Performanțe civice ignorate

Claudiu Tarziu
Zilele trecute am înregistrat o premieră neverosimilă în România: trei milioane de cetățeni au semnat, după pro­ceduri complicate, o inițiativă de modificare a Cons­titu­ției.

Un ase­menea răspuns masiv al po­po­rului român la o acțiune civică nu a mai existat la noi.
Miza acțiunii este redefinirea noțiunii de fa­milie, cu înțelesul de "căsătorie liber con­simțită în­tre un bărbat și o fe­meie", în loc de "căsătorie între soți", cum prevede Cons­tituția acum. Ter­menul de "soți" este con­siderat vag, căci la­să să se înțeleagă că familia ar putea fi com­pusă și din per­soane de același sex, și într-un număr ne­de­finit.
Printr-o simplă sintagmă, inițiatorii, 16 perso­na­lități ale vieții noastre publice, dimpreună cu milioanele de sus­ți­nă­tori, încearcă să pună sub protecția Legii familia tra­di­țio­na­lă, care este supusă unor atacuri repetate, din tot mai mul­­te direcții, în ultimii ani; după model european, am spu­ne, dacă luăm în considerare faptul că în Uniunea Euro­pea­nă, ma­joritatea țărilor au păstrat o definiție clasică a fa­miliei și nu permit căsătoria între persoane de același sex.
Mobilizarea unei alianțe de 26 de organizații civice intitulate Coaliția pentru Familie, în vederea acestui de­mers legislativ, este și ea fără precedent. Peste 80.000 de voluntari lucrează la strângerea semnăturilor, în toate ju­dețele țării. Căci campania continuă încă o lună de zile, deși numărul de semnături necesar pentru declanșarea unui referendum pe această chestiune a fost depășit de șase ori! Intenția este ca, prin numărul cât mai mare de cetățeni implicați, să se dea un semnal puternic clasei politice: "Ți­neți seama și de noi, căci avem un cuvânt greu de spus". Și nu doar pentru modificarea unui singur articol din Constituție, ci și pentru că eforturile vizează totodată îmbunătățirea substanțială a condițiilor pen­tru ca familiile să devină mai numeroase și mai longevive, astfel încât "na­țiunea română să își asigure con­tinuitatea și dez­vol­tarea demografică, economică, so­cială și culturală". În acest scop, Coaliția a propus, în pa­ralel, 50 de măsuri le­gis­lative în favoarea familiei. Cele 50 de legi sunt axate pe câ­teva direcții de acțiune: 1. înființarea de instituții gu­ver­na­mentale dedicate familiilor; 2. articularea, dez­vol­tarea și trans­miterea unei culturi a familiei (inclusiv prin pre­vederi punitive, acolo unde este cazul); 3. lo­cuințe pen­tru familii; 4. stimularea natalității și redresarea de­mo­gra­fică (aflată acum într-un declin continuu și îngri­jorător); 5. armonizarea vieții de familie cu cariera; 6. pro­tecția persoanelor vârstnice; 7. stabilitatea căsătoriei și pro­tejarea copiilor; 8. punerea în practică a dreptului părinților de a-și educa copiii potrivit pro­priilor valori; 9. sprijinirea financiară a familiei și 10. sănătatea familiei.
Efortul de a gândi și structura acest pachet legislativ este, în sine, o performanță rară la noi, care scoate "Coa­liția pentru Familie" din zona activismului civic ca hobby. Astfel încât, după 26 de ani de tranziție post-comunistă, există te­meiuri să spunem că societatea civilă dă naștere unui par­tener de dialog social foarte serios clasei politice. În aceste condiții, este de mirare tăcerea îmbufnată a celei mai mari părți a presei, o tăcere ruptă foarte rar, în cele câteva luni de cam­pa­nie, pe bloguri sau în câte un colț de ziar, de remarci piezișe, când nu de-a dreptul otrăvite, cu privire la "Coaliția pentru Familie". Zicem că este de mirare, dar nu și pentru cei avizați, care înțeleg bine motivul tăcerilor cu "tâlc" și al mor­măielilor de nemulțumire: "Coaliția pentru Familie" este constituită pe va­lori creștine. În plus, a reușit să mai mar­cheze o premieră pen­tru România, și-a atras sprijinul ma­ri­lor culte legal re­cu­noscute. Creștinii români au în­țe­les, într-un târziu, că din­co­lo de di­ferențele con­fesionale, avem și interese majore co­mune. Și aceiași adversari. Cei care lucrează îm­potriva fa­mi­liei sunt, în general, și contra Bisericii - indiferent de rit.