Mai ales în sănătate se observă frecvent o reorientare a opiniilor, deoarece activitatea de cercetare scoate la iveală mereu noi descoperiri. În anii '90, medicii foloseau încă, aparent cu multă convingere, terapia hormonală de substituție, pentru combaterea simptomelor neplăcute ale instalării menopauzei, deși numeroși specialiști începuseră deja să-i conteste utilitatea. Administrarea estrogenului, în scopul de a compensa diminuarea producției naturale de hormon sexual feminin, ameliora, într-adevăr, bufeurile, senzația de uscăciune din vagin și alte neplăceri tipice de la debutul climacteriului, totuși, existau încă de pe atunci studii care semnalau faptul că terapia respectivă făcea să crească riscul de cancer mamar. În pofida acestor avertismente, majoritatea medicilor continuau să prescrie tratamentul hormonal. Cu acest demers terapeutic, ei urmăreau - nu atât să elimine valurile de căldură și celelalte inconveniente caracteristice ale menopauzei, cât mai curând să prevină bolile grave, provocate ulterior de lipsa estrogenului, cum sunt demența senilă, afecțiunile cardiovasculare și osteoporoza.
Odată cu începutul mileniului trei, a intervenit marea schimbare. S-a recunoscut că terapia hormonală de substituție nu oferea, în realitate, niciun fel de protecție. În 2003, cercetătorii au ajuns la concluzia că ea nu numai că nu împiedica declanșarea demenței, ci, dimpotrivă, îi dubla riscul. În consecință, a fost refuzată de un mare număr de femei, din care cauză a înregistrat un regres considerabil. Interesant este faptul că, în același an, s-a constatat pentru prima oară o reducere spectaculoasă a incidenței cancerului mamar. Ea nu se datora însă "luptei împotriva cancerului" - care este, în fond, o lozincă goală de conținut - ci renunțării la medicația hormonală.
În 2008, veștile proaste din mass-media au șubrezit și mai tare imaginea deja compromisă a terapiei hormonale. Cercetările științifice puseseră în evidență faptul că o terapie de substituție, chiar și de scurtă durată, sporea densitatea țesutului mamar, ceea ce îngreuna efectuarea mamografiei și făcea ca rezultatul ei să devină mai puțin concludent.
Pacientele erau sfătuite ca, în cazul când medicul va considera că au neapărată nevoie de acest tip de tratament, să ceară o durată minimă de administrare și cea mai mică doză posibilă.
Încă înainte ca euforia provocată de terapia hormonală de substituție să fi luat sfârșit, numeroși terapeuți specializați în tratamentele cu plante recomandau fitoestrogenii, ca pe o alternativă ce prezenta avantajul de a fi lipsită de riscuri. Specialiștii dovediseră deja că, spre deosebire de terapia hormonală, fitoestrogenii reușeau efectiv să evite apariția bolilor cardiovasculare și a osteoporozei. Însă, ca și în alte situații similare, nu s-au efectuat studii clinice care să ateste dincolo de orice dubiu faptul că rezultatele obținute astfel sunt superioare celor ale terapiei hormonale sau ale preparatelor placebo. Numai studiile finanțate de industria produselor de soia susțin eficacitatea acestui aliment. Cu toate că, de ani de zile, chimistul dr. Peter Kaufman se străduiește, împreună cu colectivul său de cercetare, să demonstreze că majoritatea leguminoaselor conțin aproape aceiași fitoestrogeni ca boabele de soia, dacă nu și mai mulți.
Alimente cu valoare terapeutică contra simptomelor menopauzei
*** Rodia
Rodia poate atenua neplăcerile climacteriului în mai mare măsură decât orice terapie hormonală, deoarece acest străvechi fruct biblic conține un spectru foarte larg de fitoestrogeni. În cartea lor "Pomegranate - The Most Medicinal Fruit", dr. Robert Newman și dr. Ephraim Lansky afirmă că sâmburii de rodie reprezintă "o sursă excelentă de fitoestrogeni bioactivi lipsiți de riscuri, care pot ajuta femeile să-și păstreze sănătatea - atât pe cele apte de reproducere, cât și pe cele aflate la menopauză."
Se pare că uleiul extras din sâmburii de rodie conține o cantitate maximă de estrogen comparativ cu toate celelalte surse vegetale, eventual și testosteron (dar specialiștii nu s-au pronunțat definitiv în această privință). Ceea ce se știe cu certitudine este că în rodie se găsesc apigenină (cu o acțiune similară cu a progesteronului), cumestrol, daidzeină, estradiol, estriol, estronă, genisteină, ulei de camfor, luteolină (cu 58% din efectele genisteinei), naringină, quercetină, sitosterol și stigmasterol. Unele dintre substanțele enumerate mai sus reprezintă hormoni identici cu cei din organismul uman, în timp ce altele sunt fitoestrogeni cu o acțiune mai slabă. O parte din ele au capacitatea de a se lega de receptorii estrogenului. Acesta este un amănunt important, de care ar trebui să țină seama femeile cu risc de tumori receptor estrogen pozitive, adică de tumori hormonodependente, care au pe suprafața lor receptori ai estrogenului. În concluzie, se poate spune că o singură rodie înlocuiește cu succes doza pe două zile administrată în cadrul terapiei hormonale de substituție. Și fără efecte secundare - singura excepție fiind cea referitoare la receptorii de estrogen, amintită anterior.
** Fasolea neagră
Dacă doriți să combateți valurile de căldură, apelați mai degrabă la fasolea neagră, decât la soia. Ea conține aproximativ aceeași cantitate de fitoestrogeni și poate fi întrebuințată fie la prepararea unor supe delicioase, fie ca adaos în salate.
În culturile în care oamenii preferă alimentația vegetariană, se întâlnesc arareori bufeurile și celelalte neplăceri asociate cu climacteriul - în primul rând, deoarece sunt consumate în mod obișnuit leguminoasele, ca fasolea neagră, fasolea mung, soia și celelalte. Explicația constă în conținutul complex al acestor alimente, în care se regăsesc fitoestrogeni, alături de izoflavone, lignani, fitosteroli (precursori ai hormonilor) și saponine. Atunci când, în organismul femeii, secreția proprie de hormoni sexuali se împuținează, fitoestrogenii substituie estrogenul care lipsește și totodată reduc riscul unor afecțiuni maligne, cum este cancerul de sân. Experiențele efectuate pe animale au arătat că fitoestrogenii sunt extrem de eficienți în prevenirea formării de tumori în țesutul mamar.
** Semințele de in
Și semințele de in furnizează o cantitate apreciabilă de fitoestrogeni, ajutând la diminuarea bufeurilor și a tulburărilor de somn, două dintre problemele curente provocate de climacteriu. Ele conțin lignani, care au o acțiune asemănătoare cu a estrogenului și totodată una antioxidantă. Ceea ce înseamnă că ar putea fi de folos și în prevenirea cancerului.
În cadrul celei de-a doua etape a unui studiu-pilot, desfășurat la celebra clinică Mayo, 28 de femei, care aveau 14 sau mai multe bufeuri săptămânal, au consumat zilnic, timp de șase săptămâni, câte 40 de grame de semințe de in măcinate, ceea ce înseamnă că au presărat 4 linguri de pulbere pe mâncarea din farfurie ori le-au înghițit amestecate cu apă sau cu un alt lichid. La încheierea studiului, s-a constatat că valurile de căldură se împuținaseră la jumătate, iar intensitatea lor scăzuse în medie cu 57%. Participantele au remarcat de asemenea o reducere a nervozității și a senzației de epuizare, ceea ce le-a îmbunătățit în mod evident calitatea vieții.
Pe de altă parte, deși au recunoscut efectul pozitiv de atenuare a bufeurilor, multe dintre participantele la studiu s-au plâns de probleme gastrointestinale. De aceea, specialiștii consideră că este necesar să se pornească la drum cu doze mai mici, crescute treptat. 1 lingură de semințe de in măcinate ar fi o cantitate inițială acceptabilă, pe care ați putea s-o presărați pe o salată, ori s-o amestecați în müsli, ca și în aluatul de pâine sau de brioșe.
** Soia
Dintre toate leguminoasele, soia este cea care a beneficiat mereu de atenție maximă din partea oamenilor de știință, probabil datorită intereselor economice ale industriei ce o procesează, scoțând pe piață o gamă largă de preparate care imită lactatele și carnea. O sinteză, efectuată pe marginea unui număr de studii referitoare la tratarea bufeurilor fără administrarea de hormoni, a dus la constatarea că unele antidepresive (Venlafaxina și inhibitorii selectivi ai recaptării de serotonină) reduc valurile de căldură cu 19-60%. Potrivit unor studii, flavonele din soia realizează o ameliorare de 9-40%, dar sunt numeroase și cazurile când ele nu acționează mai bine decât un placebo.
Există și alte plante recomandate pentru combaterea bufeurilor. Cercetătorii care s-au ocupat de trifoiul roșu și de cimicifuga (rădăcina de Actaea) au ajuns la concluzii contradictorii: ele s-au dovedit uneori utile, dar alteori n-au depășit efectul unui placebo. Terapeuții mai prescriu adesea, ca remedii contra valurilor de căldură, și ginseng, angelică chinezească (Dong quai), ulei de luminița-nopții și rădăcină de ignamă sălbatică (Dioscorea villosa), însă în legătură cu acestea au fost date publicității prea puține informații. Dintre plantele amintite aici, singura care poate fi găsită în rafturile supermarket-urilor este soia.
Dr. Tieraona Low Dog, specializată în terapiile cu plante, autoarea cărții "Complementary and Integrative Approaches to Woman's Health - A Clinical Guide", a comparat rezultatele a șase studii clinice asupra izoflavonelor din soia. Observațiile ei nu sunt foarte încurajatoare. Cu atât mai mult cu cât unul din cele șase proiecte de cercetare lasă deschisă posibilitatea ca administrarea pe termen lung a unor extracte de izoflavone din soia în doze mari (150 de miligrame zilnic, timp de peste cinci ani) să genereze riscuri pentru sănătatea mucoasei uterine. Fiind totodată evident că extractele de izoflavone "nu au avut niciun efect sau doar unul minim".
Având în vedere toate aceste elemente, pare justificată presupunerea că susținerea financiară acordată de industria produselor din soia în contextul dat joacă un rol la fel de important ca fondurile alocate de marile companii farmaceutice. Terapiile în favoarea cărora pledează studii generos finanțate de către producători sunt întotdeauna mai mediatizate decât altele, acesta fiind și motivul pentru care izbutesc să se bucure de o largă apreciere.
* Tulpinile de țelină și rudele lor
Tulpinile de țelină, mărarul, feniculul și anasonul fac parte din aceeași familie de plante, oferindu-se ca alte patru ajutoare de nădejde desprinse din lungul șir al vegetalelor cu virtuți terapeutice, care produc efecte similare cu ale estrogenului, însă mai slabe. Ele conțin, fiecare, între 40 și 50 de substanțe secundare, cea mai importantă dintre acestea fiind anetolul. Principiile lor bioactive cu discretă acțiune hormonală se prezintă ca o combinație de mare diversitate, alcătuită din feluriți estrogeni slabi, care se întâlnesc frecvent: anetol, apigenină, ulei de camfor, luteolină, quercetină și multe altele.
O legumă, un zarzavat și două condimente: folosiți-le la prepararea unui ceai prielnic sănătății dvs., care vă va ameliora cu siguranță simptomele.
* Nucile
Miejii nucilor conțin o cantitate însemnată de acizi grași Omega-3 și pot ajuta la evitarea unor probleme serioase de sănătate, cum sunt afecțiunile cardiovasculare, cancerul și artrita reumatoidă. Pe lângă aceasta, mai contribuie și la îmbunătățirea memoriei, dar și a stării de spirit, ceea ce constituie fără îndoială un mare avantaj în momentele dezagreabile ale instalării climacteriului. Și nu numai atât. O nouă meta-analiză, efectuată pe marginea unor studii dedicate acizilor grași Omega-3 și rolului acestora în alimentația femeilor, conchide în final că ei pot acționa profilactic, împiedicând atât sindromul premenstrual, cât și valurile de căldură apărute după intrarea femeii în menopauză.
Surse bogate de acizi grași Omega-3 cu lanț scurt sunt și semințele de in, ca și cele de chia, pe drept cuvânt foarte căutate în ultima vreme. În multe dintre leguminoase există anumite cantități de acid alfa-linoleic. Dar să nu uităm nici peștii. Mai ales somonul, tonul, macrourile, heringii, sardinele și păstrăvul curcubeu, originar din America, ne oferă doi acizi din familia Omega-3: EPA (acidul eicosapentaenoic) și DHA (acidul docosahexenoic). Cum vi s-ar părea o bucată frumoasă de somon, alături cu o salată compusă din trei feluri de leguminoase presărate cu mieji de nucă, la masa de seară?
Alimente de consumat cu prudență
S-a observat că unele alimente și băuturi provoacă bufeuri. Dr. Mary Jane Minkin, profesoară de ginecologie și obstetrică la Yale University School of Medicine, autoare a cărții "A Woman's Guide to Menopause and Perimenopause", spune că mâncărurile fierbinți și iuți pot declanșa acele valuri de căldură atât de penibile pentru femei. De aceea, ea le îndeamnă să renunțe la băuturile fierbinți, ca de pildă cafeaua (pe care unii se grăbesc s-o soarbă clocotită, abia luată de pe foc), dar și la supele aburinde. Sfatul este valabil în egală măsură și pentru felurile de mâncare foarte condimentate, cum ar fi cele asiatice.
Și vinul roșu are, din păcate, reputația de factor declanșator al bufeurilor. Din acest motiv, doamnele care au de-a face cu asemenea probleme ar trebui să aleagă mai curând un vin alb.
Din cămara cu ierburi de leac
Lemnul-dulce - estrogen natural
Rădăcina de lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra) este printre cele mai bogate surse de fitoestrogen din lume. Fitoestrogenul este un hormon secretat de plante, care, ajuns în organism, are asupra femeilor aceleași efecte ca estrogenul secretat de ovare, fără a avea însă efectele secundare ale medicamentelor de sinteză cu acest hormon. În contextul tulburărilor produse la debutul menopauzei, tratamentul cu rădăcină de lemn-dulce sub formă de tinctură reduce și chiar elimină simptome cum ar fi: bufeurile, transpirația abundentă, stările de iritare nervoasă, tulburările de apetit alimentar. Mai mult, după instalarea menopauzei, tratamentul cu această plantă previne osteoporoza, apariția petelor pe piele și uscarea acesteia, uscarea vaginului, îmbătrânirea accelerată a corpului.
Administrare: sub formă de tinctură, câte o linguriță diluată în 100 ml apă, de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul se face vreme de trei săptămâni, cu o săptămână de pauză, după care se reia. În total se fac minimum trei asemenea cure cu tinctură de lemn-dulce.
Contraindicații: administrarea acestei plante este contraindicată atunci când se urmează în paralel un tratament cu estrogeni din medicamente de sinteză, când există deja boli cum ar fi: chistul ovarian, fibromul uterin, nodulii mamari, cancerul cu diferite localizări.
Crețișoara - un antihemoragic redutabil
Toate femeile care suferă de sângerări puternice la debutul menopauzei sau de hipermenoree (ciclu menstrual abundent) ar trebui să cunoască această plantă excepțională.
Administrare: sub formă de pulbere, obținută prin măcinare cu râșnița de cafea, din vârfuri înflorite și flori de crețișoară, câte 3-4 lingurițe rase pe zi. În cazul unor sângerări foarte puternice, se pot lua și 6 asemenea doze pe zi, dar nu mai mult de câteva zile la rând. În cazul supradozării poate avea reacții adverse destul de neplăcute.
Salvia - contra bufeurilor
Iarba de salvie (Salvia officinalis) este o plantă emblematică pentru tratamentul bolilor specific feminine. Administrată în perioada de debut a menopauzei, ea este un excelent remediu cu efect imediat contra bufeurilor, întrucât reglează temperatura corpului, are efect antisudorific (adică reduce cantitativ transpirația), normalizează activitatea endocrină.
Administrare: sub formă de pulbere, obținută prin măcinarea cu râșnița electrică de cafea - o jumătate de linguriță de patru ori pe zi. Planta se ia pe stomacul gol, se ține vreme de 5-10 minute sub limbă, după care se înghite cu apă. În perioadele cu bufeuri puternice sau cu transpirație abundentă se pot lua până la 6-8 doze a câte o jumătate de linguriță de pulbere de salvie pe zi.
Sunătoarea - antidepresiv natural
Tratamentul cu sunătoare (Hypericum perforatum) favorizează stabilitatea emoțională, diminuează intensitatea acceselor de panică sau mânie. Este recomandată contra depresiilor, stărilor de anxietate și neliniște care apar în preajma menopauzei.
Administrare: sub formă de tinctură, din care se iau zilnic 4 lingurițe, pe stomacul gol, diluate în apă. În cazul în care tulburările emoționale sunt mai puternice, efecte foarte bune se obțin prin administrarea pulberii obținute prin măcinarea cu râșnița electrică de cafea. Se ia o linguriță rasă la intervale de aproximativ patru ore pe parcursul zilei. În general, este bine ca tratamentul cu sunătoare să nu dureze mai mult de două luni, urmat de două săptămâni de pauză, întrucât favorizează apariția unor simptome cum ar fi nevralgia, sensibilitatea exagerată la lumină, durerile ușoare de cap.
Valeriana - planta liniștii și a calmului
Mai "grea" decât sunătoarea, cu efecte sedative mai puternice, valeriana (Valeriana officinalis) este indicată în simptomele mai dure ale debutului menopauzei, cum ar fi stările de anxietate, de nervozitate, de iritabilitate psihică, de furie etc. Este unul dintre cele mai bune leacuri și în diferitele tipuri de insomnie, foarte frecvente în perioada premenopauzei, dând un somn adânc și liniștitor.
Administrare: sub formă de tinctură. Pentru tratarea problemelor emoționale se iau 50 de picături de 4 ori pe zi. Pentru tratarea insomniei se iau 1-2 lingurițe diluate în jumătate de pahar de apă, cu 15-20 de minute înainte de culcare.