Creierul și-a găsit "nașul" - MIȘCAREA FIZICĂ

Gilda Fildan
- Nimic nu păstrează mintea într-o formă mai bună decât mișcarea. Memoria oamenilor activi nu îmbătrânește niciodată. Chiar și demența senilă poate fi împiedicată cu ajutorul sportului -

O plimbare în pas vioi până la magazinul din colț e bună pentru memorie. O excursie pe bicicletă la sfârșit de săptămână previne maladia Alzheimer. Cele patru etaje urcate pe scări vă sporesc capacitatea de concentrare. Cine se anga­jează în activități sportive își stimulează creierul... Nu prea sună a noutate? Într-adevăr! Însă abia în ultimii ani specialiștii au cercetat în detaliu care părți anume ale creierului profită în mod special de mersul pe bicicletă, aerobic sau yoga și cât de mare este be­ne­ficiul. Concluziile lor oferă informații și în­drumări pentru oricine dorește să-și men­țină în funcțiune "com­puterul de la man­sardă" pentru cât mai mult timp.

Mintea se eliberează

Când facem sport, cre­ierul participă și el. Sau cel puțin acea porțiune a scoar­ței cerebrale care coor­do­nează mișcările. Spre deose­bire de cortexul prefrontal, situat în spatele frunții, respon­sabil pen­tru gândirea reflexivă. Această zonă funcționează la turație maximă în condiții de stres. Sportul, dim­potrivă, îi readuce activitatea la un nivel normal. În acest fel, neuronii cortexului prefrontal, cei ce se ocupă cu identificarea soluțiilor potrivite pentru pro­blemele noastre, au posibilitatea să se bucure de o pauză binemeritată și necesară. După care ne va veni cu mult mai ușor să ne concentrăm și să ne dirijăm atenția spre lucrurile esențiale.

Creierul se dezvoltă

Greu de crezut, și totuși adevărat: chiar și un antre­nament ușor determină, după o perioadă oare­care, creșterea unei anumite părți a creierului. Această mărire de volum, măsurată în anul 2011 de prof. Kirk Erickson, de la Universitatea din orașul american Pittsburg, se cifrează, ce-i drept, la numai două pro­cente. Dar important este faptul că ea are loc în hipo­camp, acea zonă a creierului implicată în stocarea informațiilor, care este cea dintâi afectată de boala Alzheimer și, de asemenea, se micșorează în mod normal, odată cu înaintarea în vârstă. "Până acum, noi eram convinși că atrofierea hipocampului la vârsta senectuții este inevitabilă", spune Erickson. "Din fericire, nu este adevărat".

Neuronii întineresc

În lumea medicală nu mai este o noutate faptul că într-un creier adult, hemoblastele dau naștere în per­manență unor neuroni noi: cam 1400 pe zi. Desigur, comparativ cu miliardele și miliardele de celule care alcătuiesc creierul, cifra pare cu totul neînsemnată. "Însă această neurogeneză se petrece într-un punct-cheie, și anume, la intrarea în hipocamp, care este centrul proceselor de învățare", subliniază Erickson.
Mai exact, neuronii nou-născuți apar în "girus dentatus", o parte a hipocampului de formă cilindrică, dințată pe margini, care nu există nicăieri altundeva în creier. Specialiștii sunt de părere că această supli­mentare a neuronilor ajută la introducerea de noi informații într-un cadru deja existent. Așa ne vom aminti, de pildă, în ce loc ne-am lăsat mașina într-o parcare.

Sportul, îngrășământ pentru creier

Însă cercetătorii au mai aflat ceva: că diviziunea hemoblastelor din hipocamp poate fi impulsionată prin mișcare. Experimentând în laborator, cu șoareci care aleargă în interiorul unor cilindri rotiți continuu, ei au demonstrat că sportul are același efect asupra neuronilor tineri, ca și îngrășământul pus la rădăcina plantelor. Iar aceasta este o descoperire încurajatoare, afirmă ei: "Creierul este capabil să-și adapteze structura până la nivel celular, datorită activității fizice. E reconfortant să știi așa ceva."
În lumea științifică, nimeni nu mai contestă astăzi faptul că mișcarea prac­­ticată consecvent stimulează gân­direa și previne demența senilă. Dar cât de des ar fi necesar să mergem la sala de fitness ori pe terenul de sport și cât de sus ar trebui să urce pulsul? În această privință, părerile sunt împăr­țite. În orice caz, se pare că n-o vom putea scoate la capăt fără un pic de trans­pirație: studiile au arătat că exer­cițiile de stretching, care nu fac decât să ne întindă cu blândețe mușchii, nu aduc un folos notabil creierului, pe termen lung. Ceea ce nu în­seamnă că ar fi obliga­toriu să depunem efort până la limita epuizării. "Se pot obține deja efecte pozitive chiar și numai cu două sau trei plimbări în pas alert pe săptămână. Durata lor ar trebui să fie de 45 de mi­nute", citim în cartea "Antre­namentul creierului prin miș­care", publicată de cercetătoarea germană Claudia Voel­ker-Rehage, în anul 2013.

Apăsați pe pedala pulsului

În schimb, cei ce au o formă fizică suficient de bună și își doresc o îmbunătățire rapidă a puterii de concentrare pot apăsa cu curaj, din când în când, pe pedala de accelerație a pulsului. Nu v-ar surâde puțin box? Cercetătorii specializați în neuroștiințe au constatat în cadrul unui studiu că doar trei minute de aplicat pumni unui sac umplut cu nisip fac stresul "knock­out" și oferă cor­te­xului prefrontal - sediul memoriei profesionale - un răgaz de odihnă extrem de util. După un astfel de exer­cițiu, subiecții se sim­țeau obosiți fizic, dar aveau o stare de spirit in­comparabil mai bună și mai multă putere de muncă. Participanții la stu­diu au descoperit că boxul le făcea plăcere. De reținut că ati­­tudinea pozitivă față de sport are o însemnătate enor­­­mă. Dacă suntem con­strânși, de exemplu, să fa­cem gim­nas­tică pentru a sus­ține o dietă de slăbit, vom scă­pa de surplusul de greu­tate, în schimb vom fi supuși unui stres supli­men­tar. În consecință, efectele asupra creierului, așteptate de noi, nu se vor produce.
Din fericire, ne stau la dispoziție multiple posi­bilități de a găsi un sport pe gustul nostru. Un antre­nament de forță de scurtă durată își pot permite până și seniorii, bineînțeles cu avizul medicului. Iată ce scrie neurologul olandez prof. Erik Scherder în cartea sa, "Nu-ți lăsa creierul să lâncezească": "Partici­panții la antrenament, oameni cu vârste cuprinse între 55 și 70 de ani, își fortificau musculatura bra­țelor și picioarelor. După numai 20 de minute, li se îmbunătățea vizibil capacitatea de a se organiza și de a gândi în perspectivă." Totodată, autorul remarcă faptul că "sporturile mentale" clasice, cum ar fi su­doku sau dezlegarea de cuvinte încrucișate, nu con­solidează aptitudinile cognitive, în măsura sperată de adepții lor: "Cuvintele încrucișate te ajută doar să devii mai bun în activitatea specifică pe care o exer­ciți. În completarea unui careu de cuvinte încrucișate, să zicem. Însă efectul nu se extinde asupra altor aptitudini mentale."

Mișcarea întârzie îmbătrânirea creierului cu 10 ani

Și cum stau lucrurile cu învățarea unor limbi străi­ne sau preocuparea pentru literatură? Ambele favo­rizează flexibilitatea mentală. Ele creează noi sinapse între neuroni și ne asigură un anumit potențial cognitiv - un fel de rezervă de inteligență, capabilă să ne ofere avantajul prețios de a amâna cu ani de zile eventuala insta­lare a unei demențe senile. Totuși, cine se apucă de în­vățat limba chineză ori stu­dia­ză operele complete ale lui Platon exclusiv cu sco­pul de a-și conserva tine­re­țea creierului ar face mai bine să-și pună adidașii și să aler­ge o tură prin parc. "Cei ce practică un sport își stimu­lează funcțiile cerebrale mai eficient decât alții, care stau de dimineața până seara la masa de scris și gândesc intens", conclu­zio­nează prof. Erik Scher­der.
Afirmațiile sale sunt confirmate de un articol apă­rut în primăvara acestui an, în revista de specia­litate "Neurology". El sintetizează observa­țiile cercetă­to­rilor de la Universitatea din Miami, care au moni­to­rizat pe o îndelungată perioadă de timp activitățile sportive a 876 de vârstnici. Totodată, au efectuat teste neuropsihice și au realizat imagini ale creierului participanților, prin metoda rezonanței magnetice. Astfel, neurologii au izbutit chiar să afle cu cât anume poate gimnastica aerobică sau joggingul să întârzie îmbătrânirea creierului. Iar răspunsul e uluitor: cu aproximativ zece ani!
Legătura dintre corp și minte se realizează prin mecanisme asupra cărora oamenii de știință nu mai au niciun fel de dubii. Când îți pui în mișcare picioa­rele, mușchii produc substanțe de tipul cathepsinei B, o enzimă care ajunge la creier, fiind transportată de fluxul sangvin, iar acolo activează o serie de procese, inclusiv memoria. Această "muncă în echipă" s-a perfecționat pe parcursul a două milioane de ani, ca urmare a întregii evoluții a speciei noastre. E logic: atunci când se aflau în mișcare, strămoșii noștri pătrundeau într-un mediu necunoscut, unde trăiau experiențe noi, care le solicitau alte aptitudini men­tale. Evoluția n-avea cum să prevadă că va sosi ziua în care oamenii vor putea să afle lucruri noi, fără a se osteni să se deplaseze, ci doar instalându-se comod în fața unui televizor. Așa se explică faptul regretabil că o seară tihnită, petrecută acasă în fotoliu, este atât de puțin profitabilă pentru creierul nostru.

Ce sport îmi înviorează creierul?

* Sportul de rezistență - alergarea, mersul pe bicicletă, plimbarea în pas alert, pre­ferabil pe un teren denivelat, sunt metodele optime de între­ținere a neuronilor (studiile aduc dovezi convingătoare în acest sens). În urma lor, dar foarte aproape, se plasează gimnastica, îno­tul, canota­jul și mer­sul cu sprijin în bețe (nordic wal­king).
* Antrenamentul de coor­donare a mișcărilor - Exer­cițiile de echilibru (cum este skateboardingul sau mersul pe role) consolidează în primul rând gândirea spațială, atât de utilă ar­tiș­tilor plastici, arhi­tecților, dar și ingi­nerilor.
* Jocurile sportive - La tenisul de masă, volei, tenis sau squash, importantă este mai ales viteza de per­cep­ție și reac­ție. O școală ex­celentă pentru memoria profesională!
* Mișcarea ritmică - Exercițiile de îndemânare (de exemplu, jongleriile) îmbunătățesc gândirea spa­țială și concentrarea.
* Yoga - Practicate cu atenție și rigurozitate, exerci­țiile produc schimbări de durată în rețeaua neuronală a creie­rului. Crește în special nivelul de activitate a lobului frontal stâng, ceea ce duce la un plus de calm și mai multă stabilitate psihică.

Rețete pentru corp și minte

* Hrana inteligentă - Adevărul este că inteligența trece prin stomac! Un meniu adecvat diminuează stresul, sporește capacitatea de concentrare și oferă protecție împotriva declinului cognitiv.
* Nucile și semințele - Conțin vitamina B6, indispensabilă sistemului nervos, ca și vita­mi­na E, care protejează vasele de sânge din creier. Nucile, la fel ca so­mo­nul, ne oferă o cantitate apre­cia­bilă de acizi Omega-3.
* Uleiul de cocos - Da­torită conținutului său de grăsimi cu lanț mediu, se crede că uleiul de cocos, asociat cu o dietă săracă în carbohidrați, ar întârzia îmbă­trânirea creierului.
* Fructele-boabe - Antocianii, pigmenții care co­lorează căpșunile și afi­nele, susțin procesele me­ta­bolice desfășurate în creier.