- Este vorba de ceva mai mult decât o serie de promisiuni: guvernul a propus un pachet de măsuri pentru "dezvoltarea clasei de mijloc la sate", care ar trebui să ușureze accesul micilor fermieri la fondurile europene, prin relaxarea criteriilor de eligibilitate și reducerea birocrației. Mai interesant este că avem de a face cu o nouă viziune asupra dezvoltării zonelor agricole, deoarece guvernul s-a bazat pe o cercetare academică potrivit căreia "fermele foarte mari nu răspund nevoilor sociale," iar "zonele cu cele mai mari ferme din România sunt și zonele cu cele mai întinse pungi de sărăcie". De altfel, Dacian Cioloș a promovat măsuri de sprijinire a micilor fermieri, și în calitate de comisar european pentru agricultură, și cunoaște bine, nu numai reglementările europene, ci și modalitățile concrete prin care România poate îmbunătăți absorbția fondurilor europene în agricultură. Putem, desigur, să ne întrebăm de ce nici un guvern de până acum nu s-a gândit la un astfel de program și nu a recurs la cercetări științifice, mulțumindu-se, în schimb, să preia mantra psd-istă și iliesciană, cu privire la binefacerile marilor proprietăți agricole, deși realitățile de pe teren contraziceau această teorie. Răspunsul îl știm: marile proprietăți aparțineau clientelei politice, fermele mici ar fi creat o clasă de fermieri mici și mijlocii prosperi și, deci, independenți. Iată de ce, ca urmare a acțiunii guvernelor anterioare, generatoare de măsuri prohibitive, 97% dintre gospodăriile din satele românești nu pot primi bani europeni și au rămas în afara Planului Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) - un plan conceput, se pare, doar în folosul a trei procente din proprietarii de ferme. Am făcut referire la politica practicată până în prezent de guvernanți față de micii fermieri, tocmai pentru că de aici vor apărea problemele transpunerii în practică a măsurilor judicioase propuse de guvernul Cioloș, care ar putea relansa cu adevărat satul românesc, încurajând stabilirea sau chiar întoarcerea unor tineri la țară și făcând neinteresantă vânzarea terenurilor către străini. Problema este că modificarea PNDR în sensul dorit de premier va dura câteva luni, iar măsurile propuse nu vor putea fi puse în practică decât la finalul mandatului guvernului Cioloș, în cel mai bun caz, căci va trebui să fie aprobate și de Comisia Europeană. Succesul lor va depinde, așadar, de guvernul următor, despre care nu știm nimic. Știm doar că PSD a rămas cel mai important partid și putem conchide că, dacă va conduce viitorul guvern, nu va avea nici un interes să încurajeze consolidarea unei clase de mijloc la sate, reducând, astfel, drastic electoratul captiv, pe care l-a cultivat timp de 25 de ani și dezavantajându-și clientela. Ar fi, desigur, regretabil ca un program capabil să revoluționeze satul românesc să eșueze din cauza unor calcule cinice. Regretabil, dar, din păcate, perfect posibil.
- Laura Codruța Kovesi a primit "verde" pentru încă trei ani la conducerea DNA. Ce-ar trebui să facă în plus față de mandatul trecut, pentru mai mult succes în lupta cu infractorii?
- Cred că ar trebui să facă exact ceea ce și-a propus prin planul de management prezentat la CSM: să continue investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt, fără a se lăsa intimidată de presiunile politice și mediatice; să urmărească recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă a averilor dobândite ilicit - care nu prea se întâmplă din cauza complicităților de care se bucură infractorii în interiorul sistemului - și să perfecționeze munca de urmărire penală, astfel încât să existe cât mai puține dosare respinse în instanță. Problema nu este că doamna Kovesi nu ar ști ce are de făcut; dimpotrivă, știe foarte bine, de vreme ce a reușit să ridice cota de încredere de care se bucură DNA în ochii populației, de la 40% la peste 60%. Problema este că există forțe importante și bine organizate, care vor s-o împiedice să-și desfășoare activitatea cu succes. Parlamentarii, de pildă, se chinuie din 2007 să blocheze activitatea procurorilor, propunând - fie avertizarea suspecților cu privire la începerea urmăririi penale, ceea ce ar fi făcut inutile toate probele, fie împiedicarea operațiunilor de supraveghere în fazele premergătoare urmăririi penale. Dacă până acum aceste inițiative au fost blocate în urma presiunii publice și externe, blocarea interceptărilor și invalidarea muncii procurorilor a reușit, în cele din urmă, în mod nesperat pentru infractorii investigați atât de DNA cât și de DIICOT, datorită motivării deciziei Curții Constituționale, cu privire la instituțiile care pot efectua interceptări și filaje. Potrivit unor juriști credibili, sesizarea privind excepția de constituționalitate nu ar fi trebuit admisă, pentru că dosarul în cauză se judecase după vechiul Cod Penal, nu după cel în vigoare, iar CCR nu le poate dicta magistraților ce decizii se cuvine să ia, ceea ce se întâmplă în cazul motivării recentei decizii a CCR. Așadar, doamna Kovesi are în acest moment probleme, pentru că o parte a judecătorilor CCR a ales să favorizeze infractorul, nu interesele cetățeanului, iar președintele Senatului ar vrea să respingă ordonanța de urgență prin care guvernul a deblocat parțial interceptările și filajul, pentru a nu paraliza DNA și DIICOT. Ca să nu mai vorbim de faptul că, deși liderii de partide declară că susțin cererile procurorilor DNA, aproape toți suspecții pentru care DNA cere arestarea preventivă în dosare de corupție sunt apărați de colegii lor de parlament, cum s-a întâmplat recent și în cazurile psd-iștilor Cristian Rizea și Sebastian Ghiță. În concluzie, pentru ca DNA să poată fi și mai eficientă în viitor, cum își dorește majoritatea populației, ar trebui să înceteze sabotajul la adresa acestei instituții din partea clasei politice și a complicilor ei - ceea ce nu se va întâmpla decât dacă electoratul român va refuza să mai trimită corupți și infractori în Parlament. Singură împotriva tuturor, Laura Kovesi nu are cum să reușească pe termen lung.