- Vâlva iscată de intenția cumpărării de către statul român a capodoperei lui Brâncuși, "Cumințenia pământului", l-a readus pe marele sculptor în atenția generală. Cunoscute pe dinafară de istoricii artei, viața și opera sa merită, totuși, a fi repovestite continuu, nu doar din imbold cultural, ci și din mândrie națională. Într-o epocă tot mai pauperă spiritual, Brâncuși este un etalon absolut de valoare. Un geniu. O marcă superbă a României, în cea mai nobilă expresie a ei. Fără ambiția unei exegeze artistice, textul care urmează este o mică antologie, compusă din "clipe" de viață doveditoare pentru prețuirea uriașă de care s-a bucurat -
Ce-ar mai fi de spus despre Constantin Brâncuși, artistul român considerat de majoritatea criticilor contemporani drept cel mai mare sculptor al secolului XX? Născut pe 19 februarie 1876 în satul Hobița din Gorj și mort la Paris, pe 16 martie 1957, este, fără îndoială, cel mai de seamă artist pe care România l-a dat omenirii. După plecarea din țară, lucrările sale, expuse în cele mai mari saloane și expoziții de artă din Europa și America, au fost achiziționate de galerii și de colecționari celebri, oameni bogați, care au cheltuit averi pentru a intra în posesia statuilor lui Brâncuși. Situația se repetă și în prezent, când capodopera marelui sculptor, "Cumințenia pământului", așteaptă să fie cumpărată - nu de o persoană - ci de însuși statul român (spre mare lauda sa), prețul cerut de proprietarul lucrării fiind de 11 milioane de euro. (Celebritatea e scumpă, dar nu și pentru un artist ca Brâncuși.) De altfel, deși a murit departe de țară, în Franța, sub un nume francez, el n-a încetat niciodată să fie considerat, și acasă, o valoare națională. Astfel, la 15 martie 2001, la 125 de ani de la nașterea sa, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă comemorativă de aur, cu titlul de 999/1000, având valoarea nominală de 5000 de lei. Cu același prilej, și Banca Națională a Republicii Moldova (spre cinstea ei), a pus în circulație o monedă comemorativă de argint, cu titlul de 925/1000 având valoarea nominală de 50 de lei.
Nici comuniștii nu au reușit să-l extirpe pe Brâncuși din memoria colectivă. În România există numeroase străzi și bulevarde care îi poartă numele, iar citate din afirmațiile sale, publicate în presă sau adunate în cărți comemorative, împânzesc internetul, primind sute de mii de like-uri.
"Nu există un artist mai iubit, mai respectat și mai apreciat decât Brâncuși"
Deși s-a născut în România și tot aici a făcut primii pași în sculptură, Brâncuși s-a afirmat cu adevărat în Franța, unde a realizat cele mai multe dintre operele sale. "Niciun critic de autoritate nu-și poate permite decât să-i onoreze geniul. Compozitori, dansatori, pictori, sculptori, scriitori, muzicieni, colecționari, actori și actrițe, gazetari și iubitori ai lucrurilor frumoase și-au făcut drum obligatoriu prin atelierul lui Brâncuși din Impasse Ronsin din Paris. Nu există, poate, un artist mai iubit, mai respectat și mai apreciat decât Brâncuși", spunea Ann Temkin, curator la Muzeul de Artă Modernă din New York.
"Un țăran și un mare sculptor"
Uimirea în ceea ce privește atelierul lui Brâncuși este exprimată și de una dintre multele lui vizitatoare, poeta și scriitoarea americană Edna Millay: "Este cel mai mare și mai neîmpodobit atelier pe care l-ai văzut vreodată, totul numai grinzi albe și blocuri de marmură albă, totul acoperit cu praf alb, ca într-o moară de făină, iar noi am luat dineul pe ceva rotund, de marmură, ca o enormă piatră de moară, plină de mici adâncituri și urme de lovituri, în locurile unde el a spart și a ciocănit la lucrările sale. Nu tu față de masă, și în întreaga încăpere, nici măcar o bucată de material fabricat de vreun fel, draperii care să atârne, nu tu kimonouri aruncate peste șevalete, nu tu fotografii, absolut nimic, doar niște minunate figuri cioplite, stând pe piedestale, arătând altfel decât orice ai văzut vreodată pe acest pământ, lucruri atât de complexe, dar fasonate într-o simplitate care înșeală, și, lângă ele, micuțul Brâncuși cu capul său delicat, cu părul întunecat, cu fire cărunte, zburlit, cu minunații ochi negri, îmbrăcat în pantaloni largi și pantofi grei, un țăran și un mare sculptor, în același timp, deplasându-se târșit de la bucătărie, cu castroane de supă și friptură de găină, pe care a pregătit-o el însuși, și întețind focul în marele, asprul cuptor de piatră albă, pe care și l-a făcut singur, și noi doi, stând la taclale în două feluri de franceză, și mâncând hrean alb, tăiat cum tăiem noi rapița, și bând vin alb dulce".
"Am făcut mai multe coloane, dar numai una a reușit să se urce la cer"
Procesul cunoscut în presa timpului ca Brâncuși contra Statelor Unite a fost extrem de important în istoria artei, pentru că a fost o împrejurare care a început să schimbe formele prin care era legiferată arta modernă. În 1926, când Brâncuși își ducea lucrările pentru expoziția de la Galeria Brummer, din New York, s-a declanșat un scandal, deoarece vameșii americani au refuzat să creadă că lucrarea "Pasăre în văzduh" era o sculptură, era prea abstractă. Ajuns în tribunal, după doi ani, procesul a fost câștigat de Brâncuși.
Într-un interviu acordat unui ziar al vremii, artistul spunea: "Sunt imbecili cei care spun despre lucrările mele că ar fi abstracte; ceea ce ei numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența lucrurilor... Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată - poate în singura realitate valabilă".
Brâncuși își dorea să ridice opere și în țara natală, dorea să ridice "Coloana fără sfârșit", dar această idee prinde contur abia când Liga Națională a Femeilor din județul Gorj îi propune să-și realizeze proiectul la Târgu Jiu, ca monument în cinstea eroilor români căzuți în primul război mondial, opera sa fiind finalizată în 1937, alături de alte realizări de excepție, ca "Poarta sărutului" și "Masa tăcerii".
Cele 16 module din care este alcătuită coloana reprezintă, simbolic, anul 1916, când România a intrat în primul război mondial și se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv. Fiecare modul are o înălțime de 180 de centimetri și în total, coloana atinge 29,35 metri.
La baza creației lui Constantin Brâncuși au stat arta populară românească și natura. Unul dintre elementele tradiționale care l-au marcat pe marele sculptor este motivul "funiei răsucite", întâlnit la "Coloana infinită".
"Am fost trimis și eu de mic copil la procopseală în lume. N-am pierdut legătura și nu mi-am scos rădăcinile pentru a umbla năuc pe Glob. A profitat și arta mea. M-am salvat, ca om", spunea artistul. "Anticii spuneau să-ți iubești destinul? Eu mi-am iubit și nu mi-am părăsit nicio clipă strămoșii și filosofia lor, a naturalității. Nu sunt străbunii destinului nostru? (...) Împăcarea de sine se instaurează în sufletul tău când te privești ca un inel dintr-un lanț nesfârșit al înaintașilor și când nu calci cu o iotă prescripțiile naturalității eterne (...) Țăranii știu, de la mic la mare, ceea ce este bine și rău. Tablele de valori sunt cuprinse în proverbe, în datini, în doctrina străbunilor și în filosofia naturalității". Acestea sunt câteva dintre aforismele lui Brâncuși, consemnate de scriitorul Petre Pandrea, în lucrarea "Brâncuși, amintiri și exegeze".
"Viața mea nu a fost decât un șir de minuni", spunea sculptorul român Constantin Brâncuși, iar una din minunile pe care le-a lăsat în urma sa este, fără îndoială, Coloana infinită.
Tema "Coloanei infinite" l-a obsedat mult pe sculptor, care a cioplit-o mai întâi în lemn. Este o structură specială, care se deosebește de coloanele clasice cu soclu și capitel, întrucât ea nu are nici început și nici sfârșit. Până la ridicarea Coloanei de la Târgu Jiu, Brâncuși mai realizase alte lucrări asemănătoare, din lemn și din gips, dar cel mai mândru a fost de cea din orașul său. "Am făcut mai multe coloane, dar numai una a reușit să se înalțe la cer", afirma sculptorul. Brâncuși spunea despre lucrare că este inspirată din natură: "Natura zămislește plante care cresc din pământ, drepte și vânjoase. Iată coloana mea [...], formele ei sunt aceleași de jos și până sus, nu are nevoie de piedestal sau soclu ca s-o susțină, vântul nu o distruge, ea se menține prin propria-i putere".
Model pentru arhitecții americani
Clădirea Universității Roosevelt din Chicago, cu o înălțime de 143 m, are o arhitectură inspirată de structura Coloanei infinite a lui Brâncuși. Ea a fost construită din 2010 până în 2012 și este cea mai importantă schimbare a imaginii Universității Roosevelt, ce a avut loc în ultimele decenii. Asemănarea dintre aceste două construcții: clădirea universității și Coloana infinită se observă cel mai bine din modul în care sunt realizate canturile laterale. Acestea sunt alcătuite din elemente de metal și sticlă, aranjate și îmbinate exact ca modulii din sculptura de la Târgu Jiu. Asemănarea nu este greu de observat, simbolizând creștere infinită, stabilitate și prezență unică. În cele 32 de etaje ale sale, Coloana Infinitului Educației Superioare, așa cum au denumit-o cei de la onewaystreet. typepad.com, găzduiește 7 săli de curs, cu câte 36 de locuri, 3 săli cu 60-80 de locuri și 3 aule care înglobează între 78 și 108 locuri. Un total de 16 etaje este dedicat cazării celor 633 de studenți, în ceea ce se numește "campusul vertical".
Dar nu doar arhitecții americani se inspiră din opera lui Brâncuși. La Madrid, sculptorul Santiago Calatrava a ridicat un obelisc cu înălțimea de 120 m, amplasat în Plaza de Castilla, între turnurile "Puerta Europa", format din 12 elemenți din bronz și oțel, care realizează o mișcare circulară. Proiectul a fost caracterizat de însuși Santiago Calatrava drept o operă care îmbină arhitectura, sculptura și ingineria. Cele 12 inele se rotesc într-un ritm oarecum neregulat, pe un tub central, susținut pe o bază de beton, creând astfel impresia urcării. Santiago Calatrava a precizat că dacă ar trebui să numească o sursă de inspirație, aceea ar fi tema Coloanei fără sfârșit a lui Constantin Brâncuși, de la Târgu Jiu.
În SUA, artiștii l-au considerat întotdeauna pe Brâncuși pionierul artei moderne americane, iar momentul care a impus conceptul de artă modernă a fost chiar câștigarea procesului cu vama americană.
Prin descendența sa din mediul rural, Brâncuși și-a exprimat ideile folosind elemente din arhitectura și cultura populară și le-a făcut astfel cunoscute și dincolo de granițele geografice ale țării. De aceea, Giulio Carlo Argon l-a numit "Genius loci al României".
Brâncuși a fost unul dintre cei mai cunoscuți artiști moderniști care au căutat să surprindă esența emoțiilor și obiectelor pe care le înfățișează, fie că e vorba de iubire și senzualitate, sau eroism și curaj.
Conchid cu un citat care îi aparține marelui Constantin Brâncuși: "Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poți să vezi foarte departe... Și merită să încerci să faci totul, în speranța că vei putea odată să intri în împărăția celor înalte".
ANDREEA STATE