Răspuns pentru VERONIA SĂLIȘTEAN - Brașov, F. AS nr. 1219 - "După operația de ocluzie intestinală mă confrunt cu scaune diareice"

Redactia
Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicină complementară și reflexoterapie - Timișoara, tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24, e-mail: mirceapeia@yahoo.com

În afară de faptul că diareea poate face parte din simptomatologia ocluziei intestinale (cazul dvs.), trebuie spus că sindromul diareic, acut sau cronic, este o tulbu­rare clinică caracteristică enteroco­litelor, iar cunoașterea cauzelor, meca­nismelor de producere, manifestărilor clinice, consecințelor și tratamentului acestora este de o deosebită utilitate practică pentru bolnavii suferinzi de astfel de pato­logii. Sindromul diareic acut este prezent constant în enterocolitele acute infecțioase, dar, la fel ca și sin­dromul diareic cronic, el poate fi promovat de o mul­țime de factori patologici ai întregului tub digestiv. Astfel, principalele cauze care provoacă sindromul diareic acut sunt infecțiile, toxiinfecțiile, abuzul și supradozarea de laxative sau purgative și trata­men­tele cu antibiotice administrate pe cale orală. Dacă, în general, multe cazuri de sindrom diareic acut sunt produse de bacterii (Shigella, Salmonella, Klebsiella, Yersinia, Escherichia Coli etc.), paraziți (Giardia, Schistosoma, Isospora) și mai rar fungi (Candida), în unele situații, agentul infecțios determinant poate fi un enterovirus - entitate patologică cu mare afinitate pentru intestinul subțire, care pă­trun­de și se atașează de epiteliul acestuia, pe care îl lezează.
În altă ordine de idei, princi­pa­lele consecințe ale sindromului dia­reic acut constau în pierderea de apă și electroliți, hipotensiunea ar­te­rială și starea de acidoză, tulbu­rări strâns legate de cantitățile mari de apă și electroliți pierdute prin scaun și, de aceea, tratamentul tre­buie structurat pe repaus și dietă, înlocuirea lichide­lor și sărurilor minerale pierdute, îndepărtarea cau­zei etiologice (ce­reți teste pen­tru precizarea exactă a factorului infecțios declanșator) și atenuarea principalelor simp­tome clinice subiective.
În concluzie, cred că, în cazul dvs., ar fi oportună depistarea exac­tă a factorului declanșator, mai cu seamă că ați fost operată de ocluzie intestinală și este posibil ca intra sau extra­operator, să fi dobândit un agent infecțios, respon­sabil de declanșarea sindromu­lui diareic acut. Până atunci, puteți combate episoa­dele diareice cu remedii naturiste cum ar fi Eridia­rom (9 capsule pe zi, pentru formele acute), L-gluta­mina (2x1 capsule pe zi), probiotice (Topinambur, Cymbio), pulbere de răchi­tan (4 lingurițe pe zi) și, la nevoie, Fura­zolidon sau Saprosan.
Pentru lămuriri suplimentare, contactați-mă tele­fonic! Să auzim numai de bine!


Dr. Li LuoXi - specialist în medicină tradițională chineză - București, Str. Vasile Lascăr nr. 169, tel. 021/210.41.64, 0766/56.46.69

"Am infecție urinară recidivantă"
(Răspuns pentru MARIA - Timișoara, F. AS nr. 1156)


Cum se manifesta infecțiile urinare și din ce cauze apar? În principal din cauza unei infecții bacteriene din uretră. De asemenea, alte cauze pot fi: condițiile climatice (dacă se stă în condiții de frig), consumul de băuturi alcoolice, alimente condimentate puternic, exces de prăjeli, o alimentație săracă în fructe și consum redus de lichide, oboseală etc. Această afec­țiune se întâlnește în mod frecvent la femei. Se mani­festă prin durere puternică, usturime, arsuri, miros puternic al urinei și urinat des.
Ce trebuie să faceți în situația aceasta?
* trebuie să beți multe lichide, printre care și suc de afine
* mâncați cât mai multe legume și fructe
* igiena zonei genitale trebuie fă­cută la duș, nu în cadă
* dacă suferiți de infecție urinară cronică evitați contactele sexuale.
Ce nu trebuie să faceți:
* evitați alimentele hiperstimu­lan­te (condimente, prăjeli).
* nu consumați cafea sau alcool.
* nu purtați lenjerie strâmtă sau pantaloni-colanți.
Ceaiuri utile:
* beți, de 3 ori pe zi, ceai de mătase de porumb (100 g în 500 ml apă fiartă);
* beți, de 3 ori pe zi, ceai verde;
* beți suc de țelină (se obține în storcător), se recomandă câte 50 de ml suc de țelină, de 3 ori pe zi;
* beți de 3 ori pe zi ceai din soia verde (fierbeți într-un litru de apă 200 g de soia verde; timp de fier­bere: 1 oră)
* mâncați cât mai mult pepene roșu, afine, roșii, castraveți, cireșe, struguri, dovlecel verde.
Tratamente:
* Aplicați în zona ombilicului comprese calde sau o centură cu plante.
* Acupunctură.
* Produse din plante chinezești: NIAO GAN NING, care ajută la tratarea infecțiilor urinare, nisip și cal­culi renali, afecțiuni ale prostatei sau ale vezicii urinare.


Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor și homeopat - București, tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com

"Sufăr de dermatomiozită"
(Răspuns pentru PETRE, F. AS 1177)


Stimate domn, datele oferite de dumneavoastră sunt relativ puține, pentru a vă oferi un sfat definitiv. Ca informație ge­ne­rală, dermato­mio­zita este consi­derată o miopatie (boală a muș­chi­lor) inflamatorie. Este mai frec­vent întâlnită la femei decât la bărbați (2:1), și, din punct de vedere al frec­venței, există două culmi, între 5-10 ani și la 50 de ani.
Are mai multe forme:
* Polimiozita idiopatică a adul­ților (adică fără cauză cunoscută).
* Dermatomiozita adulților.
* Dermatomiozita copilului.
* Polimiozita asociată unei alte boli de colagen (lupus eritematos, sclerodermie etc.).
* Polimiozita asociată bolii can­­ceroase (10-20% din cazuri, bolile fiind cancer ma­mar, ovarian, gas­tric și pulmonar).
* Miozită cu "inclusion bo­dies" (agre­gări celu­lare asociate cu diverse boli).
În afară de acestea, există și o formă de der­mato­miozită cu manifestări cutanate, fără cele musculare, numită dermatomiozită amiopatică.
Cauzele dermatomiozitei sunt necunoscute deo­camdată, fiind implicați următorii factori:
* Agenți infecțioși, inclusiv viruși (HIV, parvo­virus), paraziți (Toxoplasma) și bacterii (Borrelia).
* Medicamente, inclusiv statine (pentru coleste­rol ridicat), ciclofosfamid (citostatic), fenilbutazon (analgezic), BCG (vaccin pentru TBC), interferon (pentru hepatită virală, sclerodermie), printre altele.
* Se sugerează și o componentă familială, care nu este bine clarificată.
Clinic, pacienții cu dermatomiozită prezintă ur­mă­­toarele manifestări:
* Slăbiciunea musculaturii proximale (cea mai apropiată de trunchi), fapt care duce la dificultate în a te ridica din poziția așezat, de a te pieptăna, de a ridica mâinile peste cap.
* Musculatura distală (mai îndepărtată de trunchi, cum ar fi mușchii mici ai mâinilor) este rela­tiv nea­fectată și pacienții își pot încheia și descheia nasturii fără probleme, pot scrie la tastatură, pot cânta la pian, până în fazele mai tardive ale bolii.
* Pot apărea crampe, dureri și obo­seală.
* Disfagie (tulburări de înghițire).
* Erupție cutanată, cu agravare la expunerea solară.
* Umflarea pleoapelor superioare, însoțită de o colorație violacee, erupții roșii-violacee cu scuame pe partea dorsală a mâinilor, capilare (vase mici) dilatate, la baza unghiilor.
* Tulburări gastrointestinale, inclusiv ulcere.
* Tulburări pulmonare, din cauza slăbirii muscu­lare.
* Tulburări cardiace.
* Febră, dureri articulare, slăbiciune și pierderea în greutate.
Majoritatea pacienților supraviețuiesc bolii, 20% dintre ei experimentând, chiar, remisiunea (vindeca­rea) spontană. Însă 5% au o evoluție agresivă, ce duce la moarte. Factorii de risc includ vârsta înaintată, sexul feminin, tulburările cardiace, disfagia (dificul­tate în a înghiți) sau prezența unei boli canceroase.
Din punct de vedere naturist, se recomandă:
* Repaus la pat, când durerile sunt mari, pentru a nu agrava tulburarea musculară și a nu crea anxie­tate, care poate produce rezistența la fizioterapie.
* Fizioterapia ușoară, fără a cauza disconfort, ajută pacienții să-și păstreze tonusul muscular.
* Tai Qi și Yoga, gimnasticile orientale, au exer­ciții ușoare, care ar putea fi de ajutor.
* De evitat tutunul și alcoolul.
* Ulei de pește (Omega-3, acizi grași), dar nu folosit în cantități mari și pentru mult timp, fiindcă poate duce la exces de vitamina A și D.
* Plante medicinale - Cimbrul (Thymus vul­ga­ris) aplicat local (nu băut!), gălbenele (Calendula offi­cinalis) sub formă de ceai.
* De eliminat zaharoasele, alimente foarte rafi­nate și prelucrate în exces. Abuzul de substanțe dulci ar putea leza stomacul și sistemul splină-pancreas.
* Acupunctura ajută foarte mult în a remonta spli­na energetică (care guver­nează muș­chii), sti­mu­lează func­ția de mișcare a sângelui prin orga­nism, în special mușchii, și elimină căldura din intes­tinul gros energetic.
* Homeopatia este foarte utilă, căci rezolvă tul­bu­­rările profunde, psi­hi­ce, care stau la baza bolii. Efectele pot fi lente, iar cele simptomatice ar pu­tea să se vadă înain­tea celor de laborator. Medi­camente pre­cum Causti­cum, Gelsemium, Rhus toxi­co­dendron pot fi de aju­tor, însă medicamentele ho­meo­pate indivi­dua­lizate sunt ideale pentru această boală. Vă urez succes!