate, folosite ca inhibitori de NFkB.
Întrucât alimentul, cu structura sa com­plexă, este totuși de preferat unui extract, care ne restituie doar o parte a lui, noi v-am îndemna să vă condimentați cât mai des orezul și alte feluri de mâncare cu o doză generoasă de curry. Apoi, să vă gândiți și la alte ali­mente cu efect antiinflamator, ca de pildă papaia sau ananasul. Dr. Weil ne recomandă să presărăm o lingu­riță de pulbere de curcuma peste le­gumele fierte, ori s-o amestecăm în supă. Condi­men­tul poate fi între­buințat și la prepararea unui ceai.
Trebuie să recunoaștem însă că este dificil să ne procurăm numai din hrană cantitățile de curcumin necesare pentru a produce efecte curative, dacă ar fi să dăm crezare terapeuților, care ne cer să luăm zilnic, între mese, 250 până la 500 miligrame de curcumin pur - aceasta ar însemna minimum 5 și maximum 25 de lingurițe de curcuma uscată. Nici chiar un mare amator de curry n-ar fi în stare să înghită atât. De aceea, o cale de mijloc rezonabilă ar fi să condimen­tăm cât mai des posibil mâncarea cu curcuma, pentru a preveni durerile, și să apelăm la un supliment alimentar cu un conținut standardizat de curcumin de 90-95% pentru atenuarea simptomelor în faza acută a bolii. Un praf de piper proaspăt măcinat va ajuta la o mai bună asimilare a curcuminului în organism.
Vindecătorii naturiști citează și unele cazuri senza­ționale, când o licoare cu gust iute, preparată din curcu­ma în amestec cu alte câteva ingrediente, a avut un efect nesperat, respectiv îndreptarea și recuperarea mo­bilității unor degete încovoiate și răsucite, dispa­ri­ția inflamației și a durerilor.
Iată rețeta (cantitățile nu sunt obligatorii, ci pot fi modificate după dorință): măcinați puțin piper negru și puneți-l într-o cană cu apă fierbinte, adăugați 1/4 linguriță de chimen, 1/2 linguriță de boia de ardei, 1 linguriță de curcuma, iar la sfârșit turnați ketchup, cât vă lasă inima. Amestecați din când în când și beți fără grabă, cu înghițituri mici, savurând gustul picant.

** Ardeii iuți
Ardeiul iute conține capsaicină, un alcaloid lipi­cios ca rășina și cu gust înțepător, care este cel mai efi­cient dintre analgezicele naturale existente. Aplica­tă extern, capsaicina face să dispară pentru un timp așa-numita substanță P, responsabilă pentru transmi­terea senzațiilor de durere pe căile nervoase. În ab­sența ei, semnalele dureroase nu mai ajung la creier. Numeroase studii atestă proprietatea capsaicinei de a calma temporar durerile în diferite afecțiuni, printre care și artrita reumatoidă.
Vă puteți masa ușor încheieturile bolnave, de trei-patru ori pe zi, cu o cremă cumpărată din comerț, care trebuie să aibă o concentrație de capsaicină cuprinsă între 0,025 și 0,075%. Alternativa mai ieftină ar fi să dați prin blender una sau două teci de ardei iute și să întindeți pasta pe locul dureros. Dacă preferați, o pu­teți amesteca într-o cremă, de pildă cold cream. Pen­tru oricare dintre variante v-ați decide, este de așteptat să aveți o senzație de usturime la primele tratamente. Ea se va diminua treptat, până la dispariție, pe măsură ce repetați procedura. Reți­neți că, după aplicarea cremei sau a pastei de ardei, trebuie neapărat să vă spălați bine pe mâini, ca să nu intro­du­ceți nici măcar o cantitate infimă din ea în ochi, nas sau gură. Vă asi­gu­răm că, dacă din nebăgare de seamă se va întâmpla așa ceva, veți avea senzații extrem de neplăcute, cu nimic mai prejos decât durerile de articulații.
Capsaicina se utilizează de preferință ex­tern. Totuși v-ar putea fi de folos să mân­cați mai mulți ardei, sosuri condimentate cu ardei iuți sau piper cayenne măcinat. O altă posibilitate ar fi să luați de trei ori pe zi tinctură cayenne (0,3 până la 1 mililitru). Se poate prepara și o infuzie: amestecați jumătate de linguriță sau una întreagă (2,5-5 grame) de pulbere cayenne într-un sfert de litru de apă cloco­tită, și așteptați 10 minute să infuzeze. Din această licoare se ia câte o linguriță, diluată cu apă, de trei-patru ori pe zi.

** Ceaiul verde
În țări precum cele din Asia, unde ceaiul verde este băut zilnic, prevalența artritei reumatoide se men­ține la cote cu mult mai scăzute decât pe conti­nentul european și în America. Aceasta îndreptățește presupunerea că un consum regulat ar putea contribui la evitarea îmbolnăvirii. Există și un studiu recent, care demonstrează efectul dezinflamator al catehi­nelor conținute în ceaiul verde. El stopează degra­darea cartilajelor și reduce inflamația cronică.
Dacă medicii consideră că există pentru dvs. riscul de a dezvolta această afecțiune sau dacă suferiți deja de artrită reumatoidă, vă sfătuim să beți cantitatea de ceai verde administrată în cadrul studiului menționat, adică 4 căni pe zi.

** Legumele și fructele
Revista de specialitate "American Journal of Clinical Nutrition" a publicat în anul 2015 un studiu al Universității Manchester din Marea Britanie. Din datele deținute de cercetători reiese că deficitul de vitamina C și prezența insuficientă a unui carotenoid numit beta-criptoxantină (ambele fiind conținute în fructele viu colorate în galben sau roșu) poate crește riscul de apariție a unei artrite reumatoide. S-au efec­tuat investigații comparative la 88 de pacienți la care boala se declanșase de puțin timp și la 176 de per­soane cu articulațiile sănătoase. A fost reținut faptul semnificativ că suferinzii de artrită primeau prin ali­men­tație un aport de beta-criptoxantină cu apro­xi­mativ 40% mai mic decât al participanților din gru­pul-martor.
Surse excelente de beta-criptoxantină sunt, printre altele: fasolea verde, broccoli, tulpinile de țelină, varza de Bruxelles, ardeii grași roșii, ardeii iuți, castraveții, salata verde, arpagicul, dovleacul, po­rumbul, strugurii albi, portocalele, mandari­nele, mango, papaia, caisele, piersicile și necta­rinele.
Concluziile studiului au venit să confirme unele ob­servații făcute ante­rior, conform cărora riscul de artrită urcă până la valori triple la cei care mănâncă prea puține fructe și mai ales duc lipsă de cele bogate în vitamina C, cum sunt porto­calele și grepfrutul. Acordați mai multă atenție legumelor și fructelor enumerate în lista noastră sau măcar beți zilnic suc de portocale, câte un sfert de litru, pentru a vă asigura nivelul nece­sar de beta-criptoxantină.

** Uleiul de măsline
În uleiul de măsline se găsesc mulți acizi grași mo­nonesaturați, iar acțiunea lui benefică asupra inimii și a vaselor de sânge este minuțios documentată știin­țific. Însă el poate să contribuie și la prevenirea artri­tei reumatoide ori să participe ca adjuvant la trata­mentul ei. "American Journal of Clinical Nutrition" a publicat un studiu, în cadrul căruia cercetătorii greci au analizat alimentația a 145 pacienți cu artrită reu­matoidă și 188 participanți sănătoși. S-a observat că riscul de îmbolnăvire al persoanelor care îngurgi­taseră, în decursul vieții lor, cantități minime de ulei extravirgin, obținut prin presare la rece, era de două ori și jumătate mai mare decât al subiecților obișnuiți să consume mult ulei de măsline. Studiile conduc la concluzia că acest ulei este deosebit de eficient în pro­filaxia artritei reumatoide, datorită conținutului său bogat de acizi grați mononesaturați, capabili să re­du­că inflamațiile, dar și de polifenoli, care combat dege­nerarea articulațiilor.
În cazul când deja suferiți de artrită reumatoidă, v-ar fi de folos să înlocuiți majoritatea grăsimilor din meniul dvs. cu uleiul de măsline. Există câteva studii care atestă faptul că și o cantitate mică de ulei extra­virgin, de exemplu două linguri pe zi, poate avea un efect antiinflamator comparabil cu al ibuprofenului.

** Vinul
Persoanele care se hrănesc după modelul medi­te­ranean obișnuiesc să bea și câte un pahar de vin, mai ales la mese. Ele preferă vinul roșu, în compoziția căruia sunt prezenți mulți compuși cu acțiune antiin­flamatoare, ca de pildă quercetina, resveratrolul și saponinele. Aceste substanțe contribuie la scăderea nivelului de colesterol, la împiedicarea depunerilor de colesterol "rău" LDL pe pereții arterelor și la mic­șorarea riscului de formare a cheagurilor de sân­ge. Din acest motiv, vinul roșu con­sti­tuie unul dintre factorii decisivi, care fac din ali­men­tația medite­raneeană o mo­dalitate de re­du­cere a pericolu­lui de apariție a unor afecțiuni cardiovas­culare.
La congresul anual al Ligii europene împotriva reuma­tis­mului (EULAR), care a avut loc în 2007 la Barcelona, s-au pre­zentat rezultate ale cer­cetării științifice care sugerează că nu nu­mai vinul, ci toate băuturile alcoolice ar avea într-o oarecare măsură capacitatea de a oferi protecție împotriva artritei reumatoide. Specialiștii suedezi au examinat 1.204 pacienți cu diagnostic de artrită reu­matoidă și, pentru comparație, 871 voluntari sănătoși. Ei au descoperit că aceia care consumaseră trei sau mai multe porții de băuturi alcoolice pe săptă­mână (o porție însemnând 110 mililitri de vin, 340 mililitri de bere sau 30 mililitri de tărie) aveau un risc de artrită cu 50% mai mic decât al per­soa­nelor abstinente.
În anul 2006, au apărut în revista "Proceedings of the National Academy of Sciences" concluziile unor ex­perimente făcute pe animale. Și aceste date scoteau în evi­dență faptul că un consum mo­de­rat de alcool, care nu dăuna celulelor hepatice, a constituit o prevenție eficientă contra ar­tritei la șoareci.
Toate aceste constatări ale cercetătorilor conduc la concluzia că alcoolul, băut fără exagerare, reușește să amelioreze simptomele artritei reumatoide. Totuși, trebuie să insistăm cu recomandarea ca femeile să nu depășească măsura de o băutură alcoolică (ceea ce numeam mai sus "o porție") pe zi, iar bărbații să se limiteze la două.

* Kiwi și alte fructe
La numeroase afecțiuni, printre care și la artrita reumatoidă, se constată o prezență redusă a antioxidanților în sângele bolnavi­lor. În anul 2005, revista "Journal of Medici­nal Food" a publicat un studiu prin care un colectiv de cercetare sud-coreean investi­gase efectele diverselor sucuri de fruc­te asupra concentrației de anti­oxidanți. Participanților - un grup restrâns de bărbați - li s-au dat să bea sucuri obținute din nouă fructe: kiwi, mere, portocale, struguri, prune, pepene galben, pepene roșu și pere. Cu excepția sucului de pere, toate celelalte au avut o puternică acțiune antioxidativă.

Alimente de consumat cu prudență

Potrivit unor studii de dată recentă, efectuate la Uni­versitatea Manchester, alimentația tipică a majori­tății europenilor, care include multă carne roșie, în schimb cantități mici de pește, fructe și legume, spo­rește riscul de a dezvolta o artrită reumatoidă. Revista "Arthritis and Rheumatism" a dat publicității în anul 2004 un studiu care compara deprinderile alimentare ale unor bolnavi de artrită cu cele ale unui grup mar­tor, compus din oameni sănătoși. Printre observațiile autorilor se număra și aceea că marii amatori de carne roșie, hamburgeri și fripturi la grătar și-au dublat riscul de îmbolnăvire. Una din explicațiile posibile ar fi următoarea: carnea roșie conține mult colagen, unul din principalii constituenți ai structurii articu­lațiilor. La persoanele care au o predispoziție pen­tru artrită, se poate manifesta o hipersensibilitate la colagen, astfel încât sistemul imunitar începe să atace colagenul, ca și cum acesta ar fi un intrus dăunător. Așadar, dacă suferiți de artrită sau aveți asemenea cazuri în familie, ar fi înțelept să scoateți din ali­mentația dvs. carnea roșie.
Și nici cafeaua n-ar trebui băută fără măsură. Stu­diile ne avertizează că, la un consum de patru cești pe zi sau mai mult, se dublează probabilitatea ca anali­zele de sânge să indice prezența factorului reumatoid. Acesta este un anticorp care se poate atașa de celulele sănătoase, distrugându-le. Iar unele studii ne uimesc cu o constatare-surpriză: influența negativă a cafelei decofeinizate este chiar mai mare decât a celei normale.

Din cămara cu ierburi de leac

Un remediu foarte eficient contra artritei reu­matoide este tămâia. Ea se obține din rășina cle­ioasă a unui copac cu coroana răsfirată, amintind de forma unei umbrele deschise, care crește în re­giunile uscate și deluroase ale Indiei. Extractul de tămâie conține acizi boswelici, între care deo­sebit de activi sunt terpenoizii. Ei acționează într-un mod asemănător cu antireumaticele nesteroidiene - re­duc inflamația, însă fără a provoca efecte secun­dare, așa cum sunt iritarea mucoasei gastrice și sângerările pe tractul digestiv.
Mulți medici prescriu pacienților cu artrită un extract cu conținutul standardizat de acizi boswe­lici (la nivelul de 37,5-65%). De obicei, se reco­man­dă câte 150 miligrame de acizi boswelici de trei ori pe zi, timp de opt până la douăsprezece săp­tămâni. Prin urmare, dacă vă procurați un extract cu concentrația de 37,5%, va fi necesar să vă ad­mi­nistrați de trei ori pe zi câte 400 miligrame, pen­tru a ajunge la un rezultat satisfăcător.