Puterea rugăciunii

Cititor Formula AS
"La un an de la operație, sunt pas de pas cu Sfântul Nectarie, în suflet și-n gând"

Încă din anul 2013, am început să simt dureri la nivelul gambei drepte. Am pus tot timpul aceste dureri pe seama sportului, sau pentru că în acea perioadă făceam și școala de șoferi... deci, mereu le găseam o explicație. Timpul a trecut, însă durerile nu. Le simțeam ca fiind undeva pe osul piciorului și pentru a mai calma din furia lor, masam locul unde simțeam că mă supără. Într-o zi oarecare, prin februarie 2015, în timpul masajului, am sesizat o gâlmă la nivelul gambei, dar în interior. La exterior, totul părea normal, nimic nu ar fi indicat că acolo ceva nu este în regulă. Atunci a fost și momentul când soțul meu a hotărât că este timpul să mergem la un medic ortoped, lucru care s-a întâmplat chiar în următoarea zi. După consultul medical, specialistul a hotărât că cel mai indicat pentru confirmarea a ceea ce el deja știa era un examen RMN. Am făcut acest examen și, cu adevărat, ce credea medicul s-a confirmat: la nivelul gambei, pe mușchi, a fost descoperită o tumoră destul de măricică și de bine delimitată, de aproximativ 30/32/68 mm. De aici au început luni de coșmar, în care nimic nu mai era la fel ca înainte. Sunt un om credincios și cu frică de Dum­nezeu și mereu am fost optimistă și m-am gândit că Dumnezeu dă greutăți celui care poate să ducă și vă spun din suflet că nicio secundă nu m-am întrebat "De ce eu?". Aflând rezul­tatul RMN-ului, părinții și una dintre surorile mele care locuiesc în Italia au decis să merg și acolo, să mă consulte un medic specialist și să vedem ce ne sfătuiește. Înainte, am mers însă la un neuro­chirurg de renume, dr. Catană, căruia îi voi fi recu­noscătoare toată viața pentru tot ce a făcut cu mine și pentru mine. Tre­când peste detalii, am decis că mă voi opera în Ro­mânia, fiind programată pe data de 21 Mai (zi de mare însemnătate, ca dublă sărbătoare reli­gioasă, Sfinții Împărați Constantin și Elena și - în acel an - Înălțarea Dom­nului).
Spre rușinea mea, nu vă pot spune cu exactitate cum și unde am auzit de Sfântul Nectarie, cert este că odată intrat în viața mea, și-a făcut simțită imediat prezența și acest lucru îl mărturisesc mereu celor care au urechi să audă și să creadă.
A venit ziua operației. Totul a decurs foarte bine. După câteva ore, m-au adus în salon, iar domnul doctor le-a îm­părtășit tatălui și soțului meu cum a decurs operația și ce a scos de acolo (o tumoră de mă­rimea unei portocale). Pe parcur­sul șederii mele în spital, cu cre­dință și bu­năvoință, m-am recu­perat bine, urmând să fiu exter­nată.
La două săptămani după ex­ternare, trebuia să sunăm pentru a afla rezultatul biopsiei, rezultat care a picat ca o bombă: ganglio­neuroblastom (tumoră ce conține celule maligne). Atunci Sfântul Nectarie a intrat în viața mea și aici va rămâne până la sfârșitul zilelor mele. Am ajuns la Bucu­rești a doua zi, stabilind cu me­dicul ortoped să consult un me­dic oncolog, pentru a urma pașii spre radioterapie sau chimiote­ra­pie.
Nu pot să vă spun decât că am fost devastată, nu atât pentru mine, cât pentru familia mea: pă­rinți, surori, soțul meu și mi­nunea mea de nepoțică Darina Gabriela (eu nu am copii, din alte cauze medicale). Văzând starea în care eram, medicul a hotărât să iau probele recoltate de la biopsie și să mergem la un alt laborator de analize, la "Victor Ba­beș". Am dus probele acolo, urmând să fiu sunată cam în 2-3 săptămâni, pentru rezultat. În tot acest timp, am citit acatistul Sfântului Nectarie zilnic și mă rugam Sfântului să se îndure de familia mea, cât și de mine.
La mai puțin de două săptămâni, ne-au sunat de la laborator să mergem după rezultat. Am ajuns cu frică și neîncredere (lucru pentru care îl rog pe Sfântul Nec­tarie să mă ierte) apoi, cu rezultatul în mână, am alergat la medicul neurochirurg. Aici avea să se înfăptuiască minunea - rezultatul biopsiei era total diferit, nici urmă și nici vorbă de celule maligne, tumora era de natură benignă. Nu pot să vă descriu în cuvinte atât uimirea doctorului, cât și fericirea care ne-a cuprins pe toți, la aflarea rezultatului. Adio radioterapie, adio amărăciune și suferință... Slăvit să fie Domnul Nostru Iisus Hristos și Măicuța Domnului, că au trimis către mine pe al lor Sfânt și doctor fără de arginți Nectarie.
Acum, la un an de la operație, sunt cu Sfântul în suflet și în gând, la orice pas, și de câte ori merg la București, ajung negreșit la racla cu moaș­tele Sfântului Nectarie, protecto­rul meu și al familiei mele de la Mânăstirea "Radu Vodă", unde îi mulțumesc și mă rog pentru să­nă­tatea tuturor. De când Sfântul Nectarie a intrat în viața mea, totul a luat o întor­sătură înspre bine - sunt mai li­niștită și mai încrezătoare, și în momente de supărare, Sfântul Nectarie este în dreapta mea și îmi călăuzește pașii. Datorită Sfântului sunt un om mai bun și sper să devin și mai bun, atunci când Sfântul Nectarie va încu­viința să ajung în Eghina, acasă la el.
Vă mulțumesc pentru răb­da­rea de care ați dat dovadă citind scrisoarea mea și sper ca minu­nea înfăptuită cu mine de Sfântul Nectarie să fie o bucurie pentru cât mai multă lume. "Puneți-vă via­ța și sufletul în slujba Dom­nului și a Sfântului Nectarie, și atunci veți vedea minuni zilnic".

ALINA OANA DUMITRU

(Icoane de Picu Pătruț)