Mușcăturile de căpușă
Nesuferita și temuta insectă este o arahnidă, adică o rudă a păianjenului, care stă pe firele iarbă, agățându-se de piele atunci când intră în contact cu ea. Căpușa nu are abilitatea de a sări, ci doar se prinde de tegumente sau de hainele puse neglijent în iarbă, ulterior perforând pielea (nedureros, pentru că secretă un anestezic) și hrănindu-se cu sânge. În sine, căpușa nu este periculoasă, dar poate transmite bacterii extrem de periculoase, cea mai cunoscută fiind aceea care produce boala Lymé. Pot exista în saliva acestei insescte și alte microorganisme ce produc boli grave, motiv pentru care trebuie să știm cum să tratăm mușcăturile de căpușă.
Primul ajutor
Imediat ce căpușa este descoperită, ea va fi apucată cu o pensetă cât mai aproape de cap și de mandibulele cu care este agățată de piele. Mișcarea pensetei va fi de tragere. Ea nu trebuie rotită, fiindcă astfel insecta se rupe și în piele rămân fragmente, infestate eventual cu germeni. Pentru a fi scoasă mai ușor, se pune mai întâi peste ea un tampon îmbibat cu ulei volatil de lavandă (la nevoie, se poate folosi și spirt de 90%), care se ține vreme de 10 minute pe locul afectat.
Remedii naturiste
Imediat ce am scos căpușa, vom aplica pe piele un tampon îmbibat cu ulei esențial de arbore de ceai (Melaleuca alternifolia) sau cu ulei esențial de cimbru (Thymus vulgaris), ambele fiind antibiotice foarte puternice. Pentru că poate transmite bacterii cu efect sistemic, se va face și o cură internă, de 2 săptămâni, cu un antibiotic natural, extractul glicerinat de sâmburi de grepfruit, din care se iau câte 20-30 de picături, de două ori pe zi.
Când apelăm la medic
În cazuri foarte rare, neuro-toxinele produse de căpușă pot produce paralizie, iar alergenii prezenți în mușcătura acesteia pot declanșa șoc anafilactic. La simptome cum ar fi: respirație dificilă, amorțeală, astenie, erupție pe piele, persoana în cauză va fi transportată imediat la o unitate medicală. La câteva săptămâni sau luni după mușcătură, pot apărea și simptomele unor infecții transmise de căpușă, care, de cele mai multe ori, par a fi cele ale unei gripe: dureri de cap, febră, dureri musculare, astenie. Și în acest caz, se va apela la consult medical de specialitate, pentru a se depista la timp boala și a se administra tratamentul medicamentos necesar.
Zgârieturile și tăieturile
Sunt la ordinea zilei vara, fie că mergem în pădure, lucrăm în grădină sau pornim pe cărări de munte. Cu condiția să nu fie foarte profunde sau pe suprafețe mari, ele sunt mai degrabă supărătoare, principala problemă care poate apărea fiind posibilitatea suprainfectării lor.
Primul ajutor
Principala grijă trebuie să fie identificarea obiectului care a produs rana, fie el spin, creangă, piatră etc., după care leziunea se spală cu apă oxigenată sau tinctură de iod. Dacă nu avem la îndemână dezinfectanți, putem spăla zona cu apă curată, după care trebuie îndepărtate fragmentele care ar fi putut rămâne în rană sau zgârietură. Rănile de gravitate mică sau medie nu trebuie bandajate, ci doar tamponate cu pansament steril, până se oprește hemoragia. Un pic de suc de codița-șoricelului (Alchemilla vulgaris), pus pe zona afectată, este un cicatrizant fenomenal de puternic și rapid.
Remedii naturiste
Din trusa de prim ajutor nu trebuie să lipsească bitterul suedez, cu concentrație alcoolică de minimum 40%, care are darul de a anihila orice germen infecțios, de a cicatriza rana și de a ajuta la vindecarea sa estetică. Bitterul se aplică prin picurare (nu prin tamponare cu vată), în mai multe reprize, lăsând să se formeze o crustă de principii active la nivelul pielii, care va avea un rol de protecție important. Un alt element indispensabil din trusa de prim ajutor este extractul glicerinat din sâmburi de grepfruit, care este un antibiotic foarte puternic, ce poate fi folosit atât pentru curățarea rănii, cât și pentru tratarea, pe cale internă și externă, a unei infecții ulterioare.
Când apelăm la medic
Atunci când rănile sunt foarte adânci sau pe suprafețe mari, se aplică un tampon steril pentru a ține sub control hemoragia și, dacă este posibil, un garou, pentru a limita circulația sângelui. Apoi, prezentarea la Urgență este obligatorie, pentru dezinfecția profundă a rănii, punerea unor eventuale copci etc. O atenție deosebită trebuie acordată rănilor și zgârieturilor produse cu obiecte murdare sau în locuri murdare (grajduri, locuri de depozitare a gunoiului de grajd, staulele animalelor etc.), caz în care există riscul contaminării cu periculosul tetanos, care poate fi prevenit numai cu ajutorul vaccinului specific, făcut într-o unitate medicală.
Înțepăturile de albină sau viespe
Sunt foarte frecvente atunci când trecem prin zone cu stupi, pe lângă locuri cu apă (fântâni, izvoare), unde insectele vin să bea, ori prin poieni sau grădini înflorite, locuri preferate de viespi și albine. Ele își folosesc pentru apărare acul plasat în partea posterioară a corpului, cu care injectează o doză de venin sub piele. Posibilitatea de a fi înțepați crește atunci când suntem foarte agitați sau gălăgioși, când suntem neatenți și ne apropiem prea mult de stupul/cuibul lor sau în zilele foarte calde, când nervozitatea acestor insecte crește.
Primul ajutor
Prima grijă atunci când suntem înțepați este să ne îndepărtăm de zona în care s-a produs incidentul, deoarece viespile sau albinele pot ataca în grup, caz în care devin foarte periculoase. Apoi trebuie căutat acul lăsat de albină, pe care îl vom extrage de urgență cu o pensetă sau direct cu unghiile. (Viespile nu își lasă acul după înțepătură în piele.)
Ulterior, pentru a calma durerea arzătoare produsă de veninul eliberat în piele, vom aplica local apă foarte rece sau, cel mai bine, gheață. Gheața are efect anestezic local și produce vasoconstricție, împiedicând răspândirea veninului prin circulația sanguină.
Remedii naturiste
Înțepăturile de viespe sau albină, dacă nu sunt prea multe și dacă nu avem (și nici nu am dobândit!) alergie la veninul lor, sunt dureroase, dar nepericuloase. Pe zona afectată se pune, în primă fază, gheață, iar apoi se fac aplicații cu plante antiinflamatoare, zdrobite și aplicate în cataplasme. Cele mai bune antiinflamatoare sunt frunzele de tătăneasă (Symphytum offinalis), frunzele de pătlagină (Plantago sp.), foile de ceapă, florile de mușețel (Matricaria chamomilla). Totuși, pentru că veninul din înțepături poate produce alergii grave, pe care este posibil să nu știm că le avem sau le-am dobândit, este necesar să luăm și alte remedii interne:
* Vitamina C - este un antialergic simplu, dar foarte eficient. Se ia sub formă de capsule conținând extract de măceșe sau acerola. Se iau 6-10 capsule în 4 ore, ca doză-șoc. Dacă nu aveți la îndemână vitamina C naturală, puteți lua și pilule cu vitamina C de sinteză, dar pe termen scurt (nu mai mult de 3 zile), deoarece poate afecta grav rinichii.
* Ceaiul de mușețel - 1-2 litri băuți într-o zi au un efect antialergic surprinzător de puternic. În plus, hidratarea intensă ajută la eliminarea mai rapidă a toxinelor ajunse în sânge prin înțepătură.
* Fructele proaspete, fie că este vorba de căpșuni, zmeură, coacăze, piersici, prune etc., conțin o substanță numită quercitină care este un antialergic foarte puternic. După ce am fost înțepați, vreme de 24 de ore, este bine ca mesele noastre să abunde în aceste fructe.
Când apelăm la medic
Banale, în aparență, înțepăturile de albine nu trebuie subestimate, pentru că, în anumite condiții, pot deveni mortale. Trebuie să vă prezentați imediat la o unitate medicală pentru urgențe atunci când:
* înțepătura este în zona capului, a gâtului sau, cel mai grav, atunci când ați înghițit insecta;
* știți că aveți alergie la veninul de viespe ori de albină sau la produsele apicole;
* nu știți dacă sunteți alergic, dar aveți simptome ca: dificultate în respirație, senzație de leșin, umflarea gâtului, apariția unei erupții puternice în zona înțepăturii, astenie, durere de cap sau musculară puternică;
* ați fost înțepați simultan de mai multe viespi sau albine, cantitatea de venin injectată fiind mare.
Toxiinfecțiile alimentare/ diareea călătorului
Pe timpul verii, una din patru persoane se confruntă cu această tulburare digestivă, care apare în urma contaminării hranei sau apei cu bacterii ce produc infecții intestinale sau, mai rar, cu așa-numiții entero-viruși sau rota-viruși. Ea se manifestă prin diaree, dureri de cap, febră și dureri (crampe) abdominale, mai rar prin vărsături și convulsii. Deși extrem de frecvente, toxiinfecțiile trebuie tratate cu multă grijă, mai ales în cazul copiilor, bătrânilor sau ale persoanelor cu o vitalitate mai scăzută, care sunt mai vulnerabile la complicațiile acestei boli.
Primul ajutor
De la primele simptome, trebuie ca - în primul rând - să nu mai consumăm niciun aliment din cele mâncate anterior, care intră automat pe lista suspecților de contaminare. Apoi, cel mai eficient remediu pentru oprirea diareei, calmarea durerilor abdominale și stoparea infecției este cărbunele activ. Se iau, sub formă de capsule, câte 1-1,2 grame de cărbune activ la câte două ore, până la dispariția simptomelor. Dacă diareea și crampele sunt extrem de violente, se va lua pulbere de cărbune medicinal, câte 3-4 lingurițe, la fiecare două ore. Deși cărbunele medicinal simplu este mai slab ca acțiune decât cel activ, fiind luat în cantități mari, de ordinul zecilor de grame, are o eficiență puternică: absoarbe, asemenea unui burete, gazele din intestin și calmează crampele, ucide bacteriile sau chiar virușii din tubul digestiv, stopează, pur și simplu, diareea, după administrări repetate. În momentul de față, nu există medicament, de sinteză sau natural, care să se poată compara ca eficiență cu dozele mari de cărbune medicinal.
Remedii naturiste
Toxiinfecția alimentară are câteva efecte colaterale extrem de periculoase: deshidratează rapid organismul, conduce la pierderea masivă a unor minerale (magneziu, calciu și potasiu, în special) vitale pentru activitatea cardiacă și nervoasă. Apoi, produce vertij, dureri musculare și de cap, toate aceste simptome necesitând administrarea promptă a unor remedii, cum ar fi:
* Dolomita - este o rocă naturală, bogată în calciu, magneziu și potasiu, care compensează rapid pierderea de minerale din corp. Se iau 3-4 grame de pulbere de dolomită, pe stomacul gol.
* Magneziul marin japonez - are avantajul unei asimilări aproape instantanee, ajutând la reglarea activității cardiace, la diminuarea crampelor și la calmarea senzației de vertij. Se iau 1-2 grame din acest mineral, vreme de 3 zile.
* Aspirinele vegetale - sunt extracte de salcie (Salix alba), bogate în derivați ai aspirinei, care calmează durerile de cap și cele musculare. Cele mai eficiente sunt cele care conțin și extract harpagofitum (Harpagophytum offinalis), o plantă care calmează spasmele și durerea musculară, abdominală sau de cap.
* Chitosanul - este o pulbere extrasă din carapacea crustaceelor, bogată în minerale și, cel mai important, cu un efect cicatrizant aproape instantaneu asupra tubului digestiv. Se administrează, de regulă, cu cărbunele medicinal, pentru a vindeca și proteja de efectele infecției pereții gastrici și cei intestinali.
Când apelăm la medic
Cu diareea intensă, asociată toxiinfecțiilor, nu este de glumit. Atunci când produce deshidratare și demineralizare, însoțite de tulburări de ritm cardiac, senzații de leșin, crampe paroxistice, persoana afectată va fi transportată de urgență la spital. Același lucru se va face cu persoanele aflate în grupele de risc, adică: bebelușii și copiii până la 5 ani, femeile gravide, persoanele foarte în vârstă, cardiace sau aflate în convalescență, după boli cronice.
Arsurile solare
Sunt produse de expunerea excesivă la radiații din spectrul ultravioletelor, așa-numitele UVB, care produc iritații, usturime, uneori pustule (bășici cu lichid) și tulburări grave de pigmentare a pielii. De cele mai multe ori, ele sunt de gravitate mică, putând fi tratate la domiciliu.
Primul ajutor
Prima grijă, atunci când ne-am ars la soare, este să ne retragem la umbră și să ne acoperim părțile expuse cu o țesătură deasă, deoarece și radiația indirectă a soarelui (reflectată în nisip, apă, diverse obiecte) poate agrava arsura. Ajunși acasă, vom face un duș, pentru îndepărtarea prafului, nisipului și a altor particule de pe piele, care pot agrava usturimea. Calmarea pe moment a senzației de iritare se face prin aplicarea locală, cu blândețe, a gheții (are efect anestezic), dar pe termen lung, mai eficiente sunt loțiunile cu mentă sau eucalipt, uleiul de sunătoare sau compresele cu bicarbonat dizolvat în apă.
Remedii naturiste
Usturimile care apar odată cu arsurile solare sunt un disconfort trecător, dar mai grave sunt consecințele pe termen lung ale expunerii nesăbuite la soare. Radiația UVB conținută în lumina solară este un puternic mutagen, vinovat de mii de cazuri de cancer, mai ales de piele, declanșate în fiecare vară. Dacă sunteți blond(ă) sau roșcat(ă) ori aveți tenul alb și, eventual, cu foarte multe alunițe, dacă pielea nu este obișnuită cu expunerea la soare ori aveți antecedente în familie de cancer tegumentar, este bine să luați următoarele măsuri de precauție:
* aplicați pe zonele afectate, vreme de două săptămâni după producerea arsurii, cremă de ciupercă tibetană (Cordyceps sinensis). Are un efect antiinflamator și cicatrizant puternic, fiind printre cele mai bune remedii antitumorale cunoscute;
* țineți o cură internă, de măcar 30 de zile, cu aceeași ciupercă tibetană, din care luați câte 4 capsule de extract pe zi. Pe lângă că protejează de fenomenele de malignizare, este un excelent stimulent imunitar și un remediu anti-stres;
* țineți măcar o lună de regim preponderent vegetarian și crudivor, în care să consumați multe salate și, mai ales, legume din familia cruciferelor, adică: varză, varză de Bruxelles, broccoli, conopidă.
Când apelăm la medic
Uneori, când, de exemplu, adormim la soare, arsurile pot fi foarte grave și pe o suprafață mare de piele. Ele vin însoțite de o stare de rău general, de dureri de cap puternice, astenie, senzație de leșin. În acest caz, prezentarea la spital este obligatorie, pentru rehidratare, echilibrare electrolitică, ținere sub observație.
7 remedii naturiste indispensabile pentru trusa de prim ajutor
1. Extractul de semințe de grepfruit - este o soluție obținută, în glicerină și alcool, din semințele și pielițele de grepfruit sau pomelo. Este considerat, în momentul de față, cel mai puternic antibiotic natural din lume, fiind util în dezinfecție, dar și ca tratament intern contra bacteriilor și a virușilor (este și antiviral). Sticluța cu acest extract de grepfruit este considerată în sine o trusă de prim ajutor mobilă.
2. Cărbunele medicinal - se găsește sub formă de capsule (preferați-le pe cele cu cărbune activ, mai puternice) sau de pulbere. Are capacitatea de a absorbi bacteriile, acizii și toxinele din tubul digestiv, fiind principalul remediu de prim ajutor contra unei game imense de probleme gastro-intestinale, de la toxiinfecții la gastrite.
3. Uleiul esențial de Arbore de Ceai (Tea Tree) - folosit extern, distruge aproape instantaneu orice virus, bacterie sau ciupercă parazită, fiind cel mai rapid antimicrobian în cazul rănilor, suprainfecțiilor, eczemelor infecțioase.
4. Vitamina C naturală - este cea obținută din extracte standardizate de acerola sau măceș, fiind mai slabă în concentrație (are maximum 17%, dacă este naturală), dar fiind foarte eficientă contra alergiilor, pentru stimulare imunitară rapidă, dar și ca remediu contra extenuării.
5. Crema de ciupercă tibetană - este un excelent antialergic, vindecă rapid arsurile produse de soare și nu numai, ajută pielea să revină la pigmentația normală și împiedică procesele de malignizare.
6. Uleiul esențial de lavandă - are multe calități, dar în trusa de prim ajutor este folosit în primul rând pentru efectul său insecticid. Pus pe căpușe, le paralizează și ajută la extracția lor ușoară, iar dispersat în atmosferă ține departe țânțarii, păianjenii, puricii, viespile și alte insecte supărătoare.
7. Bitterul suedez - nu putea lipsi din trusa de prim ajutor, pentru că, folosit intern, este un bun stimulent imunitar și reglează digestia. Extern, este folosit ca dezinfectant, ca cicatrizant și accelerator al vindecării țesuturilor lezate.