Morcovul este printre primele legume cultivate și consumate de om. Unii cercetători spun că ar fi fost domesticit cu cinci-șase milenii în urmă în Orientul Mijlociu, pe teritoriul actualului Afganistan, în timp ce alții susțin că ar fi originar din bazinul Mării Mediterane, la fel ca și rudele sale, pătrunjelul, țelina sau leușteanul. Adevărul s-ar putea să fie undeva la mijloc, morcovul pe care îl cumpărăm astăzi din piețe fiind, se pare, o încrucișare dintre specia orientală, care are o culoare roșie-purpurie, și specia mediteraneană, a cărei rădăcină are o culoare mai degrabă galbenă. Cert este că încă din vremuri preistorice, morcovul este folosit ca aliment și ca medicament, ambele calități fiindu-i din plin validate de către studiile moderne. Dar înainte de a cunoaște utilizările medicinale cu adevărat excepționale ale morcovului, sunt necesare câteva precizări legate de diferitele tipuri de morcov folosite în alimentație și în terapie.
Soiurile de morcovi
Există incredibil de multe (de ordinul sutelor). Varietățile de morcov, consumate astăzi în lume sunt de ordinul sutelor. La noi în țară sunt folosite în majoritate varietățile de morcov de culoare portocalie. În piețe găsim morcovul portocaliu de consum, de formă cilindrică, dulce la gust și foarte bogat în vitamine, dar și un morcov furajer (numit și "carotă"), de dimensiuni foarte mari, de formă conică, mai fad și mai sărac în substanțe nutritive. Evident, este de preferat morcovul de consum, în fața celui furajer. Recent au apărut și la noi, fiind foarte la modă, morcovii-bebeluș (baby carrots în engleză), care sunt foarte mici ca dimensiuni, fragezi, cu o consistență și un gust plăcut după fierbere, iar indicele lor glicemic este scăzut. Mai rar, întâlnim la noi și morcovul galben, care este foarte bogat în xantofilă și luteină, doi pigmenți care previn degenerescența maculară, ateroscleroza și cancerul pulmonar. În India și în China, se folosește și o varietate de morcov roșu, care conține un pigment numit licopen, care previne și combate gastrita și ulcerul gastric, previne, de asemenea, cancerul de prostată și cel ovarian. Morcovul purpuriu (roșu închis) este cultivat în unele regiuni din Turcia și din Irak, fiind bogat în pigmenți antocianici, principii active care îmbunătățesc vederea nocturnă, combat inflamațiile articulare, previn trombozele de tot felul. Morcovul alb este întâlnit în estul Afganistanului, în Pakistan și în Iran și are această culoare deoarece este lipsit de pigmenți, fiind, în schimb, foarte bogat în fibre alimentare. În fine, morcovul negru (de fapt are o culoare vineție foarte închisă) conține, la fel ca și morcovul purpuriu, pigmenți antocianici, care între altele, scad nivelul colesterolului negativ (LDL), împiedică oxidarea acestuia pe artere, încetinesc procesele degenerative, protejează împotriva diferitelor forme ale bolii canceroase.
Preparate din rădăcină de morcov
Mai întâi de toate, trebuie știut că cele mai bune efecte terapeutice se obțin consumând rădăcinile proaspete de morcov, și nu cele conservate prin congelare sau preparate prin încălzire, care își pierd multe din calitățile vindecătoare. După două săptămâni de congelare, se pierd aproximativ 30-45% din majoritatea vitaminelor, în timp ce, prin fierbere, este pierdut un procent de 50-70% din conținutul de vitamina A, E, B1 și B3.
Sucul obținut prin centrifugare
Este forma de administrare a morcovului cea mai eficientă din punct de vedere al absorbției vitaminelor și pigmenților. Se obține cu ajutorul storcătorului electric centrifugal, din morcovi proaspeți și bine spălați, dar necurățați de coajă, care este partea cea mai bogată în substanțe nutritive. Coaja va fi doar frecată foarte bine cu o perie moale și vor fi îndepărtate părțile stricate. Sucul obținut se consumă de preferință imediat sau, dacă nu este posibil acest lucru, se păstrează la rece, în recipiente bine închise, dar nu mai mult de șase ore.
De regulă, un adult va consuma zilnic 150-300 ml de suc de morcov, o cantitate mai mare fiind contraindicată, deoarece poate produce deranjamente gastro-intestinale, pigmentări anormale ale pielii, stări de inapetență.
Sucul obținut prin mixare
Se prepară din morcovi foarte bine spălați și curățați, care se introduc, împreună că puțină apă, în vasul mixerului. Se mărunțesc vreme de 1-2 minute, formând o pastă, a cărei moliciune depinde de cantitatea de apă adăugată. La final se adaugă și suc de lămâie, pentru a conserva mai bine proprietățile morcovului și pentru a-i face gustul mai agreabil. Sucul de morcov obținut prin mixare are vitaminele, pigmenții și anumiți acizi organici mai greu asimilabili, dar are alte proprietăți extraordinare:
* are un indice glicemic foarte scăzut, ceea ce îl recomandă ca adevărat aliment-medicament în dieta diabeticilor.
* caloriile sale sunt greu asimilabile și conferă o senzație de sațietate îndelungată, fiind util contra supragreutății și obezității.
* datorită conținutului ridicat de fibre, este ca o mătură pentru tubul digestiv, curățând intestinele de substanțele reziduale și normalizând tranzitul.
Salata de morcovi
Se obține dând prin răzătoare morcovii bine spălați, peste care se toarnă ulei presat la rece, puțin suc de lămâie și sare după gust. La salatele de morcov se adaugă de obicei și rădăcină de pătrunjel, de țelină, varză sau sfeclă rasă, precum și mărar sau pătrunjel verde. Bine de știut: din morcovul crud, consumat ca atare sau în salată, organismul va putea extrage un procent mic de vitamine sau minerale, deoarece acestea rămân "captive" în spatele pereților celulari formați din celuloză. De exemplu, doar 25% din vitamina A din morcovul crud va putea fi asimilată, în timp ce din sucul de morcov obținut prin centrifugare, procentul din această vitamină asimilată crește până la aproximativ 90%. În schimb, în salata cu morcov crud există un procent foarte mare de fibre alimentare, foarte importante pentru îmbunătățirea tranzitului intestinal, pentru ținerea sub control a greutății, pentru prevenirea cancerului tubului digestiv, pentru scăderea glicemiei și a nivelului colesterolului.
Morcovul fiert
Poate fi consumat ca atare, sub formă de piure, sau în diverse alte mâncăruri (ciorbe, tocănițe, ghiveciuri etc.). În urma fierberii, aproximativ 70% din vitamina A conținută este distrusă, la fel ca și vitamina C și multe alte substanțe nutritive. Totuși, este important de știut că vitaminele și mineralele rămase după fierbere vor fi mult mai ușor de asimilat din morcovul fiert, decât din cel crud. Mai mult, morcovul fiert este foarte bine digerat și tolerat de către tubul digestiv, fiind recomandat în mod special persoanelor convalescente ori celor care, datorită unor afecțiuni gastro-intestinale, nu suportă cruditățile. Din aceste motive, morcovul fiert poate avea, deși poate părea incredibil, de multe ori o aplicabilitate terapeutică mai mare chiar decât cel consumat crud.
Tratamente interne
* Boala canceroasă - se administrează zilnic suc de morcov (obținut prin centrifugare), câte 100 de ml dimineța și seara, în cure de patru săptămâni, urmate de una-două săptămâni de pauză. De asemenea, se administrează și salată de morcov crud, dat prin răzătoarea fină, câte 50-75 de grame zilnic, consumate de trei ori pe săptămână. Sucul de morcov este foarte bogat în substanțe antitumorale, între care menționăm falcarinolul, luteina și zeaxantina, principii active cu efecte benefice demonstrate în cancerul de piele, în cancerul esofagului și al laringelui, în cancerul colo-rectal, în cancerul gastric, al prostatei sau al vezicii urinare. Aceste substanțe încetinesc procesele de proliferare a celulelor maligne, împiedică în bună măsură apariția metastazelor, studii de medicină experimentală arătând că sub acțiunea acestor principii active, tumorile pot intra în remisie. Morcovul consumat crud, sub formă de salată, menține tranzitul intestinal normal, element de maximă importanță în boala canceroasă, unde funcția de eliminare este adesea afectată. De asemenea, acest aliment intensifică procesele de dezintoxicare.
* Adenom de prostată - un principiu activ întâlnit în coaja și în semințele morcovului, numit beta-sitosterol, are o eficiență extraordinară în tratarea tumorilor benigne ale prostatei. Se face un tratament cu o durată de opt săptămâni, timp în care se administrează câte 300 ml de suc de morcov pe zi, consumat pe stomacul gol.
* Colesterol și trigliceride mărite - un studiu făcut de un institut al Departamentului Guvernamental pentru Agricultură al Statelor Unite a arătat că doar doi morcovi cruzi consumați zilnic ajută la scăderea valorilor colesterolului negativ (LDL) cu 10-20%. Aceasta, deoarece morcovul este foarte bogat în fibre alimentare, blocând, atunci când este consumat împreună cu alte alimente, asimilarea grăsimilor saturate și a colesterolului. Efectul celulozei conținute de morcov asupra nivelului trigliceridelor din sânge este extraordinar, studii de medicină experimentală arătând o scădere a valorii acestora cu 17,3-33,5%, după doar 30 de zile de tratament cu morcov crud.
* Hipertensiune arterială, aritmie cardiacă - glutationul, o substanță care în organismul uman joacă rolul de coenzimă, este conținut din belșug în coaja morcovului. Administrarea zilnică a acestei substanțe, prin consumul de suc proaspăt de morcov, previne puseele de hipertensiune. De asemenea, morcovul conține cantități semnificative de potasiu și magneziu, ușor asimilabile, aceste două minerale ajutând la reglarea tensiunii arteriale, dar și a ritmului cardiac, prevenind apariția suflului sistolic, precum și tahicardia.
* Infarct miocardic - un studiu american realizat pe un eșantion de 1300 de persoane a demonstrat că oamenii care consumă zilnic morcov crud, ca atare sau sub formă de suc, prezintă un risc de infarct cu 60% mai mic. Morcovul scade nivelul colesterolului și al grăsimilor din sânge, reglează ritmul cardiac și scade hipertensiunea. Cu alte cuvinte, consumul sistematic al acestei legume atacă principalele cauze ale apariției infarctului. Mai ales în sezonul rece, când vegetalele proaspete și de calitate lipsesc din alimentație, consumul de morcov proaspăt, sub formă de suc sau salate, este obligatoriu pentru persoanele cu risc de infarct.
* Degenerescență maculară - două principii active prezente în morcovul de culoare portocalie - luteina și zeaxantina - protejează organismul de procesele degenerative, în general, și de cele care afectează ochii, în special. Un studiu finlandez, făcut pe 1200 de persoane, arată că un consum regulat de morcov previne apariția degenerescenței maculare și riscul de cataractă și ajută la menținerea acuității vizuale până la vârste înaintate.
* Imunitate - mai ales la schimbările de anotimp, când sistemul natural de apărare al organismului în fața infecțiilor este cel mai greu încercat, se recomandă cura cu suc de morcov. Efectul de stimulare imunitară al acestuia se observă inclusiv la persoanele în vârstă, la copii sau la convalescenți. Este indicată cura cu suc de morcov, din care se consumă câte 200-300 de ml zilnic, pe o perioadă de patru săptămâni. Această cură a dat rezultate pozitive și în cazul persoanelor infectate cu virusul HIV.
* Infecții fungice - o cură cu suc de morcov poate fi un adjuvant excelent în tratarea candidozelor sau a infecțiilor cu Aspergillus. Efectul terapeutic al morcovilor se explică prin prezența în rădăcina lor a unor... pesticide naturale (între care și falcarinolul, despre care am mai vorbit în acest articol), care au efect antifungic. Se administrează câte 300 de ml de suc de morcov, zilnic, pe o perioadă de două săptămâni.
* Emfizem pulmonar - "Un aport sporit de vitamina A, foarte abundentă în rădăcina de morcov, are un efect foarte bun în prevenirea și în tratamentul emfizemului pulmonar". Aceasta este concluzia profesorului american Richard Baybutt, de la Universitatea de Medicină din Kansas, Statele Unite. Ca adjuvant în afecțiunile pulmonare, se recomandă consumul de morcov crud, câte 70 de grame zilnic, dar și al morcovului fiert, indicat mai ales pacienților care nu tolerează cruditățile. Cura cu morcov este eficientă și ca adjuvant în bronșita cronică (inclusiv în cea tabagică), în TBC, în pneumoniile recidivante.
* Hepatita cronică - glutationul, o substanță secretată în rădăcina morcovului, are un puternic efect drenor, stimulează regenerarea celulei hepatice și activitatea ficatului în general.
Bolnavilor de hepatită le este recomandată o cură cu o durată de 30 de zile, timp în care se beau zilnic 150 de ml de suc de morcov (obținut prin centrifugare), zilnic. Tratamentul se poate relua după două săptămâni de pauză.
* Constipație - se face o combinație din 150 de ml de suc de morcov (obținut prin mixare), 25 ml de suc de spanac și 25 de ml de suc de lămâie. Se bea dimineața, pe stomacul gol, efectul de stimulare a tranzitului intestinal apărând la câteva ore după ingerarea sucurilor. Tratamentul are un efect laxativ puternic și, în plus, este "prietenos" cu colonul, normalizând flora, vindecând inflamațiile, ajutând la eliminarea toxinelor de pe pereții intestinali.
* Diaree, diaree la copii - dacă, în stare crudă, morcovii stimulează tranzitul intestinal, atunci când sunt administrați preparați termic, ei au efect ușor astringent, calmează inflamația la nivelul intestinului și stopează, într-o anumită măsură, proliferarea bacteriilor în intestin. Se recomandă piureul de morcovi fierți, sărat după gust, la care se adaugă foarte puțin ulei, ca hrană exclusivă, pentru o perioadă de 24 de ore. În cazurile de diaree severă, se administrează mai întâi cărbunele medicinal pulbere (1-3 lingurițe amestecate cu apă), iar la câteva ore, se administrează morcovul fiert, eventual cu puțin orez fiert adăugat.
* Lactație - se consumă piure de morcovi fierți pentru stimularea secreției lactate, pentru prevenirea avitaminozelor și a deficiențelor de minerale. Extern, se pun comprese cu suc de morcovi pe sâni pentru calmarea inflamațiilor și pentru prevenirea iritațiilor mameloanelor.
* Vedere nocturnă deficitară - administrarea de vitamina A și expunerea la soare (ceea ce ajută la sinteza în organism a unei substanțe ce favorizează vederea nocturnă) ajută la combaterea acestei tulburări. Se consumă câte o jumătate de pahar (100 ml) de suc de morcov, de două ori pe zi, în cure de două săptămâni.
Tratamente externe
* Plăgi canceroase - sucul de morcov aplicat extern, sub formă de comprese, pe plăgile canceroase, are efecte antitumorale, este calmant și antiinflamator. În cazul cancerului bucal și al celui laringian, se fac, de două ori pe zi, gargare cu suc proaspăt de morcov.
* Gingivită - se mestecă foarte bine (vreme de minimum trei minute) câte o jumătate de morcov, după fiecare masă.
Precauții și contraindicații la folosirea morcovului în terapie
Consumul unor doze de morcov (mai ales suc) mai mari decât cele recomandate în acest articol poate produce așa-numita carotodermie, adică o colorare în portocaliu a pielii, datorită excesului de betacaroten în organism. De asemenea, consumul exagerat de morcov poate produce tulburări gastro-intestinale (arsuri gastrice, diaree, balonări, colici abdominale), stări de inapetență. Curele foarte îndelungate cu morcov, fără pauzele aferente, fac organismul să convertească mult mai greu beta carotenul în vitamina A, ceea ce poate conduce la posibilitatea apariției avitaminozelor, chiar și în condițiile unei alimentații corecte.