Leacuri de la cititori

Cititor Formula AS
- De la lume adunate și-napoi la lume date -

Leac pentru ciroză hepatică

Cititorilor bolnavi de ciroză le propun următorul tratament, pe care l-am urmat și eu, și alte cunoștințe, cu același succes:
* Se iau 5 rădăcini groase de ștevie, 1 kg de lămâi cu coajă, 200 g aloe, se dau prin mașina de tocat, apoi se amestecă cu miere (un borcan de 800 ml). Se lasă 3-4 zile la macerat, apoi se consumă câte o lingură dimineața și una la prânz. (Seara creează insomnie!) Se păstrează la frigider.
Tratamentul se repetă cam la 6 luni. Poate fi utili­zat de oricine are afecțiuni ale ficatului sau este obosit. Vă doresc sănătate!
NICOLETA SAMOILĂ - București

Cancer de sân - cataplasme cu pelin

Sora mea, în vârstă de 32 de ani, a izbutit să scape de această oribilă boală fără să ajungă la operație. Tratamentul i-a fost sugerat de o doctoriță din Basara­bia, care studiase la Moscova terapiile naturale. Cele trei recomandări au fost următoarele: 1. Renunțare totală la carne și alte proteine animale (ouă, lapte, brânzeturi etc.). 2. O zi de post negru (doar cu apă) pe săptămână. 3. Aplicarea, pe locul bolnav, de cataplas­me cu pelin. După șase luni, sânul ei era vindecat.
Iată rețeta alifiei de pelin: * Se rade cam un pumn plin de ceară de albine, care se presară pe un tifon îndoit în două, care să acopere sânul întreg. * Se ia o cantitate dublă de pelin uscat, care se macină fin și se presară, în strat gros, peste ceara topită pe baie de apă. Se umezește cataplasma cu puțină țuică de prune, de maximum 40 de grade. Se acoperă sânul și se lasă până se evaporă țuica. Se umezește din nou. Se repetă pe tot parcursul zilei. Noaptea se lasă sânul liber, des­co­perit. Paralel, sora mea a făcut și un tratament de întărirea imunității, cu bitterul "Taina vieții", preparat la Desești, în Maramureș. Se găsește în farmacii.
Sănătate deplină celor ce vor apela la acest leac.
MINODORA SUMEDREA - Satu Mare

Cum scăpați de degetele amorțite și înțepenite

Înainte să vă recomand tratamentul, vreau să vă spun că suferința aceasta e legată de glicemie și nece­sită un consum sporit de apă. Pentru remedierea ano­maliei degetelor vă recomand următoarele metode, care mie mi-au fost de folos: * Se va lua un cerc de cauciuc, cu care se face gimnastica degetelor, strân­gând în palmă cercul de mai multe ori pe zi. * Procu­rați-vă un extensor compus din 3 arcuri inelare, prinse la capete de câte un mâner, cu care faceți exerciții de întinderea arcurilor. Eu am agățat unul din capete de un punct fix pe perete (de calorifer), iar de celălalt ca­păt, trag cu fiecare mână de câte 10-15 ori, de mai multe ori pe zi, pentru întărirea musculaturii și nervi­lor mâinilor. După două săptămâni, anomalia dege­telor a dispărut.
Deci: apă - 2-3 litri în 24 de ore și exercițiul zilnic al palmelor și brațelor. Sper ca experiența mea să-i fie cuiva de folos.
DELIU - București

Aspirina și infecția urinară

Din anul 1994 până în 1996, făceam și eu infecție urinară aproape la două luni. Trebuia să fac analize - urocultură, să iau antibiotice, nu prea le suportam, era un chin. Citind într-o revistă că aspirina este bună pentru reumatism, cum boala mă chinuia și pe mine, am luat câte o aspirină pe zi și, ca prin minune, am scăpat și de infecția urinară. Au trecut de atunci peste 3 ani și boala nu a recidivat.
Și pentru că tot vă scriu, vă mai dau un sfat bun pentru arsuri: se umezește puțin locul ars și se pune sare. Se mai umezește din când în când fără să cadă sarea și imediat dispare usturimea și nu se fac nici bășici.
V-am scris pentru că și eu am folosit sfaturi din minunata revistă "Formula AS".
M. DINCĂ - Caracal, jud. Olt

Leac contra iradierii

Pe cale naturistă, fenomenul de iradiere se com­ba­te cu ajutorul plantei Aloe Vera. Frunzele proas­pete de aloe se bagă în centrifugă și se transformă în suc. Se consumă zilnic sucul a 4-5 cm de frunză, sau 4-5 cm de frunză se mestecă și se înghite.
Nu se folosește plantă mai tânără de 3 ani! Pe durata tratamentului, nu se vor consuma lapte și ouă.
Vă doresc sănătate!
ANA - loc. Corabia

Flori de fân, pentru bube și răni care se vindecă greu

Acum peste 50 de ani, tatăl meu a avut niște bube foarte urâte, i se lipeau indispensabilii de picioare, când se dezbrăca era un chin. O bătrână a învățat-o pe mama să-i facă băi cu scuturătură de fân. A fost un miracol, bubele au trecut și n-au recidivat niciodată.
În anul 1997, eu, personal, am avut o infecție urâtă pe coapsa dreaptă. Am luat cantități industriale de anti­biotice, fără rezultat, puneam frunze de pătlagină, dar nimic, totul a durat până toamna, când s-a cosit fânul. Am procurat doi saci de scuturătură de fân, mi-am cumpărat pânză albă nouă, am călcat-o, am dezin­fectat-o și am început să-mi pun comprese cu fiertură de flori de fân. Mulțumesc lui Dumnezeu, am scăpat! Scuturătura de fân reprezintă rămășițele care se scu­tură din fânul cosit. Conține tot felul de flori mărun­te, semințe și este nemaipomenit de bună. Eu le su­gerez tuturor cititorilor revistei să ia legătura cu even­tuale rude de la țară, ca să le facă rost de acest "gunoi" de la fân. Puneți într-un cazan 4-5 mâini de plante, fierbeți-le bine, stre­curați ceaiul și puneți mereu comprese peste bube, când pânza începe să se usuce, introduceți-o înapoi în fiertură și aplicați din nou, permanent, zi de zi.

Leac pentru boli grave de stomac

Se iau 100 de fire de pătlagină, cu tot cu rădăcină și floare (acum planta este la maturitate), se spală foarte bine și se toacă mărunt, ca pentru rațe. Se pune într-o oală cu apă și se fierbe pâ­nă se face ca un terci. Se dă deoparte, se lasă să se răcească, se strecoară printr-un tifon. Separat, se ia 1 kg de miere de albine curată, se pune într-o oală emailată și se face un semn, se zgârie cu un cuișor până acolo unde ajunge mierea. Apoi se toarnă fiertura de pătlagină, se amestecă totul cu o lingură de lemn și se pune la fiert, la foc mic. Se fierbe până lichidul de la pătlagină s-a evaporat și ajunge la semnul făcut pe oală. După răcire, se pune în borcan și se ține la capul bolnavului, pe o măsuță, în timpul nopții. Tratamentul se ia numai noaptea, în timp ce bolnavul este în repaus total. Concomitent, se poate bea și ceai de pătlagină.
Această rețetă o am de peste 40 de ani și cui i-am dat-o și a respectat-o s-a vindecat fără a ajunge la cuțit.
CLAUDIA N. - Târgu-Frumos, jud. Iași

Un leac împotriva tusei: Scaiul vânăt

Datorită saponinelor pe care le conține, scaiul vânăt ajută la fluidificarea secrețiilor bronșice și la eliminarea lor. El se întrebuințează cu succes în tusea convulsivă, fie sub formă de decoct, fie ca ceai. De­coc­tul se prepară fierbând o linguriță de plantă mă­runțită într-o ceașcă de apă. Se bea călduț, în timpul crizelor de tuse. Există și o combinație care se face dintr-un amestec în părți egale de scai vânăt și frunze de pătlagină. Se fierbe o linguriță din acest amestec într-o ceașcă de apă și când a dat în clocot se adaugă cimbrișor (cât se ia cu trei degete) și se lasă 10-15 minute. Se îndulcește cu miere. Se ia câte o linguriță, în crizele de tuse convulsivă. Ceaiul are un efect expectorant, antispasmodic, anti­septic, dar realizează și o calmare a tusei.
Tuturor celor bolnavi, multă sănătate!
MARIA HĂDĂRIG - Sclanda Mare, Mureș

Cum se vindecă hemoroizii

Un segment important de populație suferă de hemoroizi sau trânji. Multe fe­mei dobândesc boala ca urmare a efortu­rilor pe care le fac când nasc. Este foarte frecventă și la bărbați, și se accen­tuează din cauza alcoolului, tutunului, mâncăru­rilor ardeiate, piperate, conservantului din alimente etc. Este o vorbă în popor: "Mă doare în fund", dar să fe­rească Sfântul să te doară, că e groaznic. Boala se ac­centuează și fiindcă oamenii o consideră rușinoasă, jenându-se să spună altora sau medicului. Rabdă până ajung la operație, care e foarte dificilă pentru bolnav.
Rețeta
M-am vindecat de hemoroizi făcând zece băi de șe­zut cu moțuri de nuc. Am recomandat și am dat mo­țuri de nuc uscate la mai mult de o sută de persoane, și re­mediul a fost salutar. Bolnavul trebuie însă să se ferească de piper, ardei, alcool, conserve și mâncăruri din leguminoase (fasole, mazăre, linte), verzi sau uscate, iar locul bolnav să se țină în perfectă stare de curățenie, spălându-se numai cu apă rece, după defe­cație.
Nucul înflorește în aprilie și are flori fe­mele - nuca propriu-zisă - și flori bărbătești - niște moțuri verzi, pline de polen galben, care după ce fecundea­ză nuca, vor cădea și se vor usca, devenind negre. Se pot culege direct din nuc sau se adună de unde au căzut, putân­du-se păstra mai mulți ani. În 2-3 litri de apă, când fierbe, se pune o mână de mo­țuri (circa 20 g), se oprește focul și se acoperă (infuzie). Când infuzia este caldă și suportabilă la cot, se pune într-un lighean cu moțuri cu tot și se face baie de șezut până infuzia este aproape de răcire. Se poate reîn­călzi și folosi încă o dată. 10 astfel de băi făcute con­secutiv, 10 seri la rând, cu respec­tarea recoman­dărilor alimentare și de cură­țenie, sunt salutare.
Moțuri de nuc se găsesc și la Plafar.
Să facem totul pentru a sta cât mai mult deasupra, că dedesubt vom sta o veșnicie.
ing. IOAN MIHUȚ - București