Tehnocrații liniștii

Ion Longin Popescu
Peste două luni se va împlini un an de când România, țară bătută timp de 26 de ani de nebunii guvernamental-politice caragialești, a cunoscut adevărata liniște gu­vernamentală, coerența, dialogul des­chis cu diverse categorii sociale, schim­bări de miniștri fără scandal (cu excepția fostului ministru al culturii, Vlad Alexandrescu, nepotul marelui critic și istoric lite­rar Tudor Vianu!).

Un an de mi­nisteriate profesioniste fă­ră corupție, lipsite de trăn­că­neala fesenistă, pesedistă, penelistă, conservatoare ori peuneristă. Un an pe care România îl aștepta și îl vi­sa încă din primele luni ale anului 1990. Dar partidele, scoase pe tușă de tragedia de la "Colectiv", au înghițit cu greu lipsa ma­rionetelor politice de la Palatul Vic­to­ria, încercând să dea din clanță și gă­sind motive de critică aspră a gu­ver­nan­ților, nesupuși directivelor partinice și care se cheamă, spre disperarea lui Drag­nea, Pon­ta sau Tăriceanu, "tehnocrați". Am ci­tit pe un site o declarație uluitoare, rostită de un politician fost pesedist, Bogdan Dia­conu: "Victor Ponta a fost cel mai bun premier de la I.C. Brătianu în­coa­ce". Tocmai astfel de scandaloase afir­ma­ții arată cât de putred a ajuns, într-un sfert de veac, sistemul politic româ­nesc. În rea­litate, dacă socotim câte mă­suri gu­ver­namentale inteligente și în­căr­cate de nor­malitate a luat guvernul de teh­nocrați al lui Dacian Cioloș, abia acest premier ori­gi­nar din Sălaj poate fi comparat cu ma­rii săi înaintași. Dar fos­tul comisar euro­pean nu dorește astfel de laude. Nici nu candidează la alegeri, nici nu cere pro­tecția nimănui. Din păcate, nu a avut timp să înfăptuiască tot ce a do­rit pentru țară. Avea nevoie de cel pu­țin trei ani. Oricum, miniștrii săi alcă­tu­iesc o armată disci­pli­nată, care lasă în ur­mă un stil nou, occi­den­tal, de a con­duce țara. Guvernul lor nu ne face de râs. Astfel, în 2016, Româ­nia are o creștere economică de peste 4,8%, cea mai mare creștere din UE! Gu­vernul nu a crescut nici o taxă, nici un im­pozit, iar multe salarii s-au mărit, în­deo­sebi la medici și la profesori. Exporturile din primul se­mes­tru au crescut cu 4,2%, dar impor­tu­rile au coborât la 11%. Totuși, balanța co­mercială negativă nu este dată de im­porturile de consum, ci de bunurile in­ter­mediare și de capital, care s-au în­drep­tat spre investiții. Alte realizări ale teh­nocraților sunt următoarele: sti­mu­la­rea mobilității forței de muncă; adeve­rințele de venit și certificatele de atestare fiscală, care generează peste 5 milioane de deplasări către ghișeele statului, pot fi transmise prin email; șomajul a scăzut la 6,3%; numărul de salariați a crescut cu 152 de mii față de anul 2015; salariul me­diu net la nivelul economiei a crescut cu 12% față de anul trecut; serviciile au cres­cut cu 8%, iar turismul a crescut cu 20%! Așadar, spre deosebire de anii tre­cuți, creșterea economică este bazată atât pe consum, cât și pe investiții, fiind fruc­tul contribuției tuturor sectoarelor econo­miei! Iată, așadar, un mod de gândire im­portat din țările dezvoltate. Dacă par­ti­de­le ce se pregătesc pentru ale­geri ar înțe­le­ge acest lucru, viitorul guvern ar trebui să fie tot tehnocrat, condus tot de Dacian Cio­loș. În cel mai rău caz, miniștrii ar pu­tea fi membri de partid, dar buni spe­cia­liști, care să se lase con­duși de apoliticul dar extrem de efi­cientul prim ministru. Deși PNL, spre me­ritul său, urmărește chiar această perspectivă, sunt prea mulți "specialiști" în PSD și ALDE care ar dori să-și pună în CV funcții guverna­mentale. Așadar, am trăit un an de liniște. Dacă vor câș­tiga PSD și ALDE alegerile, să spu­nem adio acestei stări de superbă nor­ma­litate, și să revenim la gălăgia bal­canică și gău­noasă a ALDE și PSD.