La mare
* Înțepătură de meduză
A. O clătim cu apă dulce.
B. O clătim cu apă de mare și o frecăm cu nisip.
C. Punem salivă, urină sau oțet.
Răspunsul corect: B.
Clătirea cu apă dulce stimulează veninul și agravează fenomenul urzicător, iar remediile cele mai cunoscute (urină, salivă sau vin) nu și-au dovedit eficacitatea. Spălarea cu apă de mare și frecarea cu nisip, pentru a scăpa de bucățile de tentacule, sunt cele mai indicate. După aceea vom pune câteva picături de ulei esențial de lavandă, pentru a calma durerea. Paracetamolul și antihistaminicele pot și ele să liniștească durerea.
* Bob de nisip sau corp străin în ochi
A. Îl clătim cu colir, cu ser fiziologic sau cu apă curată.
B. Mișcăm cu delicatețe pleoapa, încercând să îl scoatem prin colțul interior al ochiului.
C. Încercăm să îl scoatem cu un bețișor cu vată.
Răspunsul corect: A.
Grație lichidului pe care îl introducem în ochi, avem mai multe șanse să scoatem din ochi bobul de nisip sau corpul străin, fără să afectăm corneea. Dar dacă senzația neplăcută durează mai mult de 30 de minute, trebuie să consultăm neapărat un doctor. Se poate să fie nevoie de o intervenție calificată pentru a scoate acea particulă din ochi. Dacă este vorba despre un ciob sau o bucățică de metal, consultația medicală este obligatorie.
* Am înghițit o viespe...
A. Bem ceva fierbinte, pentru a o face să alunece în stomac.
B. Chemăm salvarea și sugem niște cuburi de gheață, până ce sosește.
C. Nu este foarte grav și nu există soluție.
Răspunsul corect: B sau C.
Dacă viespea a pișcat în gât, edemul poate să obtureze căile respiratorii, chiar dacă nu suntem alergici. Suptul cuburilor de gheață încetinește fluxul sanguin și, prin urmare, și inflamația locală, în caz că am chemat medicul, dacă am înghițit viespea, fără să ne fi pișcat în gât, nu trebuie decât să așteptăm să o eliminăm. Cei alergici vor consulta, totuși, un medic.
* Spin sau ciob în picior
A. Dezinfectăm, apoi îl scoatem imediat cu o pensetă.
B. Băgăm piciorul în apă rece pentru a calma durerea, apoi stoarcem pielea pentru a-l face să iasă.
C. Băgăm piciorul în apa caldă cu clăbuc de săpun apoi dezinfectăm locul și folosim o pensetă pentru a trage "intrusul" afară.
Răspunsul corect: C.
Apa caldă cu săpun înmoaie pielea și ușurează extragerea. Apoi vom dezinfecta locul și vom folosi o pensetă dezinfectată, la rândul ei, cu alcool. Pentru a scoate spinul, vom folosi o lupă și vom trage încet.
La MUNTE
* "Ne-a intrat" soarele în ochi
A. Ne scoatem lentilele de contact și aplicăm un colir antiseptic.
B. Consultăm de urgență un oftalmolog.
C. Punem comprese reci pe ochi, pentru a-i proteja de lumină.
Răspunsul corect: A și C.
Fără ochelari de soare adecvați, reflexia zăpezii poate provoca o oftalmie. Dupa câteva ore, ochii dor, curg lacrimi și suntem jenați de lumină. Odihnindu-ne ochii, ne vindecăm în 48 de ore, fără sechele. Nu se impune o consultație de urgență.
* Gleznă scrântită
A. Punem comprese calde.
B. Punem gheață.
C. Aplicăm un bandaj și ținem piciorul ridicat.
Răspunsul bun: B și C.
Când ne scrântim glezna, dacă mai putem să facem cel puțin încă patru pași, înseamnă că nu este ruptă. Cel mai des, în cauză este o entorsă (leziune a ligamentelor) sau o contuzie. Dacă durerea este suportabilă, punem gheață de 3-4 ori pe zi, timp de 10 minute, pentru a face locul să se dezumfle. Apoi aplicăm un bandaj strâns și ridicăm piciorul, pentru a favoriza returul sanguin. După 3-4 zile, consultăm doctorul, pentru a evalua gravitatea. Sub vârsta de 18 ani și după 55 de ani se recomandă imediat un consult medical.
* Mușcătură de viperă la picior
A. Aspirăm veninul cu o pompă mică (aspivenin) sau sugem locul mușcat.
B. Punem un garou, incizăm mușcătura și presăm de jur-împrejur, pentru a scoate veninul.
C. Punem un bandaj deasupra mușcăturii și întindem victima pe jos, cu piciorul ridicat.
Răspunsul corect: C.
Mușcătura nu presupune de fiecare dată injectarea de venin și, chiar dacă se întâmplă așa ceva, efectul se limitează, de cele mai multe ori, la simptome locale. Pompa nu servește la nimic, iar incizarea mușcăturii sau punerea unui garou prea strâns pot fi periculoase. Persoana mușcată este întinsă pe jos și i se face un bandaj care încetinește umflarea locului mușcat, așteptând sosirea salvării.
Accidente ocazionale
* Arsură la mână când facem grătar
A. Băgăm mâna timp de 10 minute într-un recipient cu apă rece.
B. Lăsăm să curgă apa rece pe mână, timp de 10 minute.
C. Aplicăm imediat o cremă calmantă pe arsură.
Răspunsul corect: B.
Trebuie aplicată "regula 10-10-10": lăsăm mâna timp de 10 minute într-o apă la temperatura de 10 grade, la o distanță de 10 centimetri de jet. Dacă o scufundăm în apă rece, efectul nu va mai fi același, pentru că apa se va încălzi. De asemenea, nu trebuie aplicat pe arsură un unguent, pentru că locul se poate infecta. Dacă arsura este gravă, trebuie chemată salvarea.
Când este gravă arsura?
Gradul unu: piele roșie și dureroasă, fără bășici.
Gradul doi: bășici umplute cu un lichid transparent. Epiderma este afectată.
Gradul trei: aspect îngroșat, piele închisă la culoare pe toată suprafața arsurii, insensibilitate (vasele de sânge și terminațiile nervoase au fost distruse).
Semne de gravitate ce necesită un consult medical, ba chiar un apel la 112.
* Una sau mai multe bășici pe o suprafață totală mai mare decât jumătatea unei palme a mâinii victimei.
* Arsură plasată într-un loc foarte sensibil: pe față, aproape de orificiile căilor respiratorii sau la o încheietură.
* Roșeață extinsă.
* Os de pește rămas în gât
A. Bem apă rece sau sugem bucăți de gheață, pentru a dezumfla gâtul.
B. Mâncăm miez de pâine pentru a împinge osul în jos.
C. Cel care s-a înecat trebuie bătut cu putere peste spate.
Răspunsul corect: B.
Nici palmele pe spate și nici cuburile de gheață nu pot debloca un os de pește rămas în gât. El poate provoca o mică rană, dar nu poate să blocheze în totalitate căile respiratorii. Prin urmare, dacă nu putem scăpa de el tușind sau mâncând miez de pâine, vom consulta un doctor ORL.
* Tăietură adâncă la mână, cu un ciob de sticlă sau un cuțit
A. Turnăm apă rece pe rană.
B. Legăm rana cu o batistă curată.
C. Facem un garou deasupra plăgii și o dezinfectăm.
Răspunsul corect: B.
Prioritatea este stoparea hemoragiei și comprimarea locului care sângerează cu o batistă sau un prosop curat, o pernă hemostatică (vândută la farmacii) sau comprese. Dacă plaga este adâncă și sângerează mult, trebuie chemată salvarea.
* Sângerare din nas
A. Ne punem un tampon de vată în nas și aplecăm capul în partea opusă.
B. Ne suflăm nasul, aplecăm capul înainte timp de 10 minute, strângând nările între degete.
C. Aplecăm capul pe spate și punem un prosop udat cu apă rece pe ceafă.
Răspunsul corect: B.
Trebuie să ne suflăm nasul, pentru a elimina primul cheag, care nu permite oprirea sângerării, apoi pentru a diminua tensiunea arterială, aplecăm capul ușor înainte (niciodată pe spate, pentru că sângele poate intra pe căile respiratorii), apăsând nasul, pentru a opri hemoragia. De asemenea, se pot folosi tampoane hemostatice, vândute în toate farmaciile.
* Copilul are un corp străin blocat în gât
A. Luăm copilul de picioare și îl întoarcem cu capul în jos, pentru a face să iasă corpul străin.
B. Încercăm să prindem obiectul cu degetele.
C. Îi aplcăm lovituri pe spate.
Răspunsul corect: C.
În cazul în care obiectul străin blochează complet căile respiratorii ale copilului și îl împiedică să respire, trebuie reacționat repede, aplicând "metoda lui Heimlich" se dau 5 palme puternice peste spate, pentru a ajuta copilul să expulzeze obiectul. Dacă nu iese, persoana aflată de față va apuca copilul pe la spate, apăsându-l puternic, de 5 ori, sub stern, în scobitura stomacului. În același timp, cineva trebuie să sune la salvare.
Stare de rău sau pierderea cunoștinței. Cum reacționăm?
* Sincopă vagală: stresul, căldura, emoțiile pot provoca o stare de rău, ba chiar și un leșin. Dacă e cazul, persoana respectivă se întinde pe jos, cu picioarele ridicate, pentru a facilita returul sanguin.
* Hipoglicemie: poate atinge pe oricine, dar mai ales pe diabetici. În cazul acesta, suferinzilor li se dă o linguriță de zahăr sau o băutură cu mult zahăr.
* Criză de tetanie (spasmofilie): corpul se contractă, iar persoana respectivă simte amorțeală în vârful degetelor. Ea trebuie liniștită, convinsă să respire cu calm, eventual într-o pungă de plastic (pentru a reduce oxigenul în exces).
* Criză de epilepsie: persoana în cauză își pierde cunoștința, se rigidizează și face mișcări ample cu brațele și cu corpul. Trebuie evitat ca ea să se lovească (mai ales la cap). După criză, trebuie așezată, întoarsă pe o parte, pentru degajarea căilor respiratorii.