Pentru că vremea bună se lasă așteptată, iar concertele în aer liber vor începe în forță abia pe la începutul lui iunie, vă sugerăm să folosiți ofertele sălilor de spectacol, care țin ploile la distanță și găzduiesc concerte de calitate. Pe 23 mai, de exemplu, pe scena superbă a Teatrului Național din București, va cânta în premieră la noi Ana Popovic, o sârboaică de 39 de ani, stabilită în America, și care a reușit să își facă un renume în lumea blues-ului mondial.
Artistă completă - cântăreață, chitaristă și compozitoare, Ana Popovic și-a început cariera în Europa, unde a și câștigat două premii: unul în Franța, în 2004, pe Coasta de Azur - Jazz a Juan Revelation, iar celălalt în Marea Britanie, în 2011, la "Blues Matters Awards", pentru "Cel mai bun DVD Blues". Atât în Europa, cât și în SUA, Ana a fost nominalizată de mai multe ori la diverse distincții și este prima artistă de origine europeană inclusă pe lista pentru un premiu la secțiunea "Cel mai bun debut", din cadrul prestigiosului festival al muzicii blues W. C. Handy din Memphis - 2003. Până astăzi, sârboaica (nu doar talentată, ci și frumoasă) a lansat nu mai puțin de 8 albume solo de studio și 2 live, extrem de bine primite atât de critici, cât și de iubitorii muzicii blues. "Poate să cânte blues al naibii de bine, este sexy, cool și are o tehnică criminală de a cânta la chitară - adică tot pachetul", scria entuziasmat un ziarist de la revista "Guitar World".
Ana Popovic s-a născut pe 13 mai 1976 la Belgrad, în fosta Iugoslavie, într-o familie de muzicieni. Bunicul ei patern a cântat gypsy jazz la chitară, iar tatăl ei, Milutin, i-a moștenit dragostea pentru muzică, devenind un basist și chitarist apreciat în Belgrad. Adeseori, tatăl ei organiza acasă, cu prietenii lui, adevărate concerte de blues și jazz. "Am crescut în sunete de blues. Aveam acasă discuri cu Elmore James, Booker White, Albert Collins, Albert King, Stevie Ray Vaughan, Buddy Guy și mulți alții. Primul cântec pe care l-am cântat a fost un blues în limba engleză, cu mult înainte de a înțelege ce anume spuneau versurile", se confesa artista. Și cu toate că a "ciupit" pentru prima dată coarda unei chitare adevărate la doar doi ani, Ana nu s-a apucat serios de muzică până în adolescență. "Am hotărât într-o zi să învăț și eu să cânt o melodie la chitară, ca să-l impresionez pe tata și pe prietenii lui, în ideea că mă vor lăsa să cânt cu ei într-unul dintre concertele pe care le improvizau la noi acasă. Aveam 13-14 ani când am reușit să învăț un solo de-al lui Albert King. Tata a fost impresionat și m-a luat imediat sub aripa lui", povestea Ana într-un interviu. Curând, însă, Milutin realizează că Ana a absorbit ca un burete mai tot ce știa el, așa că, într-o bună zi, n-a prea mai avut ce s-o învețe. Iar după îndelungi ezitări, căci familia trecea prin clipe destul de grele și banii nu erau mulți, a hotărât împreună cu soția lui, Vesna, să îi angajeze un profesor de chitară de la Conservator. Ceva mai târziu, Ana s-a bucurat enorm atunci când tatăl ei a început s-o ia cu el prin cluburi, lăsând-o să interpreteze câte o melodie în fața unui public adevărat.
In 1995, Ana pune bazele unei trupe alături de câțiva prieteni, pe care o botează "Hush". Este singura fată din grup, și la început nu este luată în serios de colegii ei de trupă, în postura de... chitarist. Cu îndârjire și încăpățânare reușește însă să se impună și, încet, încet, devine liderul grupului. Curând, unele dintre melodiile lor ajung și pe posturile de televiziune iugoslave. Sunt solicitați la festivaluri din Grecia sau Ungaria, iar cluburile din Iugoslavia le sunt mereu deschise. In 1998 trupa Hush lansează un album, intitulat "Hometown". Dar războiul avea să-i alunge din țara natală și pe membrii familiei Popovic, care se refugiază în Olanda. Aici, la 22 de ani, Ana trebuie să-și aleagă drumul în viață, și obține o bursă la Universitatea Utrecht, la Grafic Design, dar este acceptată și la Conservator, dar pe un loc cu plată. După mici ezitări alege Conservatorul, unde se înscrie la secțiunea chitară jazz. Pentru că are de plătit taxe și vrea să pună în practică ceea ce învățase în școală, artista își formează repede și aici o trupă - Ana Popovic Band. Curând, cucerește atât piața muzicală de blues olandeză, cât și pe cea germană, și începe să chiulească la examene, preferând apariția în concerte.
In 1999, tânăra artistă semnează un contract cu compania de discuri germană "Ruf Records", dar primele ei albume sub această siglă nu sunt înregistrate în Germania, ci chiar în patria blues-ului, în Memphis. Aici, Ana descoperă cu uimire că și piața americană este dispusă să o adopte, așa că, încet, încet, își mută bagajele peste Ocean. Și chiar dacă succesul ei nu a venit de la sine, ci în urma a numeroase ore de muncă, el a venit. "Eu cred că acei părinți ce își descurajează copiii spunându-le «nu ai talent la asta!» greșesc enorm. Dacă acel copil are o pasiune, ea trebuie încurajată. Când m-am apucat de cântat, tata mi-a spus că talentul contează doar 10% într-o carieră, și că restul de 90% e muncă și iar muncă. Băieții aceia alături de care am început să cânt în trupa Hush erau mult mai talentați decât mine, dar nici unul dintre ei nu a reușit să facă o carieră în muzică. La un moment dat, au renunțat. Eu nu am renunțat niciodată. Am muncit și mai mult, și mai mult, până am realizat ce am visat", mărturisea într-un interviu. Iar această îndârjire a ei a adus-o pe scenă alături de nume mari ale muzicii blues. A ajuns să cânte împreună cu monștrii sacri ai genului, pe care i-a admirat încă din copilărie, de pe vremea când îi asculta la magnetofon, precum - B.B. King, Robert Cray, Buddy Guy, Robert Randolph, Warren Haynes, Jonny Lang, Bootsy Collins, Quinn Sullivan, Dweezil Zappa sau Taj Mahal. "A fost copleșitor", spunea ea.
In 2014, Ana a fost selectată pentru un turneu dedicat marelui Jimi Hendrix, un turneu ce va dura doi ani. Ana este singura femeie chitaristă selectată să cânte în acest spectacol de zile mari, în compania unor cunoscuți muzicieni ai lumii. Dar cu toate că este încă ocupată cu acest turneu, și are în paralel propriile-i concerte, artista a reușit să lanseze, în 2015, și un album intitulat "Blue Room", pe care l-a înregistrat alături de tatăl ei, "în amintirea vremurilor bune de odinioară". Anul acesta, artista intenționează să scoată pe piață un album extrem de ambițios - "Trilogy", adică nu mai puțin de 3 CD-uri, cu 23 de melodii blues, jazz și funk.
Iar dacă vă gândiți cumva că agenda ei extrem de încărcată a împiedicat-o să aibă și o viață intimă împlinită, vă înșelați. Ana și-a cunoscut actualul soț, pe Mark van Meurs, "pe teren", adică pe platourile de înregistrare. El este și managerul cântăreței și au împreună doi copii - un băiețel de opt ani, Luuk, și o fetiță de trei ani și jumătate - Lenna. Cei doi prunci mai că s-au născut pe scenă și, în general, își urmează părinții peste tot prin lume, pe unde mama lor are concerte.
(Pentru concertul Anei Popovic de la Teatrul Național, puteți achiziționa biletele din rețeaua Vreau Bilet. Au prețuri cuprinse între 100 și 200 lei.)