Muzica în palatele României

Iulian Ignat
Unul dintre cele mai frumoase proiecte muzicale ale verii lui 2016 a ajuns la ju­mătatea parcursului său.

Anul acesta, la cea de-a patra ediție, Muzica în palatele României a propus o serie de 11 concerte, susținute de artistul Costin Soare, la chitară clasică și lăută, în castele și palate pline de istorie și de farmec, unele celebre, altele căzute în uitare. Turneul a pornit pe 3 august, la Palatul Marincu din Calafat, superb și prea puțin cunoscut, construit după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, cel ce a proiectat și Palatul Regal, Casa CEC, Biblioteca Centrală Universitară din București. Au urmat concerte la Cetatea Prej­mer, castelul Karoly din Carei, Castelul Nako din Sânnicolau Mare, Cetatea Făgăraș, urmând ca duminică, 14 august, de la ora 12, acordurile ins­trumentelor lui Costin Soare să răsune în sălile Pa­latului Brâncovenesc de la Mogoșoaia. "Am gân­dit acest proiect ca unul cultural turistic", ne-a spus Sebastian Crăciun, președintele Asociației "Pro Valores", care a inițiat și organizat eveni­men­tul. "Vrem ca publicul să descopere atât muzica, cât și aceste castele mai puțin cunoscute. Nu știu câți români au vizitat superbul castel din Carei și nu știu câți localnici din orașele prin care trecem au ascultat un artist de talia lui Costin Soare. Această ediție a festivalului este cea mai amplă de până acum, cu un număr aproape dublu de con­certe față de anii trecuți. Asta, pentru că am des­coperit castele noi, refăcute impecabil, pe bani eu­ropeni."
Următoarele con­cer­te vor avea loc în estul țării, la Palatul Culturii și Palatul Cuza din Iași, la Palatul Sturdza din Miclăușani și la Palatul Cuza de la Ruginoasa, între 18 și 21 august.
L-am rugat pe cel aflat în prim planul tur­neului, Costin Soare, să ne împărtășească din im­pre­siile sale adunate în această lungă călătorie mu­zicală prin România.

- Cu ce gânduri ați pornit la drum, în acest amplu proiect cultural?

- M-a atras ideea de a prezenta muzica în spații încărcate de istorie. Am dorit să promovăm atât un instrument iubit în România, precum chitara clasică, cât și unul mai puțin cunoscut, lăuta, care încă nu apare la nici un nivel instituțional, liceu, școală de muzică. Concertez pe o lăută pe care o în­drăgesc foarte mult, o lăută renascentistă cu 10 corzi, realizată de un lutier din Târgu Mureș. Am ales un repertoriu format din dansuri la modă în perioada renascentistă, urmate de piese scrise de compozitori englezi, italieni, dar și de Valentin Bakfark, lutier născut la Brașov.

- Cum ați simțit reacția publicului, a fost atras de acest instrument?

- Oamenii sunt curioși, vor să afle cât mai multe, așa că le-am povestit în timpul concertelor, atât despre lăută, cât și despre perioada din care pro­vin piesele. Lăuta nu are sunetul atât de pu­ter­nic precum cel al chitarei, așa că trebuie să asculți în liniște și am fost impresionat de faptul că spectatorii au înțeles imediat. Cât despre recitalul de chitară, am ales piese cu o tentă estivală, spec­taculoase, energice, și reacția spectatorilor a fost pe măsură.

- Cum ați simțit energia locurilor prin care ați concertat?

- Acest turneu a însemnat pentru mine o că­lătorie de descoperire. Mă bucur că am fost prezent și că am putut să spun povestea mea muzicală. Fiecare loc are energia sa proprie, fiecare concert a avut întâmplările sale. Am simțit rezonanța între vechiul instrument și castelele pline de istorie.