România pe cont propriu

Ciprian Rus
În desele noastre deplasări prin țară, cu echipa "Formulei AS", nu o dată am fost izbiți de realități care contraziceau, cumva, anumite așteptări sau prejudecăți ale noas­tre.

Cel mai mult ne-au surprins și ne-au bucurat situațiile în care am realizat că țara asta o ia înaintea con­du­cătorilor săi, că se dezvoltă de sine stă­tător, fără concursul, iar uneori chiar în ciuda celor puși să o admi­nis­treze. Am întâlnit oameni care s-au să­turat să întindă mâna ori să aștepte după promisiunile primarilor ori ale celor de la centru și au început să se ocu­pe personal de prezentul lor și de viitorul copiilor lor. La București ve­neau și treceau crize economice sau po­litice, se făceau și se desfăceau gu­ver­ne, se promitea marea cu sarea, fără să se întâmple, de fapt, nimic, în vre­me ce în curtea omului, roșiile creș­teau sănătoase, vacile și porcii la fel, oile pășteau pe câmp, iar pensiunile de calitate aveau trecere mai ceva ca îna­inte de 2010. De fapt, mici afaceri, în­treprinderi simple și oneste, care pro­duc îndestulător pentru bunăstarea unei familii și care au început să fie tot mai apreciate de oamenii de bun-simț din România, care înțeleg câtă muncă și dedicație e în spatele unor astfel de proiecte și care știu să prețuiască ade­vărata calitate, nu invențiile de mar­ke­ting care te înnebunesc de fiecare dată când deschizi televizorul sau compu­terul.
După decăderea dramatică ce a ur­mat desființării cooperativelor agricole comuniste și a fărâmițării terenurilor, după marea migrație a forței de muncă înspre Spania, Italia și Germania, satul românesc dă, de câțiva ani, semne de în­sănătoșire. Sunt destule exemple de succes pentru a avea speranțe că această "Românie pe cont propriu" va re­uși să reziste imposturii și corupției care, vedem pe zi ce trece, colcăie în societatea românească mai ceva ca virușii din spitale. Departe de centrul politic, România își regăsește norma­litatea.
În acest context se lansează, la mijloc de iunie, noile finanțări euro­pene din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, în care se vor acorda până la 70.000 de euro, respec­tiv 200.000 de euro pentru mici afaceri non-agricole în mediul rural: ateliere de confecții, textile, pensiuni, arti­za­nat, servicii medicale, servicii sanitar-veterinare, contabilitate, consultanță în afaceri, software etc. Sunt linii de fi­nanțare pentru care tot ce are de făcut beneficiarul e să depună un plan de afaceri, fără să vină, ca până acum, și cu bani de acasă! E încă o șansă de dez­voltare pentru satul românesc, că­ruia îi lipsesc, încă, destule detalii de confort, care ar putea atrage și mai mul­tă lume. Dacă pe lângă micile fer­me mai apar și câteva afaceri conexe, care să ofere servicii mai bune în zonă și să dea și un salariu pentru șapte-opt oameni, atunci satul românesc chiar o poate lua pe cont propriu!