Fibromialgia este o boală cronică, manifestată prin dureri difuze în mușchi și articulații, oboseală permanentă și tulburări de somn. Un simptom tipic este apariția unor puncte cu sensibilitate dureroasă la apăsare în anumite zone, printre care se numără gâtul, spatele, umerii și șoldurile. La acestea se pot adăuga și alte suferințe, cum ar fi anchiloza articulațiilor dimineața, la coborârea din pat, senzația de epuizare, durerile frecvente de cap sau în regiunea feței, colonul iritabil, depresia, anxietatea, dificultățile de concentrare și slăbirea memoriei. Adesea, bolnavii devin incapabili să-și rezolve treburile zilnice din cauza limitărilor impuse de starea lor de sănătate.
Întrucât fibromialgia nu poate fi depistată prin analize de laborator, ea a fost socotită, până nu demult, o tulburare psihosomatică, presupunându-se că totul s-ar petrece doar în mintea persoanelor afectate. În prezent, specialiștii (sau marea lor majoritate) îi recunosc statutul de afecțiune propriu-zisă, cu toate că unii dintre ei înclină să-i atribuie în continuare cauze mai curând psihice decât fizice. Aceasta ar putea avea legătură cu o concluzie desprinsă din studiile de dată recentă - și anume, că pacienții cu fibromialgie au o percepție neobișnuit de intensă a durerii, în comparație cu oamenii sănătoși, precum și cu depresivii sau cu cei diagnosticați cu sindromul de oboseală cronică.
Potrivit estimărilor date publicității în anul 2008 de revista "Arthritis and Rheumatism", numai în SUA suferă de fibromialgie 5 milioane de oameni, în primul rând femei. Ceea ce înseamnă că, în fiecare moment, un american din 60 are de suportat dureri care îi influențează dramatic calitatea vieții și pot să-l facă, în ultimă instanță, complet inapt de acțiune.
Din păcate, combaterea eficientă a acestor dureri este aproape imposibilă. În anul 2005, cercetătorii de la "Stanford University School of Medicine" au distribuit un chestionar la scară națională, la care 50% dintre respondenți au declarat că angioliticele nu-i ajută cu nimic. În special la pacienții cu fibromialgie, medicamentele au un efect cu totul neglijabil. Medicii știu deja de multă vreme că nici chiar opiatele puternice, de tipul morfinei, nu acționează decât foarte puțin în fibromialgie. Autorii unui studiu efectuat la Universitatea din Michigan și tipărit în 2007, în revista de specialitate "Journal of Neuroscience", cred că au găsit explicația. Ei au investigat 17 femei sănătoase și alte 17 cu fibromialgie, utilizând în acest scop tomografia cu emisie de pozitroni. Comparând rezultatele, au constatat că, în creierul pacientelor cu fibromialgie, opiaceele nu reușeau să se atașeze prea bine la receptorii durerii. Când acest proces nu funcționează corect, medicamentele au un efect de calmare a durerii extrem de slab, până la nul.
Un mijloc mai eficace poate fi, uneori, reducerea greutății corporale - în cazul când persoana respectivă este supraponderală sau obeză. În cadrul unui studiu apărut în anul 2006 în revista "Journal of Psychosomatic Research", s-a observat o ameliorare considerabilă a durerilor, a stării de spirit și a calității vieții, la pacienții cu fibromialgie care, supraponderali fiind, reușiseră să piardă, măcar 4,4% din greutate.
Alimente cu valoare terapeutică împotriva fibromialgiei
Există câteva alimente care s-au dovedit de folos în prevenirea fibromialgiei - sau cel puțin în managementul durerii. Deși cercetarea n-a produs deocamdată rezultate care să nu poată fi combătute, "Asociația națională a bolnavilor de fibromialgie" din SUA a făcut cunoscute numeroase relatări individuale, din care reiese că o dietă de crudități, compusă din fructe și legume ecologice, nuci și semințe, poate atenua simptomele bolii: durerile articulare, epuizarea, depresia, durerea provocată prin apăsare la punctele sensibile specifice și problemele cognitive. Chiar și în absența unei fundamentări științifice imbatabile, practica ne oferă o recomandare utilă și credibilă, ținând seama de faptul că hrana netratată termic conține, în general, mai multe enzime, eventual și mai mulți antioxidanți și compuși cu acțiune antiinflamatoare. Dacă vă gândiți să recurgeți la o asemenea schimbare radicală a alimentației, va fi necesar să vă consultați neapărat cu un medic sau un nutriționist, pentru a vă asigura că meniul dvs. vă pune la dispoziție o combinație corectă de proteine, grăsimi și carbohidrați. Iată mai jos o serie de alimente pe care le puteți încerca.
*** Hrișca
Pentru a fi apți să funcționeze normal, mușchii au nevoie de acid malic. Un studiu a arătat că o doză zilnică de 1200-2400 miligrame de acid malic, completată cu 300-600 miligrame de magneziu, administrată timp de opt săptămâni, reușește să reducă durerile musculare ale bolnavilor de fibromialgie.
Organismul sintetizează el însuși o anumită cantitate de acid malic, restul necesarului fiind procurat din hrană. Denumirea de "acid malic" provine de la cuvântul latin care indică specia respectivă de fructe: "malus" = "măr". Însă ar trebui să mâncați cam trei mere pe zi, ca să obțineți doza recomandată. În schimb, hrișca reprezintă o sursă excelentă, ca și mango, caisele și smochinele. De aceea, v-am sfătui să vă preparați pentru micul dejun clătite din făină de hrișcă, pe care se pot pune felii de caise ori mango. Iar dacă totuși preferați merele, soiul cel mai indicat este Granny Smith, cu un conținut mai bogat de acid malic - de unde și gustul acrișor.
*** Smochinele
Pe lângă acidul malic, smochinele conțin și ficină. Această enzimă proteolitică are capacitatea de a ameliora durerile în multe afecțiuni inflamatorii, inclusiv în fibromialgie. Ba chiar smochinele ar fi îndreptățite să ocupe prima poziție, dacă s-ar întocmi un clasament al fructelor și legumelor, bazat pe criteriul efectului lor analgezic.
*** Spanacul
Legumele cu frunze verzi aduc, de regulă, un aport însemnat de magneziu, care stimulează producția de energie și funcționarea celulelor. O cană de spanac fiert conține, de exemplu, 157 miligrame de magneziu, ceea ce înseamnă aproape 40% din necesarul zilnic. Dacă suferiți de fibromialgie, ar trebui să consumați mai multe legume cu frunze verzi - în primul rând spanac, dar și teci de fasole, avocado, migdale, nuci de Brazilia, semințe de floarea-soarelui, orz, quinoa și amarant. Și ciocolata amăruie vă oferă o porție consistentă de magneziu.
** Ardeii iuți
În ardeii iuți există o substanță cu gust iute, capsaicina, care este campioana remediilor contra durerii. Aplicată extern, ea elimină pe o durată oarecare de timp așa-numita "substanță P", implicată în transmiterea pe cale neuronală a impulsurilor dureroase (P fiind inițiala cuvântului "pain" = "durere", în limba engleză). În lipsa ei, semnalele dureroase nu ajung la creier. După cum confirmă nenumărate studii, capsaicina are însușirea de a calma temporar simptomele dureroase, inclusiv pe cele ale fibromialgiei. Ea acționează mai eficient decât inhibitorii coenzimei COX-2 din preparatele farmaceutice.
Puteți întrebuința o alifie cu capsaicină, procurată din comerț, pentru a vă unge cu ea de trei-patru ori pe zi punctele cu sensibilitate dureroasă. Dacă doriți o alternativă mai ieftină, pasați într-un blender o teacă proaspătă de ardei iute și întindeți-o apoi într-un strat uniform pe zonele sensibile.
Indiferent pentru ce variantă v-ați decis, este probabil ca la prima aplicare să vă apară o senzație de arsură, care însă se va diminua ulterior, în urma unor utilizări repetate. Aveți însă grijă să vă spălați bine mâinile după aceea, fiindcă dacă v-ați introdus din greșeală capsaicina în ochi, nas sau gură, ea vă va provoca senzații aproape la fel de chinuitoare ca durerile de la punctele sensibile la apăsare.
Capsaicina se administrează de preferință extern, însă ea vă poate fi de folos și luată oral, prin consumul de teci de ardei iute, de sos picant sau de boia iute. O altă posibilitate ar fi să luați de trei ori pe zi o tinctură de ardei iute (între 0,3 și 1 mililitru). De asemenea, vă puteți prepara o infuzie din 1/2 până la 1 linguriță (2,5 până la 5 grame) de boia iute la un sfert de litru de apă clocotită, lăsată să infuzeze 10 minute. Se înghite câte o linguriță de trei-patru ori pe zi, neapărat cu apă.
** Ghimbirul
Ghimbirul conține o cantitate importantă de zingibain, o enzimă digestivă a cărei pondere în greutatea lui totală poate urca până la 2%. Zingibain are o acțiune antiinflamatoare, evaluată de specialiști ca fiind mai puternică decât cea a bromelainei din ananas sau a papainei din papaya. Pe lângă aceasta, în ghimbir sunt prezenți cel puțin patru inhibitori naturali de COX-2 care, spre deosebire de medicamentele chimice, nu provoacă niciun fel de efecte secundare, mai mult sau mai puțin grave.
E ușor să mâncați suficient ghimbir, pentru a ajuta la calmarea durerilor. El poate fi ingerat, ca oricare altă plantă, sub formă de ceai. Pentru a-l prepara, puneți la infuzat 3 sau 4 rondele dintr-o rădăcină proaspătă de ghimbir într-o cană de apă clocotită. Dacă vi se pare mai simplu, vă puteți administra dozele cu eficiență terapeutică și ca tinctură sau capsule. Dar, fiind un condiment cu gust foarte plăcut, mulți aleg să-l adauge din belșug la mâncarea din farfurie. Cu 1/2 linguriță de pulbere sau 6 lingurițe (cam 30 de grame) de rădăcină proaspătă, dată pe răzătoare, veți obține în mod cert doza zilnică recomandată. În cazul când preferați o soluție mai comodă, încercați suplimentul Zyflamend (de la firma New Chapter). În 2012, statisticile l-au indicat drept cel mai bine vândut produs pe bază de plante de pe piața americană. Pe lângă ghimbir, el cuprinde în formula sa și alți inhibitori naturali de COX-2: curcuma, oregano, rozmarin, agrișe, busuioc, ceai verde etc.
** Curcuma
Acest condiment de culoare galben-aurie, care se numără printre principalele ingrediente ale pulberii de curry, constituie o sursă bună de curcumin, un antioxidant puternic, capabil să neutralizeze cu succes radicalii liberi, protejându-ne împotriva agresiunii lor. Curcuminul conține inhibitori naturali de COX-2 cu acțiune analgezică și astfel ne oferă o alternativă tentantă, lipsită de efecte secundare, la inhibitorii de sinteză. El combate inflamațiile prin reducerea nivelului histaminei și se pare că stimulează glandele suprarenale, determinând o creștere a secreției de cortizol, substanța antiinflamatoare pe care corpul nostru și-o produce singur. De aceea, tratamentul cu Celebrex poate fi înlocuit, cu certitudinea unor rezultate pozitive, cu pulberea sau capsulele de curcumin, ori cu o supă din tulpini de țelină asezonată cu curry.
Studiile efectuate cu participarea unor voluntari au arătat că durerile și anchiloza articulațiilor în artrita reumatoidă, ca și inflamațiile postoperatorii pot fi ameliorate cu ajutorul curcuminului. Ca regulă general valabilă, nutriționiștii afirmă că alimentele cât mai apropiate de starea lor naturală sunt de preferat principiilor biologic active extrase din ele, deoarece multitudinea de substanțe vegetale secundare, aflate în interacțiune, posedă fără îndoială o putere curativă mai mare. De aceea, vă îndemnăm să vă condimentați cât mai des orezul și alte feluri de mâncare cu o cantitate generoasă de curry, poate adăugând și puțin ananas și papaya, ambele fiind cunoscute pentru efectul lor de reducere a inflamațiilor.
Este însă dificil să atingem doza terapeutică de curcumin exclusiv prin alimentație, dacă luăm în considerare faptul că terapeuții recomandă administrarea zilnică a 250-500 miligrame de curcumin pur între mese, adică până la 25 de lingurițe de pulbere, ceea ce înseamnă o cantitate foarte mare. De aceea, condimentarea mâncărurilor cu curcuma poate fi privită mai curând ca o măsură profilactică. În fazele acute ale bolii, ar trebui să apelați totuși la un supliment cu conținut standardizat de curcumin, la nivelul de 90-95%. Medicina ayurvedică recomandă fierberea curcumei în lapte, pentru îmbunătățirea gradului ei de asimilare în organism. Din același motiv, dvs. ați putea să adăugați lapte și câteva boabe de piper negru proaspăt măcinate la supa din tulpini de țelină, condimentată cu curry.
* Ananasul
Acest fruct exotic conține o serie de substanțe utile pacienților cu fibromialgie. Este vorba, mai întâi, de bromelaină, o enzimă proteolitică binecunoscută pentru rolul ei de combatere a inflamațiilor și infecțiilor în numeroase afecțiuni însoțite de dureri. Acțiunea sa antiinflamatoare este atât de puternică, încât specialiștii germani au propus introducerea ei ca adjuvant în îngrijirile postoperatorii și, în general, acolo unde este necesară vindecarea unor leziuni. Totodată, în ananas se găsește și foarte mult mangan, indispensabil pentru formarea fibrelor de colagen - acea proteină robustă ce reprezintă structura de rezistență a oaselor, cartilajelor și pielii. O cană de suc sau de bucățele proaspete de ananas acoperă deja necesarul zilnic (2 miligrame) în proporție de sută la sută. Ananasul este bogat și în vitamina C, de asemenea nelipsită din procesul de formare a colagenului. El ne furnizează o cantitate mai mare din această vitamină importantă decât merele, fructele de merișor sau sucul de roșii. O cană de bucățele de ananas proaspăt tăiate realizează un aport de 24 miligrame de vitamină C, adică 40% din doza zilnică recomandată. Potențialul antioxidant maxim este deținut de soiul de ananas numit "Gold", importat din Costa Rica. În el există o cantitate de vitamină C de patru ori mai mare decât în alte fructe de ananas.
Studiile efectuate în ultimul timp conduc însă la concluzia că doza de bromelaină obținută din ananasul proaspăt și cea de papaină din papaya proaspătă sunt prea reduse, pentru a ajunge efectiv la o ameliorare în cazurile grave de fibromialgie. Desigur, fructele întregi și sucul stors din ele pot fi savurate oricând, dar acolo unde se impune administrarea unei doze eficiente terapeutic, va fi probabil nevoie să luați suplimente nutriționale. Terapeuții recomandă 250-750 miligrame de bromelaină, de trei ori pe zi. Studiile au confirmat că o doză zilnică de până la 2000 miligrame nu prezintă niciun pericol.
Alimente de consumat cu prudență
Acidul arahidonic favorizează inflamațiile și este implicat în numeroase afecțiuni cronice, printre care și fibromialgia. Încercați să reduceți consumul de alimente care conțin acid arahidonic, de pildă carnea de vită, miel, porc și pui. Se pare că și ouăle trebuie privite cu destulă rezervă. Asociația națională a bolnavilor de fibromialgie relatează printre altele și faptul că mulți pacienți se simt mai bine, dacă renunță timp de o lună de zile la consumul de zahăr sub orice formă. Unii reușesc să facă acest lucru, înlocuindu-l cu îndulcitorul din ștevie, însă majoritatea refuză să se lipsească de gustul zahărului. S-ar putea ca și dvs. să vă fie de folos eliminarea din meniu a cofeinei, alcoolului, prăjelilor, cărnii roșii și a produselor supuse unei procesări complexe. Toate cele enumerate aici irită mușchii sensibili și îngreunează munca sistemului imunitar.
Din cămara cu noutăți
Câteva studii mai vechi, la care s-a aplicat modelul de testare dublu-orb și controlul prin intermediul unui placebo, scot în evidență faptul că administrarea zilnică a 800 de miligrame de s-adenozil-metionină (SAM) timp de șase săptămâni poate reduce durerile, stările de epuizare și anchiloza articulațiilor, îmbunătățind vizibil starea de spirit.
Observațiile mai recente sugerează că ar putea să existe soluții mult mai promițătoare. Una din ele ar fi d-riboza, o componentă importantă a adenozin-trifosfatului (ATP), principala sursă de energie a organismului nostru. Revista "Journal of Alternative and Complementary Medicine" a publicat în 2007 un studiu în cadrul căruia oamenii de știință au administrat unui grup de 36 pacienți cu fibromialgie, cu sindromul de oboseală cronică (CFS) sau cu ambele concomitent, câte 5 grame de d-riboză de trei ori pe zi, pe o perioadă de 25 de zile. Suferinzii au înregistrat o creștere spectaculoasă, de 45%, a nivelului lor de energie, o îmbunătățire a calității somnului, ca și a clarității mentale și o ameliorare a durerilor. D-riboza se întâlnește în mod obișnuit în alimente - mai ales în cele care conțin mult acid ribonucleic (ARN), cum ar fi drojdia de bere. Ce-i drept, concentrația ar putea fi prea scăzută pentru a se obține un beneficiu terapeutic. D-riboza există însă pe piață și sub formă de supliment nutrițional.
Promițător se anunță și faimosul "Myers' Cocktail", numit astfel după autorul său, medicul John Myers din Baltimore, însă el este un procedeu rezervat cu precădere celor curajoși și dornici să experimenteze. Începând din anul 2001, la Integrative Medicine Centre din cadrul Griffin Hospital din Derby, Connecticut, pacienților cu fibromialgie li se fac perfuzii cu calciu, vitaminele B5 (acid pantotenic), B6 și B12, precum și cu alți nutrienți esențiali. Primele rezultate ne permit să fim optimiști și nu s-au constatat nici efecte secundare demne de luat în seamă, așa încât National Center for Complementary and Alternative Medicine a alocat fonduri pentru inițierea unui studiu randomizat (bazat pe distribuirea aleatorie a pacienților în grupurile de testare și control), în scopul de a se verifica eficiența protocolului de tratament.