Răspuns pentru MARIA F. - Făgăraș, F. AS nr. 1233 - "Se poate face ceva împotriva blefarospasmului?"

Redactia
Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicină complementară și reflexoterapie - Timișoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24, e-mail: mirceapeia@yahoo.com

Deși folosiți termenul de blefarospasm, amănun­tele furnizate de dvs. conduc mai de­grabă spre diagnosticul de ptoză palpe­brală, ceea ce reprezintă o patologie ca­racterizată prin căderea uneia sau a am­belor pleoape superioare (exact ca în cazul mamei dvs.) și este o condiție pa­tologică diferită de contracția anor­mală, necontrolată, a pleoapelor, cau­zată de o distrofie focală, denumită uzual blefaro­spasm.
La adulți, unele ptoze ale pleoapelor pot apărea ca efect natural al îmbătrânirii, pe măsură ce mușchii pleoapei își pierd tonicitatea. Mai rar, o pleoapă pto­zată poate fi re­zultatul unei leziuni sau boli, cum ar fi diabetul, miastenia gravis, ac­cidentul vascular cerebral, tumora cerebrală, toa­te aceste afecțiuni putând afecta funcția nervilor și a mușchilor.
Așadar, consider că o examinare atentă poate fi necesară pentru a vedea dacă o problemă de sănătate este cauza ptozei palpebrale.
În privința tratmentului, trebuie știut că, la adulți, dacă ptoza este rezultatul îmbătrânirii sau al unui traumatism, recomandarea de pri­mă intenție poate fi liftingul (ridi­carea) pleoapei prin scur­tarea muș­chiu­lui responsabil. Dacă, în schimb, o problemă generală de să­nă­tate este cauza, tratamentul tulburării de fond poate fi de ajutor în gestionarea ptozei palpebrale.
Vreau să cred că, în cazul mamei dvs., cauza pto­zei palpebrale este, cel mai probabil, un efect natural al îmbătrânirii, care determină pierderea elasticității țesutului palpebral, a forței și tonusului acesteia și, de aceea, consider că unele noțiuni privitoare la chi­rurgia pleoapei v-ar fi de folos.
Astfel, blefaroplastia este procedura chirurgicală de îndepărtare a excesului de piele și grăsime de pe pleoa­pele superioare și inferioare. Procedura are loc, de obicei, sub anestezie locală și constă în incizarea cutei palpebrale din vecinătatea genelor. În urma acestei proceduri, pielea, mușchiul și grăsimea în exces sunt îndepărtate și incizia este închisă. Cazurile ușoare pot fi tratate și prin chirurgie laser, reducerea suprafeței pielii și a mușchilor făcându-se fără incizie clasică.
În urma blefaroplastiei este posibilă apariția unor probleme temporare. Deoarece multe vase mici de sânge sunt afectate în cursul procedurii, s-ar putea să rămână un surplus de sânge sub piele (hematoa­me), însă acestea se resorb de obicei după câteva zile și nu lasă semne permanente. Uneori, pacienții prezintă temporar diplopie (vedere dublă) după primele ore de la operație, sau lăcrimat excesiv, pentru câteva zile, dar aceste simptome dispar de obicei. Infecția în urma operației nu apare de regulă, dar se poate în­tâmpla. În acest context, dacă apar manifestări cum ar fi inflamația care nu dispare în timp, roșeața care se accentuează în următoarele zile, disconfort sau du­rere în pleoapă care nu cedează în timp sau tulburări serioase de vedere, consultați medicul curant.
Să auzim numai de bine!


Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor și homeopat - București, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com

"Băiețelul meu suferă de dermatită atopică"
(Răspuns pentru SIMINA - Craiova, F. AS 1199)


Stimată doamnă,
Dermatita atopică este o tulburare cronică a siste­mu­­lui imunitar, care cunoaște remisii și recidive, fiind ca­racterizată de o erupție cutanată pruriginoasă (cu mân­cărimi), cel mai adesea lo­ca­lizată în pliurile pielii.
Pe plan internațional, afectează 15-30% din copii și 2-10% din adulți. Frecvența tinde să fie mai mare în țările dezvoltate. Este mai des întâlnită la sexul feminin (1,4:1); în 85% din cazuri se mani­festă în primul an de viață și 95% din cazuri până în vârsta de 5 ani. Cei cu un părinte sau o rudă apro­piată afectată prezintă un risc sporit.
Cauza nu este cunoscută, dar printre ipotezele luate în considerare se află, în primul rând, o tul­bu­rare în echilibrul dintre celulele sistemului imu­nitar, ceea ce duce, în final, la o creștere mare a imu­no­globulinei E (IgE, un fel de proteină găsită și în alergii) și un defect al funcției cutanate de barieră.
Factorii implicați includ:
* Stresul poate agrava dermatita atopică, iar mâncărimea devine un factor deranjant, care duce mai departe la și mai mult stres.
* Modificările hormonale la femeile aflate în perioada sarcinii sau a menstruației.
* Infecții cutanate provocate de virusul herpes simplex sau stafilococul auriu.
* Iritanți din mediu, inclusiv săpunuri, parfu­muri, geluri de duș, detergenți etc.
* Hainele aspre, în special cele din lână.
* Temperaturile ridicate pro­voacă transpirație, care iri­tă pielea, iar umezeala scăzută agravează, deopotrivă derma­tita atopică, ducând la uscă­ciu­nea pielii.
* Alergenii inhalați din mediu, de la acarieni, polen, animale de companie, muce­gai.
* Alergenii prezenți în mân­care - mai mult la copii decât la adulți. Copiii care nu reușesc să crească sau au simp­­tome gastrointestinale.
* Unii consideră că și fumatul ar fi o cauză a bolii, atât în cazul adulților, cât și în cazul copiilor cu părinți care fumează.
* Excesul de igienă este o ipoteză care pare să devină din ce în ce mai plauzibilă. Această ipoteză presupune că dermatita atopică ar rezulta dintr-o expu­nere scăzută a copiilor la bacterii și microor­ganisme din mediu, ceea ce nu le permite să dezvolte un sistem imunitar mai sănătos.
Clinic, dermatita atopi­că se manifestă astfel:
* Prurit neîncetat. În lip­sa acestuia, este mai pu­țin probabil să fie dermatită ato­pică. Pruritul ar putea fi pre­zent chiar în primele săp­tă­mâni ale vieții, însă atunci bebelușii nu au dez­voltată capacitatea de scăr­pinare.
* Boala dispare și rea­pare aparent de la sine.
* Erupția cutanată, care la bebeluși apare în spe­cial pe față și în pliurile pielii, la coate și la genunchi, petele fiind roșii și umede. La copiii mai mari și la adulți, erupția cutanată este mai uscată și mai groasă, fenomen cunoscut sub numele de "lichenificare".
* Nivelul de IgE în sânge este crescut.
* Asocierea altor boli, cum ar fi astmul, alergia sezonieră respiratorie, rinita alergică.
Dermatita atopică nu trebuie confundată cu ecze­ma de contact, dermatita seboreică, limfomul cutanat (cancer cutanat), neurodermita, psoriazisul, scabia și tinea corporis (ciupercă).
Din punct de vedere naturist, dermatita atopică este considerată o tulburare a energiei de apărare a tru­pului. În acest caz, plămânul și intestinul gros, care guvernează pielea, sunt cele implicate. Intestinul gros este recunoscut, din ce în ce mai mult, drept un al doilea sistem imunitar. Starea sistemului imun ara­tă și felul în care omul își găsește echilibrul cu mediul înconjurător. Astfel, un dezechilibru interior sau un contact insuficient cu exte­riorul pot provoca der­matita atopică.
Acestea fiind spuse, se pot sugera următoarele abordări neconvenționale:
1. Evitați factorii favorizanți, cum ar fi hainele aspre, în contact direct cu pielea, săpunurile și articolele cosmetice cu parabeni, polenul etc.
2. Nu lăsați aerul din locuință să fie prea uscat. Puteți folosi umidificatoare. Țineți seamă de faptul că aparatele de aer condiționat tind să usuce aerul.
3. De evitat fumatul.
4. Lăsați copiii să se joace afară, pe orice vreme, să intre în contact cu mediul înconjurător. Prea multă curățenie, apelarea prea frecventă la antibiotice le slăbesc sistemul imunitar.
5. Copiilor mici, care nu-și pot stăpâni nevoia de a se scărpina, ar fi bine să li se taie unghiile scurt și, eventual, să li se pună mănuși, ca să nu se rănească.
6. Pe cât posibil, se recomandă hrănirea copiilor cu lapte matern.
7. Evitarea și controlul stresului; favorizarea unei atmosfere calme în casă, între adulți. Să nu se pună prea multă presiune pe copii, din punct de ve­dere al performanțelor școlare, la sport etc.
8. Legat de punctul 7, sunt de recomandat și exer­cițiile yoga, de relaxare, inclusiv cele de modificare comportamentală.
9. Mișcarea fizică ajută, prin detensionare ner­voasă, însă trebuie alese sporturi cum este înotul, ce nu provoacă transpirația, care este iritantă.
10. Compresele reci ajută la calmarea iritațiilor pielii.
11. Băile călduțe, cu pulbere de ovăz, ajută la ame­­liorarea pruritului. Se mai poate folosi și apă în care a fost fiert orezul, aplicată cutanat.
12. Folosirea emolientelor (creme hidratante). Tehnica de aplicare corectă este esențială. Mai întâi se umezește pielea, apoi se aplică unguentele, astfel încât să se rețină apă în piele. O greșeală obișnuită este uscarea pielii, apoi aplicarea cremei, ceea ce face procesul lipsit de eficiență.
13. Crema cu calamină este excelentă pentru cal­marea pruritului.
14. Administrarea de suplimente ce conțin sele­niu, vitaminele D și E.
15. Plante medicinale: se recomandă ulei de pri­mulă, de sunătoare (Hypericum perforatum), gălbe­nele (Calendula officinalis), mușețel (Chamomilla recutita), uleiul de arbore de ceai (Malaleuca alter­nifolia) adăugat în apa băii, nu consumat.
16. Acupunctura dă rezultate foarte bune în caz de eczeme și alergii, în general. Reechilibrează ener­giile de apărare ale organismului.
17. Și homeopatia are efecte excelente. Expe­riența mea medicală publicată sub formă de studii în străinătate arată că homeopatia poate duce la o rezolvare definitivă a bolii, permițând atât copiilor, cât și părinților o viață lipsită de dramele care în­soțesc această afecțiune. Medicamente precum Cal­carea carbonica, Graphites, Lachesis, Petroleum, Sulphur, Psorinum ar pu­tea fi utile. Totuși, efectele de lungă durată vin doar dintr-un tratament indi­vidualizat, constituțional, elaborat de medicul spe­cialist.
Având în vedere seve­ritatea bolii, precum și po­sibilele complicații, este necesar ca bolnavii să se consulte permanent cu un medic specialist, pentru a li se preciza diagnosticul înainte de instituirea vre­unui tratament.
Vă urez succes!


Ing. chim. MIRCEA BOCAN - Alba Iulia, tel. 0788/23.38.73, 0258/86.56.77

"Sunt insulinodependent. Doresc sfaturi folositoare pentru boala mea"
(Răspuns pentru CONSTANTIN BĂILĂ - Codlea, F. AS nr. 1231)


  Nu ați menționat vechimea bolii dumneavoastră! O cură prelungită cu doze mari de argilă "ALGO" (3-4 luni) va rezolva efectele secundare ale insulinei, mai ales că neuropatia diabetică este în fază incipientă. Aveți și avantajul vârstei (35 de ani), care vă dă speranțe să scădeți la câteva săptămâni sau mai des dozele de insulină! Sigur veți con­stata că argila îmbunătățește funcția pan­creasului și să sperăm că veți scăpa definitiv de de­pendența de insulină! Pentru amănunte, vă rog să mă contactați la tel. 0788.233.873.